Contestaţie decizie de sancţionare. Sentința nr. 3635/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3635/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 10-11-2014 în dosarul nr. 5443/99/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 10 Noiembrie 2014
Președinte - A. M. Diuță T.
Asistent judiciar A. B.
Asistent judiciar A. T.
Grefier D. C.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3635/2014
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestator T. A. și pe intimat S. NAȚIONALĂ TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI CFR CĂLĂTORI SA-SUCURSALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI IAȘI, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, prin care se arată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 03.11.2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr._, la data de 04.06.2014, contestatorul T. A., în contradictoriu cu intimata S. Națională de Transport Feroviar de Călători (SNTFC) „CFR Călători” S.A. – Sucursala de Transport Feroviar de Călători Iași, a formulat contestație împotriva deciziei nr. IS 1/215 din data de 28.04.2014, prin care a fost sancționat disciplinar cu reducerea a 5% din salariul de bază timp de o lună, solicitând anularea acesteia, obligarea intimatei la restituirea sumei reținute de 5% din salariul de bază (fila 5 dosar).
În motivarea contestației sale, contestatorul arată că a fost sancționat disciplinar cu reducerea a 5% din salariul de bază, timp de una lună, în temeiul art. 248, alin. 1, lit. c din Codul muncii, cu modificările ulterioare, pe motiv că nu a realizat norma de încasări pe luna ianuarie 2014.
În fapt, contestatorul mai arată că lucrează în calitate de conductor de tren în cadrul STFC Iași – stația CF Iași. În urma faptului că numărul de călători a scăzut s-a considerat că această scădere s-ar datora și contestatorului. D. urmare, s-a dispus de STFC Iași o vastă anchetă, iar în cursul acestei anchete, personal i s-a imputat contestatorului faptul că s-a produs o scădere a numărului de călători.
Menționează contestatorul că această imputare este un act neîntemeiat din partea serviciului de resurse umane și organizare, întrucât nu răspunde de activități manageriale sau de marketing, de natură să rentabilizeze numărul de călătorii sau de călători ai STFC Iași (fila 5 verso dosar).
Pe de altă parte, precizează contestatorul că între activitatea sa de conductor de tren și acuza ce i se aduce nu poate exista un raport de cauzalitate direct/indirect și serios. În contractul său de muncă nu există specificată obligația de a aduna oameni din gară sau din altă parte pe care să-i transforme în călători.
Mai precizează contestatorul că scăderea numărului de călători nu este rezultatul indisciplinei la locul de muncă.
În consecință, contestatorul susține că sancțiunea aplicată este neîntemeiată și solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată.
În procedura de regularizare, intimata SNTFC „CFR Călători” S.A. – Sucursala de Transport Feroviar de Călători Iași a depus întâmpinare (filele 14 – 16 dosar) prin care a solicitat respingerea contestației formulată de T. A. împotriva Deciziei de sancționare nr. IS 1/215/28.04.2014 ca fiind netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
În fapt, contestatorul T. A., având funcția de conductor tren la Stația CF Iași din cadrul STFC Iași a fost sancționat disciplinar cu „ reducerea salariului de bază pe o durată de una lună cu 5%” conform art. 248, alin.1, lit. c) din Codul muncii, republicat, deoarece în luna ianuarie 2014 nu realizează norma minimă de încasări în sumă de 474 lei ci doar 169,50 lei, ceea ce reprezintă un procent realizat de 35,76%. Normele au fost stabilite prin act nr. S_ /13.08.2013 și a ordinului de serviciu nr. S_ (fila 14 dosar).
Intimata menționează că ordinul de serviciu nr. S_ a fost emis fără a fi încălcate prevederile legale, motivat pe rentabilizarea activității societății și înlăturarea fenomenului călătoriei frauduloase. Scopul acestuia este stabilirea unui criteriu de evaluare a eficienței transportului de călători în funcție și de încasările din vânzarea legitimațiilor de călătorie în tren, iar răspunderea disciplinară a salariaților neintervenind automat, ci s-a stabilit că va interveni pentru nerealizarea plafonului minim de încasări doar în urma analizării motivelor care au condus la această situație (fila 15 dosar).
Intimata mai arată, prin întâmpinare, că în cuprinsul ordinului chiar se menționează că salariații vor fi sancționați doar dacă nu aduc argumente pertinente în favoarea lor, cu ocazia cercetării disciplinare, iar dacă acestea au fost pertinente, salariații incriminați nu au mai fost sancționați.
Precizează intimata că la stabilirea baremelor minime de încasări lunare s-a făcut o evaluare a rezultatelor din zilele când s-au efectuat controale pe trenuri și în zilele când nu au fost controale în ceea ce privește numărul de bilete emise și sumele rezultate din emiterea acestora. Baremele minime de încasări nu au fost stabilite în mod aleatoriu ci, pe fiecare comandă de personal în parte și au fost prelucrate sub semnătură.
Din analizele comparative, anexate de intimată, se poate observa – arată aceasta – o creștere a încasărilor față de zilele fără controale efectuate pe trenuri.
Alăturat întâmpinării, intimata a anexat, în copie, documentația ce a stat la baza emiterii Deciziei de sancționare contestată cu nr. IS 1/215/28.04.2014, și anume: Act adițional la contractul individual de muncă al contestatorului reclamant, Raport de cercetare înregistrat la intimată cu nr. IS 1/215/28.04.2014, Convocare, Nota de relații, Fișa de sancțiuni emisă de STFC Iași, Stația C.F. Iași, Raport activitate conductor, Fișa postului contestatorului Tăcutanu A. înregistrată la STFC Iași, Stația C.F. Iași cu nr._, Situația activității personalului de tren în luna ianuarie 2014, înregistrată la STFC Iași, Stația CFR Iași cu nr. 312/847/06.02.2014, Ordin de serviciu înregistrat la intimată cu nr. S_ și Anexa 1: Norme de încasări pentru personalul de tren aparținând de comanda Iași, înregistrată la STFC Iași, Serviciul Comercial cu nr. S611/ 1/1063/13.08.2013 (filele 17- 28 dosar).
Având în vedere actele și lucrările dosarului cauzei, instanța reține următoarea situație de fapt:
Contestatorul T. A. este salariatul unității intimate la Stația Iași/ Comanda Personalului de Tren în funcția de Conductor tren I conform Actului adițional la contractul individual de muncă înregistrat cu nr. 4 S 63/1120/08.11.2012 (fila 17 dosar).
Prin Deciziei de sancționare disciplinară nr. IS 1/215/28.04.2014 (fila 19 dosar) contestatorul a fost sancționat disciplinar cu „reducerea salariului de bază cu 5% pe timp de una luna”, fapta imputată contestatorului fiind aceea că „ nu realizează norma de încasări pe luna ianuarie 2014”.
Potrivit disp. art. 40, alin.1, lit. b) Codul muncii angajatorul stabilește atribuții corespunzătoare fiecărui salariat, în condițiile legii.
În virtutea acestei prerogative organizatorice, intimata a stabilit în sarcina contestatorului obligativitatea realizării unei norme de încasări din vânzarea biletelor în tren. Ori, sarcinile de serviciu, pe lângă condiția legalității trebuie să fie și posibile, bazate pe certitudini și nu pe prezumții. Nimeni nu poate stabili cu certitudine existența unui număr exact de călători frauduloși, care să asigure, în urma cumpărării de bilete, realizarea normei minime impuse prin fișa postului.
Potrivit art. 247 alin.2 din Codul muncii: „abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici”.
Din analiza textului de lege menționat rezultă că elementele esențiale ale răspunderii disciplinare sunt:
- calitatea de salariat
- existența unei fapte ilicite
- săvârșirea faptei cu vinovăție
- un rezultat dăunător
- legătura de cauzalitate între faptă și rezultat.
În speța de față, instanța constată că la aplicarea sancțiunii disciplinare nu s-a ținut cont de existența întrunită a acestor elemente. Nu se poate reține în sarcina contestatorului, comiterea cu vinovăție a vreunei fapte ilicite care să poată conduce la atragerea răspunderii disciplinare.
Potrivit disp. art. 272 Codul muncii, în conflictele de muncă, sarcina probei revine angajatorului. În baza acestor dispoziții legale, instanța reține că, pentru angajarea răspunderii disciplinare, angajatorul trebuia sa facă dovada acțiunii sau inacțiunii angajatului, prin care acesta a încălcat cu vinovăție normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici. Persoanei vinovate de săvârșirea unei abateri disciplinare i se aplică o sancțiune, aceasta având un caracter precumpănitor moral sau material, după caz, în funcție de gravitatea abaterii săvârșite.
În cauza de față, angajatorul prin decizia de sancționare a invocat nerespectarea de către contestator a obligației stabilite în Fișa postului de a realiza norma de încasări pe luna ianuarie 2014 conform normelor de încasări stabilite de conducerea STFC Iași prin actele nr. S_ /2013 și act nr.S_ (fila 19 verso dosar).
Instanța reține ca obligația de a realiza o anumita norma de încasări nu reprezintă decât o obligație de mijloace și nu o obligație de rezultat. A considera altfel ar însemna să se accepte ideea ca se poate angaja răspunderea disciplinara a angajatului pentru neîndeplinirea normei de încasări independent de vreo culpă a acestuia chiar și în situația în care acest obiectiv nu a putut fi atins din cauze obiective cum ar fi lipsa călătorilor.
Chiar dacă s-au emis de către societatea intimată acte referitoare la un anumit plafon de încasări pentru fiecare tren, chiar dacă aceste acte nu au fost contestate de personalul vizat, instanța nu poate reține vinovăția contestatorului și caracterul de abatere disciplinară al nerealizării încasărilor respective. Aceasta deoarece impunerea unei norme de încasări provenind de la călători frauduloși, este un fapt viitor și incert, care nu depinde de voința salariatului și de conduita acestuia, ci de împrejurări exterioare, mai precis de persoanele care circulă cu trenul într-o anumită perioadă, de numărul de călători care posedă bilete sau abonamente pe ruta respectiva. Mai mult, regula instituită pentru călători este aceea a cumpărării tichetelor de la casele de bilete. În aceste condiții, s-ar impune conductorilor de tren să "asigure" prezența în mijlocul de transport a unui anumit număr de călători care nu respectă dispozițiile legale și care să cumpere, astfel, legitimații de călătorie de la șeful de tren sau de la conductor, ceea ce, în fapt, excede atribuțiilor personalului intimatei.
Totodată a impune o norma de încasări nu reflectă decât incapacitatea angajatorului de a verifica modul în care salariații își respectă îndatoririle de serviciu referitor la controlul biletelor de tren. Dacă există suspiciuni cu privire la practici nelegale ale șefilor de tren atunci seful ierarhic are posibilitatea să dispună controale pentru a depista situațiile și a aplica măsuri disciplinare.
Atât timp cât în cauză nu s-a făcut dovada faptului că neîndeplinirea normei de încasări se datorează unei acțiuni sau inacțiuni săvârșite cu vinovăție de către contestator iar sarcina probei revine angajatorului, instanța reține și constată că nu sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii disciplinare.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, instanța mai reține că, în realitate, prin sarcinile de serviciu privind realizarea unei norme de încasări în tren de la călători frauduloși, impuse contestatorului, se stabilește din start o obligație excesivă devreme ce situația nu depinde doar de personalul intimatei și de conduita acestuia, contestatorul fiind sancționat astfel pentru fapte (neimputabile) săvârșite de terți, respectiv, faptul că în trenul deservit de el au fost doar călători cu bilet.
În lipsa vinovăției și a faptei ilicite personale nu se poate vorbi despre atragerea răspunderii disciplinare, motiv pentru care instanța constată lipsa de temeinicie a Deciziei de sancționare nr. IS 1/215/28.04.2014, emisă de intimată, pe care o va anula.
În consecința anulării Deciziei de sancționare contestată cu nr. IS 1/215/28.04.2014, emisă de intimată, ca efect al acestei măsuri, în temeiul dispozițiilor art. 253 din Codul Muncii, instanța va obliga intimata SNTFC „CFR Călători” S.A. – Sucursala de Transport Feroviar de Călători Iași la restituirea către contestator a drepturilor bănești reținute din salariu ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare.
Contestatorul a solicitat obligarea intimatei la plata de cheltuieli de judecată, însă nu a dovedit cuantumul acestora, motiv pentru care se va respinge cererea contestatorului privind obligarea intimatei la plata către contestator a cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația formulată de contestatorul T. A., CNP_, cu domiciliul în sat C., ., jud. Iași în contradictoriu cu intimata SNTFC „CFR Călători” S.A. – Sucursala de Transport Feroviar de Călători Iași cu sediul în Iași, ..1, corp B, CUI_, J_ .
Anulează decizia nr. IS 1/215 din 28.04.2014 emisă de intimată.
Obligă intimata să restituie contestatorului sumele reținute din salariu ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare.
Respinge cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel, care se va depune la Tribunalul Iași, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 10.11.2014.
Președinte, Asistenți judiciari
D.T.A.M. B.A. T.A.
Grefier,
C.D.
Red. T.A.
Tehnored. T.A + C.D.
4 EX./ 24.03.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Pretentii. Sentința nr. 3644/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
