Recalculare pensie. Sentința nr. 1484/2014. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1484/2014 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 15-09-2014 în dosarul nr. 1564/98/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1484 /F
Ședința publică din data de 15 septembrie 2014
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE – M. V.
ASISTENT JUDICIAR – A. S.
ASISTENT JUDICIAR – L. A.
GREFIER – T. A.
Pe rol judecarea cauzei de asigurări sociale privind pe reclamantul C. G. în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA, având ca obiect contestație în anulare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, procedura de citare, după care;
Tribunalul, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată cercetarea judecătorească terminată, cauza în stare de judecată și reține dosarul spre soluționare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra litigiului de asigurări sociale de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București- secția a VII –a sub nr._ la data de 20.02.2014 contestatorul C. G. - FETEȘTI, ., J. IALOMIȚA în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii Ialomița cu sediul în Slobozia, ., jud Ialomița a formulat contestație în anulare împotriva sentinței civile nr. 2915/F/29.10.2012 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosar nr._ și împotriva deciziei civile nr.2080 /R/2013 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, întemeiată în drept pe dispozițiile art.318 C.pr.civ..
În motivarea contestației sale contestatorul arată că a lucrat în grupa l de munca 26 ani, 0 luni și 11 zile, așa cum rezulta din actele depuse la dosar.
În fapt, prin cererea de chemare în judecată a solicitat ca prin hotărâre judecătorească, pârâta să fie obligată:
- să emită o decizie de recalculare a pensiei, luând în considerare numărul suplimentar de puncte acordat asiguraților care au desfășurat activități de munca încadrate în grupa I de munca conform prevederilor O.U.G. nr.100/2008 și art.169 din Lege nr.263/2010;
- obligarea pârâtei să mențină stagiul complet de cotizare de 20 de ani la stabilirea noilor drepturi de pensie;
- obligarea pârâtei la plata diferențelor dintre pensia cuvenita și cea încasată, actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
Atât cererea de chemare în judecata cât și cea de recurs i-au fost respinse, prin cele doua hotărârii judecătorești arătate mai sus.
Contestatorul a întemeiat motivele contestației pe prevederile art.318 Cod procedura civila vechi .
Consideră contestatorul că instanța, în mod eronat a considerat ca art. 14 din Legea nr.3/1977 este norma juridica cu caracter special și ca s-ar asimila celor referitoare, actelor normative cu caracter special la care face referire art. 169 alin. (2) din Lege nr. 263/2010.
Ori, din acest punct de vedere pe de o parte stagiul complet de cotizare redus este prevăzut de actul normativ - cadru de maniera generala pentru categoria de asigurați menționata. Astfel alin.(2) al art.169 vorbește despre vechimea în munca necesara deschiderii dreptului la pensie prevăzut de acte normative cu caracter special iar nu de stagiul complet de cotizare cuvenit pe baza activității desfășurate în grupe speciale de muncă, reglementat, precum s-a spus, de legea cadru în materie. Daca ar fi dorit excluderea de la beneficiul în speță a pensionarilor pentru care grupa de munca a produs efecte sub aspectul stagiului complet de cotizare utilizat la numitorul relației care da punctajul mediu anual, legiuitorul ar fi spus-o expres. În caz contrar fiind interzis interpretului sa facă adăugări, extensii sau sa apeleze la analogie pentru situații neprevăzute de ipoteza normei căreia i se face aplicarea (decizia civilă nr.278/2014 în dosarul nr._, decizia civilă nr.250/2013/19.12.2013 în dosarul nr._ ).
În concluzie contestatorul consideră că a fost prejudicial în mod nelegal la stabilirea drepturilor sale de pensie, nu i s-a acordat punctajul suplimentar aferent grupei I și a-ll-a de muncă, condiții speciale sau deosebite.
Prin întâmpinarea formulată intimata C. Județeană de Pensii Ialomița, a solicitat respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă.
Prin decizia civilă nr. 3292/09.05.2014 Curtea de Apel București – secția a VII a, a respins ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de contestator, împotriva deciziei civile nr. 2080 /R/2013, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA.
Totodată a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ialomița, în ceea ce privește contestația în anulare formulată împotriva sentinței civile nr. 2915/F/29.10.2012 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosar nr._
Cauza a fost înregistrată pe rolul a Tribunalului Ialomița sub nr.1564 /98/2014 la data de 23.06.2014 .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița la data de 03.08.2012 sub nr._ reclamantul C. G. a chemat în judecată pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA, solicitând pe cale judecătorească recalcularea drepturilor de pensionare cu luarea în considerare a perioadelor cât reclamantul a desfășurat activitate în grupa I și II de muncă și acordarea majorărilor reglementate de OUG nr. 100/2008 și Legii 263/2010,precum și obligarea pârâtei la plata diferențelor rezultate în urma majorărilor aplicate și actualizarea sumei cuvenite cu indicele de inflație pentru o perioadă de 3 ani, potrivit Decretului 167/1958.
Prin Sentința civilă nr. 2915/F/29.10.2012 pronunțată de Tribunalul Ialomița-Secția Civilă s-a respins cererea.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Reclamantul C. G. a fost pensionat pentru munca depusă și limită de vârstă conform deciziei nr._ din data de 30.10.2002, iar ulterior, pensia acestuia a fost recalculată conform prevederilor OUG nr. 4/2005, ale OUG nr. 100/2008 și în baza art. 169 din Legea nr. 263/2010 .
Tribunalul nu a putut reține primi susținerea reclamantului conform căreia dumnealui ar fi îndreptățit a beneficia de prevederile art. 169 alin.1 lit. a și b din Legea nr. 263/2010, în cauză apreciindu-se că sunt incidente dispozițiile art. 169 alin.2 din același act normativ, întrucât, așa cum se poate observa din înscrisurile existente la dosar, la recalcularea pensiei reclamantului potrivit OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată prin Legea nr. 78/2005 cu modificările și completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual nu s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.
De asemenea, tribunalul a mai constatat că la stabilirea punctajului mediu anual a fost valorificat întregul stagiu de cotizare realizat în grupa I și a-II-a de muncă, așa cum a fost înregistrat în adeverințele prezentate la dosar de către reclamant și că, în conformitate cu OUG nr. 100/2008 acesta a beneficiat de punctaj suplimentar acordat pentru sporul de grupă.
Totodată, prin aplicarea prevederilor art. 169 din Legea nr. 263/2010, de la data de 01.01.2011 punctajul mediu anual a fost majorat.
Față de probatoriul administrat în cauză se constată că reclamantul solicită aplicarea dispozițiilor OUG nr. 100/2008 și art. 169 din Legea nr. 263/2010 deși se află în situația de excepție prevăzută de art. 169 alin.2 din Legea nr. 263/2010.
Prin decizia civilă nr. 2080/05.04.2013 pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a respins ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant C. G., împotriva sentinței civile nr.2915/F din data de 29.10.2012, pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. Județeană de Pensii Ialomița.
Tribunalul va respinge contestația în anulare pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 317 din codul de procedură civilă ( 1865) ” Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;
2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.”
ART. 318 din același cod prevede că „ Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.”
În speță, constată că reclamantul și-a întemeiat contestația în anulare împotriva sentinței civile nr. 2915/2012 pronunțată de Tribunalul Ialomița pe dispozițiile art. 318 C.pr.civ, or așa cum s-a arătat anterior pot fi atacate prin contestație în anulare numai hotărârile instanțelor de recurs.
Mai mult decât atât, pronunțându-se in cauza M. vs. Romania,_/03, la 29 iulie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca o cale extraordinara de atac, fie ea si introdusa de una din părțile procesului, nu poate fi admisa pentru simplul motiv ca instanța a cărei hotărâre este atacata a apreciat greșit probele sau a aplicat greșit legea, in absenta unui “defect fundamental” care poate conduce la arbitrariu, eroare ce nu se regăsește în cauza pendinte.
Așadar, Tribunalul constată că cererea de contestație în anulare cu care a fost învestit nu este admisibilă, urmând a fi respinsă, întrucât hotărârea contestată nu a fost pronunțată de instanța de recurs, nu este rezultatul săvârșirii vreunei neregularități prevăzute de art. 318 din Codul de procedură civilă, motivele invocate de parte neîncadrându-se în cazurile expres și limitativ prevăzute pentru exercitarea contestației în anulare.
În temeiul art. 36 din Regulamentul de Ordine interioară al instanțelor judecătorești opinia asistenților judiciari este concordanta cu soluția și considerentele expuse în motivarea prezentei hotărâri.
Văzând și dispozițiile art. 320 rap la art. 299 și urm Cod procedură civilă ( 1865).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la anulare formulată de contestatorul C. G. - FETEȘTI, ., J. IALOMIȚA împotriva sentinței civile nr. 2915/F/29.10.2012 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii Ialomița cu sediul în Slobozia, ., jud Ialomița.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.09.2014
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI GREFIER,
M. V. A. S. L. A. T. A.
Red./tehnored. V. M.
4 ex./..10.2014
| ← Recalculare pensie. Sentința nr. 1992/2014. Tribunalul IALOMIŢA | Recalculare pensie. Sentința nr. 1564/2014. Tribunalul IALOMIŢA → |
|---|
