Contestaţie decizie de pensionare. Jurisprudență Pensii
| Comentarii |
|
Tribunalul MEHEDINŢI Sentinţă civilă nr. 8 din data de 23.01.2018
Având in vedere ca decizia 16/2015 pronunțata într-un recurs in interesul legii este obligatorie pentru instanța de judecata potrivit art. 517 alin .4 c.pr.civ., raportând aceasta decizie la speța contestatoarei si având in vedere certificatul de handicap nr. 223/22.01.2015 din care reiese ca reclamanta are handicap accentuat, instanța apreciază ca in mod corect intimata a procedat la revizuirea pensiei acordate reclamantei, constatând ca in mod greșit a fost aplicat art. 59 din Legea nr. 263/2010, când , de fapt, trebuia sa se aplice art. 58 alin.1 lit.b din Legea nr. 263/2010.
Potrivit art. 58 lit.b din Legea nr. 263/2010 " Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcție de gradul de handicap, după cum urmează:
b) cu 10 ani, în situația asiguraților cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condițiile handicapului preexistent calității de asigurat, cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare;
Având in vedere stagiul complet de cotizare realizat de reclamanta, instanța apreciază ca intimata a emis decizia nr. 154412/24.06.2016, in mod corect cu respectarea prevederilor art. 58 lit.b din Legea nr. 263/20120.
Contestație decizie de pensionare.
(Tribunalul Mehedinți -sentința nr. 8/23.01.2018)
La data de 22.07.2017, s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe contestația formulată de contestatoarea DM în contradictoriu cu intimata Casa Teritorială de Pensii Mehedinți prin care a solicitat anularea deciziei nr. 154412/24.06.2016 emisa de pârâtă și comunicată la data de 18.07.2016 prin care e obligată să restituie suma de 17.750 lei pe care o consideră netemeinică și nelegală.
În subsidiar, a arătat că, în măsura în care se va respinge anularea deciziei, contestă cuantumul debitului calculat și stabilit de pârâtă, fără o explicație judicioasă, sens în care solicită revenirea la plata pensiei calculate în conformitate cu Decizia anterioară celei contestate, până la rezolvarea tuturor aspectelor administrative.
În fapt, a arătat că, în data de 18.07.2016, i s-a comunicat decizia cu datele de înregistrare mai sus menționate, prin care a fost informată despre recalcularea pensiei, respectiv despre existența unui debit, ce rezultă din faptul că în perioada 28.01.2015-30.06.2016, i s-a plătit în mod necuvenit drepturi bănești și că urmează recuperarea debitului.
A mai menționat că nu a depus nici o solicitare privind recalcularea pensiei stabilite și nu i s-au solicitat documente respectiv informații în acest sens, situație în care nu înțelege în ce rațiuni și pentru ce argumente pârâta a procedat la recalcularea pensiei.
De altfel, în decizia contestată se face trimitere la aplicarea eronată a disp. art. 59 din Legea 263/2010, potrivit cărora "Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare";.
A mai arătat că, toate actele comunicate , nu indică care este numele persoanelor care au semnat aceste documente, întreaga decizie nefiind motivată în fapt și în drept într-un mod de natură a produce consecințe juridice.
De altfel, prevederile OUG 92/2003, au fost abrogate, de Legea nr. 207/2015, situație în care se poate aprecia că, pârâta a aplicat ea eronat prevederile legale, deoarece buletinul de calcul anexat nu face nici o explicație a acestor sume.
Până la primirea deciziei contestate, dreptul la pensie a fost stabilit cu îndeplinirea condițiilor legale și a beneficiat de măsurile de actualizare a cuantumului acesteia fără a depune eventualele diligențe în acest sens.
Calcularea pensiei de care a beneficiat în perioada indicată, a fost realizată de pârâtă, pe baza tuturor actelor existente la dosarul de pensie nr. 154412.
Pentru a verifica legalitatea și temeinicia deciziei contestate, pârâta trebuie să dea explicații punctuale de ce anterior s-a greșit, ce anume s-a încălcat și care a fost și este modalitatea de calcul a pensiei, respectiv cum s-a ajuns la suma pe care o execută sau o impune prin decizia contestată.
A mai arătat că răspunderea aparține funcționarului care a calculat în mod greșit pensia sau a avut ca sarcină verificarea datelor , deoarece decizia finală de pensionare și stabilire a drepturilor, nu a aparținut unei singure persoane, fiind avizată de conducere, situație în care s-a verificat sau a trebuit să se verifice judicios situația fiecărui dosar.
De altfel, o decizie necontestată, constituie titlu executoriu, ori decizia prin care s-au stabilit aceste drepturi în favoarea sa nu a fost contestată în instanță, fiind un titlu definitiv cu privire la drepturile stabilite.
Consideră că răspunderea pentru erorile realizate în interpretarea legii, în baza căreia s-au stabilit drepturile , ar trebui să revină funcționarului public sau instituției, nicidecum pensionarului care a beneficiat de drept legal, printr-o decizie, la adoptarea căreia nu se poate reține frauda sa.
A mai susținut că, suma imputată o pune într-o situație dramatică, ținând seama de situația materială și socială deosebit de grea în care este, fiind imposibil să plătească această sumă, pârâta începând să rețină mai mult de jumătate din pensie, deși legea civilă prevede expres că nu se poate reține jumătate din venit, decât dacă este vorba de pensii de întreținere.
În drept a invocat prevederile art.153 și 154 din Legea 263/2010 cu modificările și completările ulterioare, art.45 din legea 188/1999 privind funcționari publici, Legea 207/2015, arrt.268 și urm., art.192 și 194 și urm. C.pr.civ.
În dovedirea susținerilor a depus la dosar Decizia nr.154412/2016, buletinul de calcul și actele anexate, certificatul de handicap nr. 223/822.01.2015, extras din contul bancar cu reținerile efectuate, cupon de pensie.
La data de 21.09.2016 pârâta casa Județeană de Pensii Mehedinți a formulat întâmpinare prin care a solicitat în principal, să respingă acțiunea ca prematur introdusă, iar în subsidiar să suspende cauza până la emiterea unei hotărâri de către Comisia Centrală de Contestații, prin care să fie soluționată contestația împotriva deciziei de revizuire ( modificare) a pensiei cu nr. 154412/24.06.2016.
A menționat că prin decizia de revizuire contestată cu nr. 154412/24.06.2016 dreptul său de pensie a fost supus revizuirii, constatându-se că în mod eronat pensia sa a fost recalculată prin decizia cu același număr din 2015, în baza certificatului de handicap preexistent calității de asigurat.
Cealaltă decizie contestată cu același număr și aceiași dată este decizia de debit fiind doar consecința revizuirii pensiei prin decizia de modificare de drepturi emisă inițial cu nr. 154412/24.06.2016.
În subsidiar, a solicitat suspendarea cauzei până la comunicarea hotărârii de către Comisia Centrală de Contestații.
La data de 30.09.2017 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare arătând că apărările formulate de pârâtă sunt neîntemeiate, reluând susținerile invocate prin acțiune.
Referitor la solicitarea de a fi suspendată cauza până la comunicarea hotărârii Comisiei Centrale de Contestație a lăsat la aprecierea instanței acest aspect.
La data de 02.11.2017 Casa Națională de Pensii Publice București a depus la dosar Hotărârea nr. 22107/23.10.2017, emisă de Comisia Centrală de Contestații prin care a respins contestația formulată de contestatoarea împotriva deciziei de debit nr. 154412/24.06.2016, ca inadmisibilă și împotriva deciziei nr. 154412/24.06.2016 ca neîntemeiată.
La data de 23.11.2017 contestatoarea a înțeles să contestate și Hotărârea nr.22107/23.10.2017 ca fiind netemeinică și nelegală.
La data de 12.12.2017 pârâta Casa Județeană de Pensii Mehedinți a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii Comisiei prin care a fost respinsă contestația reclamantei împotriva deciziei de revizuire ca neîntemeiată.
Analizând contestația în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în materie, Tribunalul constată și reține următoarele:
Contestatoarea a fost beneficiara unei pensii de invaliditate gradul II in baza Legii nr. 19/2000 începând cu data de 30.07.2010 in baza deciziei nr. 154412/11.10.2010.
In urma revizuirii medicale periodice, începând cu data de 01.08.2011, contestatoarea a fost trecuta din gradul II în gradul III de invaliditate, in baza deciziei medicale asupra capacității de munca nr. 1600/21.07.2011, fiindu-i emisa decizia nr. 154412/05.06.2012.
La data de 28.01.2015, cu cererea înregistrata sub nr. 2149, contestatoarea a solicitat trecerea la pensie pentru limita de vârsta cu reducerea vârstei standard de pensionare in condiții de handicap accentuat, conform certificatului de încadrare in gradul II de handicap nr. 223/22.01.2015.
Prin decizia nr. 154412/25.05.2015, contestatoarei i s-a stabilit pensia pentru limita de vârstă conform prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010, începând cu data de 28.01.2015, in condiții de nevăzător, având in vedere un punctaj mediu anual de 2,59457 un cuantum total de 2155 lei.
Ulterior, in urma verificărilor efectuate s-a constatat ca in mod eronat a fost stabilita pensia pentru limită de vârstă conform prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010, in condiții de nevăzător, întrucât handicapul dovedit cu certificatul medical este accentuat, motiv pentru care CJP Mehedinți a emis decizia nr. 154412/24.06.2016, prin care i s-a stabilit pensia pentru limită de vârsta in condiții de handicap accentuat, in temeiul art. 58 lit.b din Legea nr. 263/2010, având in vedere un punctaj mediu anual de 1,29729 si un cuantum total de 1078 lei, începând cu data de 28.01.2015.
Urmare a acestei decizii de revizuire, s-a emis si decizia de debit 154412/24.06.2016, in conformitate cu prevederile art. 179 din Legea nr. 263/2010, prin care s-a stabilit in sarcina reclamantei un debit de 17750 lei, reprezentând diferență drepturi pensie încasata necuvenit pentru perioada 28.01.2015-30.06.2016.
Împotriva ambelor decizii - de revizuire si debit- emise in data de 24.06.2016, contestatoarea a formulat prezenta acțiune invocând motive de nelegalitate si netemeinicie.
Instanța apreciază acțiunea neîntemeiata, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 59 din Legea nr. 263/2010 " Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare.";
Art. 44 din HG nr. 257/2011 prevede ca " Reducerea prevăzută la art. 59 din lege se aplică nevăzătorilor care fac dovada acestui statut cu certificatul de încadrare în grad de handicap emis în condițiile legii, care va conține obligatoriu următoarele elemente: data ivirii handicapului, gradul de handicap, termenul de revizuire, precum și mențiunea că certificatul a fost emis în vederea aplicării art. 59 din lege.
Prin decizia nr. 16/2015 pronunțata de ICCJ in recurs in interesul legii s-a stabilit ca " În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, noțiunea de "nevăzător" se referă exclusiv la cecitatea absolută.
In considerentele acestei decizii s-a reținut ca "Astfel, conform celor prevăzute de art. 85 alin. (3), (4) și (8) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă este cazul (sau în legătură cu beneficiarii acestui act normativ), încadrarea unei persoane în grad de handicap se realizează de către o comisie de evaluare având o compunere preponderent medicală, comisie care aplică criteriile medico-psihosociale stabilite prin Ordinul nr. 762/1.992/2007.
În delimitarea domeniului de aplicare a dispozițiilor art. 47 alin. (1) de cel al art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 (sau, după caz, a domeniului de aplicare al art. 58 și cel al art. 59 din Legea nr. 263/2010), trebuie a se porni de la observarea criteriilor prevăzute în cap. 2 pct. I din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 762/1.992/2007 în scopul evaluării persoanelor cu afectarea funcțiilor vizuale în vederea stabilirii gradului de handicap.
Astfel, în cap. 2 pct. I. subpct. 4 se prevede că: "Acuitatea vizuală și câmpul vizual sunt singurele criterii de încadrare într-un grad de handicap, din punct de vedere oftalmologic."
În raport de acești parametri funcționali, în tabelul din cap. 2 pct. I sunt redate aceste criterii care conduc la stabilirea unui anumit nivel de deficiență vizuală, deficiență căreia îi corespunde un anumit grad de handicap.
Astfel, pentru încadrarea în:
- handicap mediu (generat de o deficiență medie a funcției vizuale), acuitatea vizuală este între 1/8 (0,12) - 1/10 (0,10) cu corecție optimă la ochiul cel mai bun;
- handicap accentuat (generat de o deficiență accentuată a funcției vizuale), acuitatea vizuală este între 1/12 (0,08) (4 m) - 1/25 (0,04) (2 m) la ochiul cel mai bun.
În cazul handicapului grav (corespunzător unei deficiențe vizuale grave), prin ordinul menționat se indică atât o limită inferioară - cecitatea relativă -, cât și o limită superioară - cecitatea absolută - pentru încadrarea deficienței în acest grad de handicap.
Din perspectiva legii-cadru - Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare -, conform Ordinului nr. 762/1.992/2007, adoptat pentru aplicarea acestui act normativ, în termeni medicali, se încadrează în noțiunea de "handicap grav" deficiențele funcției vizuale în limitele: VAO < 1/25 (0,04) (2 m) (sau vedere ambii ochi sub 2 m) și VAO = pmm, pl, fpl = cecitatea absolută (sau vedere ambii ochi = percepe mișcările mâinii - pmm; percepe lumina - pl; fără percepția luminii - fpl).
Între aceste limite (superioară - cecitatea absolută - sau cea mai gravă formă de handicap grav și, respectiv, inferioară - cecitatea relativă), aceleași texte indică două stadii de cecitate relativă: VAO < 1/25 până la 1/50 - grav fără asistent personal și VAO </= 1/50 (0,02) (n. d. la 1 m sau nu distinge la 1 m) - grav cu asistent personal sau, în alte cuvinte, vedere ambii ochi sub 1 m.
Astfel cum deja s-a arătat, Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare (însoțită de legislația secundară adoptată pentru organizarea aplicării legii - Ordinul nr. 762/1.992/2007), reprezintă dreptul comun pentru încadrarea unei persoane în categoria celor cu handicap mediu, accentuat sau grav, însă Legea nr. 19/2000 sau, ulterior, Legea nr. 263/2010 (legi speciale) conține o normă derogatorie pentru categoria nevăzătorilor, persoane care, potrivit dreptului comun sau în contextul Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se încadrează în noțiunea de handicap grav.
Or, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 și, ulterior, celor ale art. 59 din Legea nr. 263/2010, regulile anterior menționate nu permiteau a se asimila noțiunii de "nevăzător" - căreia legiuitorul îi consacră o normă specială - și categoria persoanelor a căror deficiență vizuală conduce la încadrarea lor în categoria persoanelor cu handicap (vizual) grav și, cu atât mai puțin, a categoriei celor cu handicap (vizual) accentuat, având în vedere că acestora (ca și celor cu handicap mediu) legea le stabilește un alt regim de facilități în vederea dobândirii dreptului la pensie pentru limită de vârstă.";
Având in vedere ca decizia pronunțata într-un recurs in interesul legii este obligatorie pentru instanța de judecata potrivit art. 517 alin .4 c.pr.civ., raportând aceasta decizie la speța contestatoarei si având in vedere certificatul de handicap nr. 223/22.01.2015 din care reiese ca reclamanta are handicap accentuat, instanța apreciază ca in mod corect intimata a procedat la revizuirea pensiei acordate reclamantei, constatând ca in mod greșit a fost aplicat art. 59 din Legea nr. 263/2010, când , de fapt, trebuia sa se aplice art. 58 alin.1 lit.b din Legea nr. 263/2010.
Potrivit art. 58 lit.b din Legea nr. 263/2010 " Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcție de gradul de handicap, după cum urmează:
b) cu 10 ani, în situația asiguraților cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condițiile handicapului preexistent calității de asigurat, cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare;
Având in vedere stagiul complet de cotizare realizat de reclamanta, instanța apreciază ca intimata a emis decizia nr. 154412/24.06.2016, in mod corect cu respectarea prevederilor art. 58 lit.b din Legea nr. 263/20120.
In ceea ce priveste decizia de debit, instanța reține ca potrivit art. 107 din Legea nr. 263/2010 " (1) În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.
ART. 141 din HG nr. 257/2011 prevede ca " (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează, pe baza deciziei emise de casa teritorială/sectorială de pensii, ce constituie titlu executoriu, cu respectarea termenului general de prescripție de 3 ani.
(2) Termenul general de prescripție curge potrivit dreptului comun de la data constatării prejudiciului creat prin plăți necuvenite, respectiv de la data emiterii deciziei prevăzute la alin. (1).
(3) Debitul reprezentând prejudiciul creat din plăți necuvenite se constituie pentru luni întregi, începând cu luna în care s-a făcut constatarea.
(4) Debitele reprezentând prestații de asigurări sociale, mai mici de 10 lei, se stabilesc pe baza deciziei emise de casa teritorială/sectorială de pensii, nu se înregistrează în evidența debitorilor și nu se mai urmăresc în vederea recuperării.
Întrucât exista un text de lege care reglementează situația in cere se constata erori in modul de stabilire a drepturilor de pensie, instanța constata ca intimata in mod legal a emis decizia de debit prin care s-a stabilit in sarcina reclamantei un debit de 17750 lei, reprezentând diferență drepturi pensie încasata necuvenit pentru perioada 28.01.2015-30.06.2016.
Nu se poate reține o cupla a reclamantei in modul de stabilire a drepturilor de pensie, însă, legea da posibilitatea intimatei ca, in cazul in care constata ca exista sume încasate necuvenit, indiferent de cauza acordării acestor drepturi, sa aibă posibilitatea sa emită o decizie de debit.
In ceea ce privește aceasta decizie, instanța constata ca îndeplinește condițiile de forma prevăzute de lege, iar in ceea ce privește suma imputata, aceasta a fost stabilită in mod corect, raportat la data acordării drepturilor inițiale de pensie pentru limită de vârsta si data stabilirii drepturilor de pensie in urma revizuirii.
In ceea ce privește faptul ca intimata nu a răspuns la interogatoriu, instanța contata ca deși intimata nu răspuns expres la interogatoriu formulat, aceasta a depus întimpinare in care își exprima punctul de vedere cu privire la obiectul cererii de chemare in judecata, neputând face aplicare art. 358 c.pr.civ.
Având în vedere aceste considerente, instanța urmează a respinge contestația ca neîntemeiată.
| ← Raporturi de muncă. Jurisprudență Raporturi de muncă | Raporturi de muncă. Jurisprudență Raporturi de muncă → |
|---|
