Pensii. Jurisprudență Pensii
| Comentarii |
|
Tribunalul MEHEDINŢI Sentinţă civilă nr. 3 din data de 09.01.2018
- Asigurări sociale - contestație decizie de pensionare cu consecința rămânerii în activitate și reîncadrarea în funcție la J S după îndeplinirea condițiilor cumulative pentru pensionare, respectiv vârsta standard și stagiul minim de cotizare până la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru femei, respectiv 63 ani
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 23.10.2017 contestatoarea PE a chemat în judecată pe intimatele CA C, și T M, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei, nr. 109/MH/17.10.2017 suspendarea efectelor acesteia, cu rămânerea în activitate și reîncadrarea sa în funcție la J S până la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru femei, respectiv 63 ani.
În motivarea cererii, menționează, că prin decizia - contestată s-a constatat încetarea de drept a raportului de muncă sau de serviciu, conform art. 56, al. 1, lit., c din Codul Muncii, republicat, începând cu data de 19.10.2017, ca urmare a îndeplinirii condițiilor cumulative pentru pensionare, respectiv vârsta standard și stagiul minim de cotizare, ;
La data de 18.02.2017 a împlinit vârsta de 60 ani și la data de 18.02.2020 împlinește vârsta de 63 ani, iar în prezent are un stagiu de cotizare de 23 ani în instanță.
În mod greșit s-a constatat încetarea de drept a raportului de muncă în baza art. 56 al. 1 lit. c din Codul muncii. Potrivit acestui text, contractul individual de muncă existent încetează de drept la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârsta standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare.
Vârsta standard de pensionare pentru femei este de 63 de ani.
Așa cum se observă, art. 56 al. 1 lit. c din Codul muncii, în baza căruia s-a constatat încetarea de drept a raportului de muncă, face referire generic la vârsta standard, fără distincțiile prevăzute de art. 53 al. 1 din legea 263/2010,
în speță, s-a încălcat principiul de drept conform căruia dacă legea nu distinge, nici interpretul nu o poate face.
Pe de altă parte, apreciază că s-a dat o interpretare greșită dispozițiilor Legii 263/2010 privind pensia pentru limită de vârstă.
Art. 53 al. 1 din legea 263/2010 prevede două vârste standard de pensionare pentru limită de vârstă, pentru femei: vârsta standard generală de 63 de ani, așa cum este corect și cea prevăzută de anexa 5 din lege, care se raportează la data nașterii și reprezintă limita minimă de vârstă care permite femeilor exercitarea dreptului la pensionare.
Regula este cea prevăzută de teza I a art. 53 al 1, împlinirea vârstei de 63 de ani.
Teza a doua a art. 53 al. 1 din legea 263/2010 reglementează o excepție, o posibilitate acordată de lege în favoarea salariatului de a beneficia de pensie pentru limită de vârstă înainte de împlinirea vârstei standard de 63 de ani, atingerea acestei vârste realizându-se prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.
Dispoziția este aplicabilă în situația în care salariatul solicită pensionarea,( în cazul său nu a solicitat prin cerere scrisă).
A accepta faptul că împlinirea vârstei prevăzute în anexa 5 atrage încetarea de drept a contractului de muncă, ar însemna că legiuitorul a stabilit vârsta de 63 de ani pentru femei ca și vârstă standard generală, dar aceasta nu se aplică decât unui număr foarte limitat de persoane; respectiv cele născute în luna ianuarie 1967, ceea ce este absurd.
Interpretarea dată de CA C este în contradicție cu principiul libertății muncii, cât și cel al nediscriminării, principii garantate de legea fundamentală și de Codul muncii.
În dovedire a depus copie carte identitate și Decizia nr. 109/MH/17.10.2017 emisă de Președintele CA C.
La data de 24.10.2017 a depus completare la acțiune prin care solicită să i se acorde drepturile salariale de care va fi lipsită de la data de 19.10.2017, până la reîncadrarea definitivă.
A întemeiat cererea pe dispozițiile art.53 al.1 din Legea 263/2010.
La data de 20.11.2017 pârâta CA C a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea, ca nefondată, având în vedere următoarele considerente:
În fapt, prin decizia contestata s-a constatat încetarea de drept a raportului de muncă a reclamantei, ca urmare a îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Reclamanta consideră că aceasta decizie este netemeinică și nelegală întrucât nu a împlinit vârsta standard de pensionare pentru femei, care este de 63 ani.
A arătat că, potrivit dispozițiilor legale incidente în cauza, reclamanta a îndeplinit, cumulativ, condițiile expres prevăzute de lege pentru pensionare, respectiv vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare astfel încât, contestația este absolut neîntemeiată.
Dispozițiile art. 53 alin 1 și 2 din Legea nr. 263/2D10 prevăd că :
(1} Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5
(2) Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului minim de cotizare, conform eșalonării prevăzute în anexă nr. 5".
În anexa 5 a legii sunt prevăzute vârstele standard de pensionare pentru femei, precum și stagiile complete/minime de cotizare necesare.
Așadar, în prezent vârsta standard de pensionare la femei diferă în funcție de data nașterii, fiind cea prevăzută în anexa 5 din lege
Legiuitorul a prevăzut că vârsta standard de pensionare se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, prevăzute în anexa 5 a Legii nr. 263/2010, iar nicidecum că s-ar aplica în prezent. Altfel, indicarea vârstelor standard prevăzute în anexa nr. 5 nu și-ar mai găsi justificarea juridică.
Așa fiind, pentru reclamanta, care este născută la data 18.02.1957, vârsta standard de pensionare este, potrivit legii octombrie 2017, astfel încât condiția privind vârsta standard de pensionare este îndeplinită.
În ceea ce privește cea de a doua condiție, cea a stagiului minim de cotizare, care, în cazul reclamantei este de 15 ani, și aceasta este îndeplinită așa cum însăși reclamanta precizează în contestație că are un stagiu da cotizare de 23 de ani în instanță.
Prin urmare, cele doua condiții legale fiind îndeplinite, președintele CA C a emis decizia nr. 109/MH/M17.10.2017 prin care s-a constatat încetarea de drept a raportului de muncă al reclamantei, ca urmare a îndeplinii cumulative a condițiilor de vârâtă standard și a stagiul minim de cotizare pentru pensionare, prevăzute de Legea nr. 283/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Temeiul legal al emiterii actului administrativ l-a constituit art. 56 alin. 1 lit. c din Codul muncii. potrivit căruia "Contractul individual de muncă existent încetează de drept (...)
c) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parțiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducea verstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacități da muncă în cazul invalidității de gradul I sau II;
Prin prisma acestui text de lege se observă că raportul de muncă încetează ope legis, decizia fiind doar un act declarativ pentru situația de drept intervenită, angajatorul neavând un drept de apreciere în raport cu textele de lege mai sus invocate.
De subliniat este faptul că, atât timp cât dispozițiile ari. 52 lit. b) din Legea nr. 567/2004 prevăd că personalul auxiliar de specialitate este eliberat din funcție prin pensionare, în condițiile legii (adică Legea 263/2010), iar potrivit art. 53 din Legea nr. 263/2010 vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sunt cele din anexa 5, în lipsa unor dispoziții speciale în Legea nr. 567/2004 sunt aplicabile dispozițiile din Codul muncii care, la art.56 lit. c) prevăd că : contractul individual de munca existent încetează de drept" ( .) c) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârsta standard și e stagiului minim de cotizare pentru pensionare".
Referitor la acordarea drepturilor salariale solicitate prin completarea la acțiune, consideră și acest capăt de cerere neîntemeiat având în vedere că reclamanta nu a prestat în perioada respectivă activitate care să fie remunerată la nivelul funcției de grefier.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării deciziei contestate solicită respingerea ca lipsită de obiect, având în vedere că o executare se poate suspenda doar în condițiile în care nu a fost finalizată, iar în cauză, actul atacat și-a epuizat efectele materiale.
În drept, a întemeiat prezenta pe dispozițiile art. 205 C proc Civ. și pe celelalte acte normative incidente.
La data de 06.12.2017 contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea contestației așa cum a fost formulată și reîncadrarea sa în funcție la J S până la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru femei, respectiv 63 ani.
Cu privire la întâmpinarea depusă de CA C prin care arată că solicita respingerea contestației consideră că nu este legala și temeinică întrucât în mod greșit s-a constatat încetarea de drept a raportului de muncă în baza art. 56 al. 1 lit c din Codul muncii. Potrivit acestui text, contractul individual de muncă existent încetează de drept la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, vârsta standard de pensionare pentru femei fiind de 63 de ani.
CA C s-a inspirat greșit din anexa 5 a Legii 263/2010, regula este cea prevăzuta de teza I a art. 53 al.1, împlinirea vârstei de 63 de ani.
A arătat că ea la data pensionării chiar dacă a îndeplinit parțial stagiul minim de cotizare de 15 ani pentru femei, nu înseamnă că a solicit pensionarea sa prin cerere scrisa, legiuitorul a stabilit vârsta de 63 de ani pentru femei ca și vârstă standard generala.
Așa cum se observă, art. 56 al 1 lit. c din Codul muncii, în baza căruia s-a constatat încetarea de drept n raportului de muncă, face referire generic la vârsta standard, fără distincțiile prevăzute de art. 53 al. 1 din Legea 263/2010. în speță, s~a încălcat principiul de drept conform căruia dacă legea nu distinge, nici interpretul nu o poate face.
Pe de altă parte, a apreciat că s-a dat o interpretare greșită dispozițiilor Legii 263/2010 privind pensia pentru limită de vârstă.
Art. 53 al. 1 din Legea 263/2010 prevede două vârste standard de pensionare pentru limita de vârstă, pentru femei: vârsta standard generală de 63 de ani, așa cum este corect și cea prevăzută de anexa 5 din lege, care se raportează la data nașterii și reprezintă limita minimă de vârstă care permite femeilor exercitarea dreptului la pensionare. Regula este cea prevăzută de teza 1 a art. 53 al 1, împlinirea vârstei de 63 de ani.
Teza a doua a art. 53 al. 1 din legea 263/2010 reglementează o excepție, o posibilitate acordată de lege în favoarea salariatului de a beneficia de pensie pentru limită de vârstă înainte de împlinirea vârstei standard de 63 ani, atingerea acestei vârste realizându-se prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.
Dispoziția este aplicabilă în situația în care salariatul solicită pensionarea.( în cazul său nu a solicitat prin cerere scrisă),
A accepta faptul că împlinirea vârstei prevăzute în anexa 5 atrage încetarea de drept a contractului de muncă, ar însemna că legiuitorul a stabilit vârsta de 63 de ani pentru femei ca și vârstă standard generală, dar aceasta nu se aplică decât unui număr foarte limitat de persoane, respectiv cele născute în luna ianuarie 1967, ceea ce este absurd.
Interpretarea dată de CA C este în contradicție cu principiul libertății muncii, cât și cel al nediscriminării, principii garantate de legea fundamentală și de Codul muncii.
Analizând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în materie, instanța constată următoarele:
Contestatoarea PE, a fost grefier cu studii medii, treapta I la J S, iar prin Decizia nr. 109/MH/17.10.2017 emisă de P CA C s-a dispus încetarea de drept a raportului de muncă, conform art. 56, al. 1, lit., c din Codul Muncii, republicat, începând cu data de 19.10.2017, ca urmare a îndeplinirii condițiilor cumulative pentru pensionare, respectiv vârsta standard și stagiul minim de cotizare, conform art. 56, al. 1, lit., c din Codul Muncii raportat la art.52 și art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii.
Potrivit art. 56 alin. 1 lit. c din Codul muncii, contractul individual de muncă existent încetează de drept (...) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; …
Prin art. 52 din Legea pensiilor publice se dispune că, "pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, în condițiile prevăzute de lege.
La art. 53 alin 1 din Legea nr. 263/2010 se arată că: " (1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5
La alin (2), al aceluiași articol, se arată că, "Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului minim de cotizare, conform eșalonării prevăzute în anexă nr. 5".
În anexa 5 a legii sunt prevăzute vârstele standard de pensionare pentru femei, precum și stagiile complete/minime de cotizare necesare.
Așadar, în prezent vârsta standard de pensionare la femei diferă în funcție de data nașterii, fiind cea prevăzută în anexa 5 din lege.
Legiuitorul a prevăzut că vârsta standard de pensionare de 63 de ani, se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, prevăzute în anexa 5 a Legii nr. 263/2010, iar nicidecum că s-ar aplica în prezent. Altfel, indicarea vârstelor standard prevăzute în anexa nr. 5 nu și-ar mai găsi justificarea juridică.
Așa fiind, pentru reclamanta, care este născută la data 18.02.1957, vârsta standard de pensionare este, potrivit anexei nr. 5 din actul normativ evocat, octombrie 2017, astfel încât condiția privind vârsta standard de pensionare este îndeplinită.
În ceea ce privește cea de a doua condiție, cea a stagiului minim de cotizare, care, în cazul reclamantei este de 15 ani și aceasta este îndeplinită așa cum însăși reclamanta precizează în contestație în sensul că are un stagiu da cotizare de 23 de ani în instanță.
Prin urmare, cele doua condiții legale fiind îndeplinite, în mod legal intimata a emis decizia nr. 109/MH/M17.10.2017 prin care s-a constatat încetarea de drept a raportului de muncă al reclamantei, ca urmare a îndeplinii cumulative a condițiilor de vârâtă standard și a stagiul minim de cotizare pentru pensionare, prevăzute de Legea nr. 283/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Față de cele arătate mai sus instanța constată neîntemeiată contestația, urmând a fi respinsă.
| ← Desfacerea contractului de muncă. Jurisprudență Desfacerea... | Salarizare. Jurisprudență Salarizare → |
|---|
