Recalculare pensie. Sentința nr. 2100/2014. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2100/2014 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 1695/98/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA-SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 2100/F/2014
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. R.
Asistent Judiciar S. A.
Asistent Judiciar A. L.
Grefier D. C.
Pe rol judecarea cauzei de asigurări sociale promovat de reclamantul P. G., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA, având ca obiect recalculare pensie +pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual și procedura de citare, după care.
În temeiul art. 258 Cod pr.civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisuri, pentru reclamant, respectiv cele depuse la dosarul cauzei, considerându-le admisibile, legale și utile cauzei.
Ia act că nu s-au mai formulat alte cereri și nu s-au ridicat alte excepții, și nemaifiind probe de propus și dovezi de administrat, în condițiile legii, considerându-se lămurită, apreciază cercetarea procesului terminată și rămâne în pronunțare pentru soluționarea excepției autorității de lucru judecat și a fondului cauzei .
După deliberare,
TRIBUNALUL
Cu privire la litigiul de asigurări sociale de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestui tribunal la data de 09.07.2014 sub nr. unic de dosar_, reclamantul P. G. , domiciliat în Fetești, . T 7, etaj 1, ., CNP_, a chemat în judecată pe pârâta C. Județeană de Pensii Ialomița cu sediul în localitatea Slobozia, ., județul Ialomița, solicitând instanței să oblige pârâta să emită o decizie de revizuire a pensiei în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizate veniturile reprezentând sporuri ore festive, spor primă de vacanță, spor ore școală și spor vechime, din adeverințele nr. 159/2009, nr. 32/2010, nr. 3346/2013, și nr. 2442/2014 pentru care unitatea a virat contribuția de asigurări sociale.
Totodată solicită obligarea pârâtei la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și cea încasată, actualizate cu indicele de inflație, pe ultimi trei ani.
In motivarea cererii reclamantul arată că este pensionat la limită de vârstă și vechime integrală, în baza Legii nr. 19/2000, drepturile de pensie fiindu-i stabilite prin Decizia de pensionare nr._/2005.
În accepțiunea Legii nr. 49/1992 în categoria sporurilor cu caracter permanent în capitolul V al OUG nr. 4/2005 intră „ alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective sau individuale de muncă”, deși nu sunt înscrise distinct în carnetul de muncă, dar sunt dovedite cu adeverințe, sporurile pentru care unitatea a achitat contribuția de asigurări sociale, trebuie luate în considerare la calculul pensiei, în caz contrar s-ar încălca principiul contributivității consacrat în dispozițiile art. 2 alin. e din Legea nr. 263/2010.
În privința sporului de vechime, dacă nivelul de care asiguratul a beneficiat este mai favorabil decât cel prevăzut de lege, trebuie să fie luat în considerare cel real obținut, o astfel de soluție fiind conformă cu principiul contributivității.
Reamintește reclamantul și dispozițiile din Legea nr. 19/2000, baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale o constituie în cazul asiguraților veniturile brute realizate lunar ( câștigul salarial). Pentru orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare pentru care salariatul și/sau angajatorul au achitat contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
Solicită judecarea cauzei în lipsă.
În susținerea cererii depune înscrisuri.
Reclamantul motivează în drept cererea de chemare în judecată pe dispozițiile Legii nr. 19/2000, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 57/1974, Decretul Lege nr. 98/1990, HG nr. 1550/2004, OUG nr. 4/2005, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 262/2008, Decizia 736/2006 a Curții Constituționale, Legea nr. 49/1992.
Pârâta C. Județeană de Pensii Ialomița a formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată. La stabilirea punctajului mediu anual s-au luat în calcul, conform art. 164 din Legea nr. 19/2000 salariile înscrise în carnetul de muncă, sporul de vechime a fost valorificat la stabilirea punctajului anual, astfel cum ar rezulta din buletinul de calcul atașat întâmpinării, prima de vacanță nu reprezintă un spor permanent și salariatul sporul pentru orele suplimentare nu are caracter permanent în accepțiunea Legii nr. 263/2010, nefăcând parte din baza de calcul a pensiilor potrivit anexei nr. 15 din HG nr. 275/2011 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.
Din actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele:
În fapt, reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru munca depusă și limită de vârstă, conform decizie nr._/2005 drepturile de pensie fiind stabilite în baza prevederilor Legii nr. 19/2000, începând cu data de 1.09.2005.
1. Prin adeverința nr. 159/2009 emisă de Sucursala de Marfă C., fila 7 la dosarul cauzei, se adeverește că reclamantul a încasat în perioada 1990-2001 spor pentru orele festive, festive suplimentare și ore suplimentare efectuate în tot parcursul anului, în baza art. 71 alin. 3 din Legea nr. 57/1974, art. 2 din Decretul Lege nr. 98/1990, Codul Muncii, și Contractul colectiv de muncă, sume pentru care unitatea a datorat și virat CAS la fondul total salarii.
2. Prin adeverința nr. 32/2010 emisă de Sucursala de Marfă C. fila 8 la dosarul cauzei, se adeverește că în perioada 1993-2001, reclamantului i-au fost acordate prime de vacanță pentru recuperarea forței de muncă, odată pe an, la începerea concediului de odihnă pentru care unitatea a plătit CAS, dar salariatul nu.
3. Prin adeverința nr. 3346/08.10.2013, fila 9, emisă de Remiza Locomotive Fetești se adeverește că reclamantul a beneficiat de sporul pentru orele școală personal, conform Contractului Colectiv de Muncă, art. 46 alin. 5, pe perioada 1990-2001, unitatea datorând și virând la total fond salarii CAS.
4. Prin adeverința nr. 2442/07.07.2014, fila 10, emisă de Remiza Locomotive Fetești se adeverește că reclamantul a beneficiat spor vechime muncă în tranșele menționate în adeverință, spor care nu a fost inclus în salariu înscris pe carnetul de muncă în perioada 04.11._97.
Potrivit art. Anexei 1 cap V din O.U.G. nr. 4/2005 :,, Sporuri cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile Legii nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale:
- sporul de vechime în muncă (a se vedea pct. I);
- sporul pentru lucru în subteran, precum și pentru lucru pe platformele marine de foraj și extracție;
- indemnizația de zbor;
- sporul pentru condiții grele de muncă;
- sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;
- sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare;
- alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
Mențiune: Aceste sporuri se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare, cât și pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, data intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 49/1992.”
Rezultă din atitudinea procesuală a pârâtei care a oferit un răspuns negativ cererii de recalculare pe care reclamantul i-a adresat-o la data de 27.01.2010 și a formulat apărări în timpul procesului, că la stabilirea pensiei reclamantului nu s-au avut în vedere sumele acordate pentru spor ore festive, spor primă vacanță, spor vechime, spor pentru orele școală personal, fie pentru considerentul că nu erau sporuri permanente, fie pentru alte sporuri nu s-a încasat contribuția de asigurări sociale pentru pensia suplimentară.
Contestația formulată de reclamant față de modul de recalculare a drepturilor sale de pensionare, se întemeiază pe principiului contributivității, reglementat de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, potrivit cu care conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Acest principiu este dezvoltat in dispozițiile următoare din același act normativ, în secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000, punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de S. și Studii Economice.
Sintetizând, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituită prin Legea nr. 263/2010, este construită în jurul aceluiași principiu fundamental, și anume că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (in funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
Potrivit art. 165 din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În categoria sporurilor cu caracter permanent în cap V al Anexei nr. 1 din O.U.G. nr. 4/2005 intră și alte sporuri prevăzute ca atare în contractele colective sau individuale de muncă.
Din verificările în Sistemul Ecris, s-a constatat că prin sentința civilă nr. 907/F/03 mai 2010 pronunțată de tribunalul Ialomița în dosarul nr._ s-a dispus definitiv următoarele:
„Admite în parte ca fiind întemeiată cererea formulată de reclamantul P. G. cu domiciliul în Fetești, ., ., . împotriva pârâtei C. JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA, cu sediul în Slobozia, ., județul Ialomița.
Obligă pârâta să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului prin utilizarea veniturilor reprezentând ore festive efectuate pe tot parcursul anului menționate în adeverința 159/14.07.2009 emisă de SUCURSALA DE MARFĂ CONSTANTA – DEPOUL EXPLOATARE MARFA FETESTI.
Obligă pârâta către reclamantă la plata diferențelor rezultate ca urmare a recalculării, începând cu data de 28.01.2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului având în vedere veniturile reprezentând prima de vacanță menționate în adeverința nr. 32/18.01.2010 și a veniturilor reprezentând sporul de vechime menționat în adeverința nr. 238/2010, ambele fiind emise de SUCURSALA DE MARFĂ CONSTANTA – DEPOUL EXPLOATARE MARFA FETESTI.”
Excepția autorității de lucru judecat, excepție de fond, peremptorie și absolută care face de prisos cercetarea în fond a pricinii, în prezenta cauză, tribunalul constatând că pretențiile reclamantului rezultând din adeverințele nr. 159/2009 și 32/2010 emise de Sucursala de Marfă C.- Depoul Exploatare Marfă Fetești sunt identice cu cele din dosarul civil nr._, soluționat definitiv prin sentința civilă nr. 907 F din 03 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Ialomița.
Conform art. 430 C.., instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției autorității de lucru judecat invocată din oficiu de instanța de judecată, constatând tripla identitate: de părți (eadem conditio personarum), obiect (eadem res) și cauză (eadem causa) în cele două dosare, dosarul civil nr._ și prezenta cauză, urmând a admite ca întemeiată excepția autorității de lucru judecat pentru recalcularea pensiei conform adeverințelor nr. 159/2009 și 32/2010 emise de Sucursala de Marfă C.- Depoul Exploatare Marfă Fetești.
În privința sporului de vechime, deși prin sentința civilă nr. 907/F/03 mai 2010 se respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului având în vedere veniturilor reprezentând sporul de vechime menționat în adeverința nr. 238/2010, nu se va reține autoritate de lucru judecat pentru sporul de vechime din adeverința nr. 2442/07.07.2014 emisă de Remiza locomotive Fetești, în prezenta cauză fiind vizată altă perioadă de încasare a acestui spor de vechime ( 04.11._98), decât cea din dosarul civil nr._ .
Instanța reține că sporul de vechime din adeverința nr. 2442/07.07.2014, fila 10 la dosar, sunt în procente mai mari decât cele din actele normative în vigoare la momentul stabilirii pensiei.
Potrivit art. 16 din Legea nr. 263/2010 constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii: a) vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001.
De asemenea, în conformitate cu prevederile dispozițiilor art.1 din anexa la O.U.G. nr. 4/2005 :,,Sporul de vechime în muncă:
1. Pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992, sporul de vechime în muncă se calculează automat, potrivit prevederilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, și în consecință nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverințe.
2. Pentru perioada de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat este cel înregistrat în carnetul de muncă sau dovedit cu adeverințe.”
Din buletinul de calcul la decizia de pensionare, aflat la dosarul cauzei, filele 11-16 pârâta nu a luat în calcul sporul de vechime în tranșele mai mari potrivit adeverinței nr. 2442/07.07.2014.
Reclamantul a beneficiat și de sporul pentru orele școală personalmenționat în adeverința nr. 3346/2013, pentru perioada în care reclamantul încasat aceste spor, nefiind inclus în salariul menționat în carnetul de muncă.
Mai mult, se specifică în adeverințe că unitatea angajatoare a plătit contribuția de asigurări sociale.
În atare situație, pentru o corectă și justă aplicare a dispozițiilor art.2 lit.c din Legea nr. 263/2010 la recalcularea pensiei reclamantului pârâta trebuia să ia în calcul și veniturile cuprinse în adeverințele reclamantului nr. 3346/08.10.2013 și nr. 2442/07.07.2014 .
Mai mult decât atât, raportat la dispozițiile art. 165 alin 2 din Legea nr. 263/2010 chiar dacă nu au fost înscrise distinct în carnetul de muncă aceste mențiuni în condițiile în care pentru acestea s-a achitat contribuția pentru asigurări sociale, ele trebuiau luate în considerare pentru că, în caz contrar, se ajunge la situația încălcării dispozițiilor art. 2 lit c din Legea nr. 263/2010- principiul contributivității.
Principiul contributivității statuat în dispozițiile art. 2 lit. c din Legea nr. 263/2010 și dezvoltat în dispozițiile următoare din același act normativ impune a se lua în considera orice element salarial efectiv încasat pe parcursul stagiului de cotizare pentru care salariatul și/sau angajatorul au achitat statului contribuții de asigurări sociale, indiferent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri salariale.
Prin urmare, sumele acordate cu titlu de sporuri acordate prin adeverințele de mai sus, pentru vor fi valorificate pentru recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului, respectându-se astfel principiul contributivității.
Așa fiind, pentru aceste considerente instanța privește ca fiind întemeiată, în parte, cererea reclamantului urmând a o admite și pe cale de consecință, va obliga pârâta să procedeze la emiterea unei decizii de revizuire a drepturilor de pensie ale reclamantului prin care să fie valorificate sporurile menționate mai sus la stabilirea punctajului mediu anual.
Cât privește actualizarea cu indicele de inflație a sumei rezultată din recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului prin valorificarea veniturilor salariale menționate în adeverințele de mai sus, tribunalul reține că noțiunea de daune-interese constă în genere în pierderea suferită și beneficiul de care a fost lipsit creditorul (reclamantul în cazul de față).
În speță, ceea ce face obiectul reparației este prejudiciul real suferit de către reclamantă ca urmare a neacordării unor drepturi bănești ce i se cuveneau, în calitate de pensionar.
Repararea prejudiciului se face in condițiile răspunderii civile contractuale.
Beneficiul nerealizat, ca parte a prejudiciului suferit de către reclamant este datorat devalorizării monetare survenite intre data când aceste drepturi ar fi trebuit acordate, si data plății efective, pe cale de consecința, măsura reparatorie adecvata fiind actualizarea sumelor cu indicele de inflație, urmând noile drepturi să fie acordate potrivit art. 107 alin 5 din Legea nr. 263/2010, respectiv din luna următoare celei a depunerii cererii de recalculare. Cum cele două adeverințe sunt emise în 2013 și 2014, logic că reclamantul nu s-a adresat pârâtei pentru recalculare în 2010, astfel că instanța va obliga pârâta la plata diferențelor rezultate în urma recalculării potrivit art. 107 alin 5 din Legea nr. 263/2010, respectiv din luna următoare celei a depunerii cererii de chemare în judecată, începând cu data de 01.08.2014.
In considerarea dispozițiilor art. 289 din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii) prezenta hotărâre este executorie de drept, nemaifiind necesară investirea ei cu formulă executorie.
In temeiul art. 36 din Regulamentul de Ordine interioara al instanțelor judecătorești opinia asistenților judiciari este concordanta cu soluția si considerentele expuse in motivarea prezentei hotărâri.
Văzând si dispozițiile art. 155 din Legea nr. 263/2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamantul P. G., domiciliat în Fetești, . T 7, etaj 1, ., CNP_, împotriva pârâtei C. JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA, cu sediul în Slobozia, ., județul Ialomița.
Constată autoritate de lucru judecat pentru recalcularea pensiei conform adeverințelor nr. 159/2009 și 32/2010 emise de Sucursala de Marfă C.- Depoul Exploatare Marfă Fetești.
Respinge cererea reclamantului de recalculare a pensiei conform adeverințelor nr. 159/2009 și 32/2010, ca intrată sub autoritate de lucru judecat.
Obligă pârâta să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului prin luarea în considerare a sporului pentru orele școală personalului din adeverința nr. 3346/08.10.2013 emisă de Remiza locomotive Fetești și a sporului de vechime din adeverința nr. 2442/07.07.2014 emisă de Remiza locomotive Fetești.
Obligă pârâta către reclamant la plata diferențelor rezultate ca urmare a recalculării, începând cu data de 01.08.2014, actualizate cu rata inflației, în raport cu data plății efective.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Tribunalul Ialomița.
Pronunțată în ședință publică, azi 19.11.2014.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
RED./tehnored.R.D.
4 ex/22.12.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 1640/2014. Tribunalul IALOMIŢA | Pretentii. Sentința nr. 1104/2014. Tribunalul IALOMIŢA → |
|---|
