Raporturi de muncă. Jurisprudență Raporturi de muncă
| Comentarii |
|
Tribunalul MEHEDINŢI Sentinţă civilă nr. 33 din data de 25.01.2018
Contestație împotriva dispoziției de suspendare a contractului individual de muncă în temeiul art.52 alin.1 lit.b teza a II a C.muncii. Faptele penale imputate salariatei pentru care a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul D.N.A. nu sunt în legătură cu atribuțiile de serviciu și răspunderea care îi revenea în îndeplinirea atribuțiilor pârâtului și funcției deținute, nerezultând o incompatibilitate de a exercita pe durata procesului penal funcția deținută. Dispozițiile art.52 alin.2 teza a II a C.muncii, fiind de excepție, angajatorului îi revenea obligația analizării și motivării în cuprinsul deciziei de suspendare a incompatibilității determinată de săvârșirea faptelor imputate pentru care a fost trimisă în judecată.
Tribunalul Mehedinți-sentința din 25.01.2018
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 15.09.2017 contestatoarea P. E. L. a formulat contestația împotriva Dispoziției nr.342/29.08.2017, prin care s-a dispus suspendarea contractului individual de muncă până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, solicitând anularea deciziei menționate cu consecința repunerii părților în situația anterioară suspendării contractului și obligarea intimatei MAI - D. pentru E. P. și A. B. de D. - D. P. C. de E. a P. Mehedinți la plata unei despăgubiri egale cu salariul și a celelalte drepturi de care a fost lipsită reclamanta pe perioada suspendării, până la reluarea efectivă a raporturilor de muncă, actualizate și indexate la data plății.
În fapt, contestatoarea a arătat că prin Dispoziția nr.342/29.08,2017, pârâta a dispus suspendarea contractului de munca până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, motivat de faptul ca prin Rechizitoriul nr.279/P/2016 din data de 07.07.2017, s a dispus trimiterea în judecata în stare de libertate a acesteia.
Contestatoarea apreciază măsura luată ca fiind netemeinică și nelegală, având în vedere următoarele considerente:
Suspendarea contractului individual de munca poate fi dispusă de angajator cu titlu temporar, față de salariatul care a fost trimis în judecata pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută.
Condițiile esențiale ce trebuie îndeplinite pentru a se putea dispune măsura este ca salariatul să dețină o funcție în cadrul societăți /unității și să fie trimis în judecata pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută în cadrul societății/unității.
În ceea ce o privește, contestatoarea consideră că nu sunt îndeplinite aceste doua condiții esențiale, aceasta fiind angajat contractual al MAI și nicidecum al APIA, nefiind trimisă în judecata pentru vreo faptă ce ar face-o incompatibilă cu munca desfășurată în prezent.
Astfel, consideră că măsura este una excesivă în raport cu obiectivul ce trebuie atins prin luarea unei asemenea măsuri de către angajator, suspendarea prestării muncii are ca și consecință neplata drepturilor salariale și pierderea vechimii pentru o perioadă lungă, având în vedere că judecata se va desfășura pe o perioada mare de timp, fiind un dosar "de lot", cu multe părți și martori de audiat.
De asemenea, contestatoarea apreciază că decizia este insuficient motivată sub aspectul măsurii dispuse, faptele pentru care este trimisă în judecat nefiind incompatibile cu funcția deținută în prezent, măsura suspendării contractului individual de munca fund dispusă cu încălcarea dispozițiilor art.52 Codul Muncii.
A mai arătat că măsura dispusă trebuie să intervină în cazuri bine fundamentate, cât mai puțin supuse incertitudinii cu privire la legătura directă de cauzalitate între angajat și atribuțiile de serviciu, să existe temeiuri că activitatea ilicita a salariatului ar periclita interesele angajatorului.
Astfel, față de cele precizate contestatoarea a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art.268, art.52 Codul Muncii.
În dovedirea contestației, contestatoarea înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și orice altă probă admisă de lege și a depus Dispoziția nr.342/29.08.2017.
Intimata MAI - D. pentru E. P. și A. B. de D. a formulat și depus întâmpinare la acțiunea formulată de contestatoare, solicitând respingerea contestației, ca fiind inadmisibilă, iar pe fond neîntemeiată, pentru următoarele motive:
D. pentru E. P. și A. B. de D., în considerarea obiectul acțiunii deduse judecății, prin raportare la dispozițiile art.96 pct. l Cod de procedură civilă, a invocat excepția lipsei competenței materiale a instanței, din următoarele considerente:
În contextul acțiunii formulate, intimata a invocat dispozițiile art.52 alin.1 din Constituția României, potrivii cărora "persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei".
Ținând seama de prevederile alin.2 al aceluiași articol, respectiv "condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică", reține atenția aplicabilitatea, în speță, a dispozițiilor Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
Intimata a invocat dispozițiile art.1 alin.1 din Legea contenciosului administrativ.
În temeiul dispozițiilor art.193 alin.2 Cod procedură civilă, intimata D. pentru E. P. și A. B. de D. a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, din următoarele considerente:
Dată fiind natura înscrisului atacat în instanță, prin raportare la cadrul normativ căruia i se circumscrie acesta, intimata a apreciat că între acțiunea în contencios administrativ și procedura prealabilă trebuie să existe o identitate de obiect, numai astfel autoritatea publică poate examina în cunoștință de cauză pretențiile solicitantului, în condițiile legii, înainte de a fi sesizata instanța de contencios administrativ.
În aceeași ordine de idei, intimata a invocat dispozițiile art.193 alin.(l) Cod de procedură civilă conform cărora "sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată".
De asemenea, intimata a arătat că se impune examinarea respectării dispozițiilor art. 7 din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc în mod expres și imperativ ca "înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept ai său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de ta data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia."
S-a mai arătat că demersul reclamantei P. E. - L. a fost întreprins fără a se ține seama de caracterul de act administrativ al Dispoziției nr.342/29.0S.2017 și de normele legale ce reglementează regimul juridic al unor astfel de documente.
Pe fondul cauzei, față de pretențiile deduse judecății, precum și de motivele invocate în susținerea acestora, a solicitat respingerea contestației, pentru netemeinicie.
Reclamanta P. E. - L. a fost încadrată în efectivele M.A.L la dau de 15.12.2000, fiind detașată, în condițiile legii, la S. P. C. L. de E. a P. Vînju - Mare, județul Mehedinți, începând cu data de 15.07.2005.
Regimul juridic al detașării menționate este reglementat prin dispoziții cu caracter special, respectiv prin prevederile Ordonanței Guvernului nr.84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu cele ale Metodologiei privind criteriile de dimensionare a numărului de funcții din aparatul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, constituirea patrimoniului și managementul resurselor umane, financiare și materiale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.2104/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, rețin dispozițiile art.24 ^2 alin.(2^2) din Ordonanța Guvernului nr.84/2001, cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc că personalul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor "este format din polițiști și personal contractual, detașați de la MAI pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea de prelungire a perioadei detașării, cu acordul acestora," precum fi din funcționari publici și personal contractual."
Totodată, în privința competențelor instituției, au fost invocate dispozițiile art.8 alin.2 din Metodologia de referință.
În conformitate cu legislația aplicabilă în materie, drepturile cuvenite personalului detașat se asigură din bugetele locale ale unităților administrative - teritoriale în subordinea cărora sunt organizate serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor la care au fost detașat, precum și din bugetul MAI, în condițiile legii.
Prin prisma competențelor cu care este învestită instituția s-a precizat că reclamanta în cauză este numiră în funcția de analist programator ajutor IA în Statul de organizare cu posturile de personal contractual pentru serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor.
Totodată, intimata a susținut faptul că, soluționând favorabil cererea reclamantei din 14.12.2015, D. pentru E. P. și A. B. de D. a aprobat modificarea, începând cu data de 01.02.2016, a locului de muncă al reclamantei de la S. P. C. L. de E. a P. a P. Mehedinți, din subordinea CJ Mehedinți, în cadrul căreia ocupă funcția publică de "referent".
Prin adresa nr.4253/10.08.2017, D. P. C. de E. a P. Mehedinți a informat D. pentru E. P. și A. B. de D. cu privire la faptul că prin rechizitoriul nr.279/P/2016 din 07.07.2017, instrumentat de S. T. Craiova - D.N.A., s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a "inculpatei P. E. L.";, pentru săvârșirea în formă continuă a infracțiunilor prevăzute la art.18 ind.1 alin.1 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal.
În atare situație, la nivelul instituției D. pentru E. P. și A. B. de D. a fost necesară dispunerea de măsuri în consecința, prin strictă raportare la cadrul legal aplicabil în speță, dar și la statului profesional al persoanei vizate. Astfel, după analiza documentației puse la dispoziție de către D.P.C.E.P, Mehedinți, s-a procedat la soluționarea cererii D.N.A. - S. T. Craiova de suspendare a raportului de serviciu/muncă al reclamantei, aceasta fiind trimisă în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni de corupție, incompatibile cu exercitarea unei funcții publice. Cu această ocazie fiind emisă Dispoziția nr.342/29.08.2017, act administrativ atacat de reclamantă, în mod neîntemeiat, de altfel.
Intimata a mai arătat că la emiterea Dispoziției nr.342/29.08.2017 au fost avute în vedere normele legale în vigoare cărora se circumscrie atât situația de fapt, cât și statutul profesional al reclamantei.
Dată fiind calitatea de personal contractual detașat, măsura suspendării contractului individual de muncă, semnat cu D.E.P.A.B.D., în calitate de angajator, a fost stabilită prin aplicarea întocmai a dispozițiilor art.52 alin.1 lit.b) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
S-a mai susținut că D. pentru E. P. și A. B. de D. are în vedere respectarea prevederilor alin.(2) al art.52 Codul Muncii.
Or, dat fiind stadiul cercetărilor penale, dispozițiile învederate nu au fost încă aplicabilitate în cazul reclamantei, aspect pe care aceasta l-a omis atunci când a formulat acțiunea în instanță.
Prin urmare, la dispunerea măsurii de suspendare a contractului individual de muncă, prin actul administrativ atacat, au fost îndeplinite condițiile stabilite de legiuitor, întrucât reclamanta ocupă un post prevăzut în Statul anexă la statul de organizare al D.E.P.A.B.D. (angajator), care a fost informată de D. P. C. de E. a P. Mehedinți (la care reclamanta este încadrată prin prisma detașării) cu privire la trimiterea în judecată pentru fapt penale săvârșite în îndeplinirea sarcinilor aferente funcției publice de referent.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă, precum și pe cele ale actelor normative la care s-a făcut trimitere în întâmpinare.
În probatoriu intimata a depus la dosarul cauzei copii ale următoarele înscrisuri: Contractul individual de muncă nr.199032/346/01.09.2005, Actul adițional nr.402338/346/16.04.2008 la CIM nr.198896/346/15.07.2005, Actul adițional nr.1948028/26.05.2011 la CIM nr.198896/346/15.07.2005, Actul adițional nr.3471397/31.01.2012 la CIM nr.198896/346/15.07.2005, 2103017/331/10.02.2010 la C.I.M, adresa nr. 3385/16.12.2015, Raport din 14.12.2015, Dispoziția directorului nr.11/14.01.2016, adresa nr. 4253/10.08.2017, adresa nr. 279/P/2016, adresa 4560/11.09.2017 și adresa nr. 3959589/07.09.2017.
La primul termen de judecată din data de 07.12.2017 au fost depusă de către avocat M. L., adresa nr.4718/28.09.2017 emisă de CJ Mehedinți - D. P. C. de E. a P. fiind răspunsul la solicitarea: dacă contestatoarea P. E. L., în exercitarea funcției deținute interacționează cu A.PI.A. Mehedinți și A.F.I.R Mehedinți, precum și relații cu privire la modalitatea în care își desfășoară activitatea în cadrul instituției.
Instanța a dispus emiterea unei adrese către intimată, cu mențiunea de a depune la dosarul cauzei fișa postului contestatoarei, funcția deținută de contestatoare la data suspendării contractului individual de muncă, actul adițional la contractul individual de muncă, dispoziția de numire vizând modificarea locului de muncă al contestatoarei și copia Rechizitoriului nr.279/P/2016 din data de 07.07.2017, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a contestatoarei.
S-a dispus citarea intimatei și la sediul indicat în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de către MAI - D. pentru E. P. și A. B. de D., respectiv în București, str. Obcina Mare, nr.2, sector 6.
La dosarul cauzei a fost depusă în copie fișa de post a contestatoarei și Rechizitoriul nr.279/P/2016 din data de 07.07.2017 iar intimata D. P. C. de E. a P. Mehedinți a depus răspuns la relațiile solicitate cu adresa nr.5416/21.12.2017, la aceasta fiind anexată fișa postului, Dispoziția directorului nr.11/14.01.2016 și extras Act adițional nr. 2103017/331/10.02.2010 la Contractul individual de muncă nr. 198896/345/15.08.2009 al contestatoarei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
În speță, reclamanta a fost încadrată în efectivele M.A.I la data de 15.12.2000, fiind detașată, în condițiile legii, la S. P. C. L. de E. a P. Vînju - Mare, începând cu data de 15.07.2005.
La data de 01.09.2015 s-a încheiat contractul individual de muncă cu angajatorul I. N. de E. a P. înregistrat sub nr.199032/346/01.09.2005, pe durată nedeterminată, reclamanta având funcția de analist (programator, ajutor III, loc de muncă S. P. C. L. de E. a P. Vînju - Mare, județul Mehedinți (fila 24 dosar).
Ca urmare a cererii reclamantei, din 14.12.2015, D. pentru E. P. și A. B. de D., prin Dispoziția nr.11/14.11.2016 a aprobat, începând cu 01.02.2016, modificarea locului de muncă al reclamantei de la S. P. C. L. de E. a P. Vînju - Mare la D. P. C. de E. a P. Mehedinți, din subordinea CJ Mehedinți ocupând funcția publică de "referent";.
Prin Dispoziția D. pentru E. P. și A. B. de D. nr.342/29.08.2017, începând cu data de 16.08.2017, reclamantei, având calitatea de personal contractual detașat de la M.A.I la D. P. C. de E. a P. Mehedinți i s-a suspendat contractul individual de muncă, conform art.40 alin.1 lit.a și c, art.49, art.52 alin.1 lit.b - teza a II-a și alin.2, art.268 alin.1 lit.a și art.269 din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, având în vedere că prin rechizitoriul nr.297/P/2016 al DNA - S. T. Craiova a fost trimisă în judecată, în stare de libertate pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunilor prevăzute de art.18¹ alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiile) și art.18¹ alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (6 acte materiile), ambele cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal.
În contestația de față, reclamanta solicită anularea dispoziției de suspendare, repunerea în situația anterioară suspendării contractului, invocând motive de nelegalitate și netemeinicie, respectiv este angajat contractual al M.A.I și nu A.P.I.A, nu a fost trimisă în judecată pentru vreo faptă care o face incompatibilă cu munca desfășurată în prezent., măsura este excesivă în raport cu obiectivul ce trebuie atins prin luarea unei asemenea măsuri de către angajator, având ca și consecință neplata drepturilor salariale și pierderea vechimii pentru o perioadă lungă, având în vedere că judecata se va desfășura pe o perioadă mare de timp, fiind un dosar "de lot"; cu multe părți și martori de audiat.
Se mai invocă că măsura este insuficient motivată, măsura suspendării contractului individual de muncă fiind dispusă cu încălcarea dispozițiilor art.52 Codul Muncii.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța reține că este neîntemeiată urmând să o respingă.
În mod eronat pârâta consideră că natura înscrisului atacat în instanță este un act administrativ, suspus dispozițiilor Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ și invocă excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile administrative întemeiată pe dispozițiile art.193 alin.1 Cod procedură civilă și art.7 din Legea nr.554/2004.
Reclamanta are calitatea de personal contractual iar dispoziția contestată prin care s-a dispus suspendarea contractului individual de muncă reprezintă un act unilateral al angajatorului prin care dispune cu privire la raporturile de muncă ale salariatei, cu efecte asupra contractului său de muncă, prestarea muncii de către salariat și în mod corelativ remunerarea muncii de către angajator, litigiul dedus judecății fiind un conflict de muncă, reglementat de dispozițiile art.49, art.52 alin.1 lit.b Codul Muncii.
Ca atare sunt neîntemeiate susținerile pârâtei privind neparcurgerea procedurii administrative prealabile a contestării acestei dispoziții, nefiind incidente dispozițiile art.7 din Legea nr.554/2004.
Pe fondul cauzei instanța reține că potrivit dispoziției contestate, la măsura suspendării contractului individual de muncă reclamantei s-a avut în vedere adresa din 07.07.2017 a S. T. Craiova din cadrul D. N. A. cu privire la faptul că, prin rechizitoriul nr.279/P/2016 din 07.07.2017 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei P. E. L., referent la D.P.C.E.P Mehedinți, pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunilor prevăzute de de art.18¹ alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale) și art.18¹ alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (6 acte materiale), ambele cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal.
Conform art.52 alin.1 Codul Muncii Contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în următoarele situații:
a) *) pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condițiile legii;
b) **) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești;
c) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
c^1) în cazul în care împotriva salariatului s-a luat, în condițiile Codului de procedură penală, măsura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligații care împiedică executarea contractului de muncă, precum și în cazul în care salariatul este arestat la domiciliu, iar conținutul măsurii împiedică executarea contractului de muncă;
d) pe durata detașării;
e) pe durata suspendării de către autoritățile competente a avizelor, autorizațiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.
Dispozițiile art.52 alin.2 teza a II-a Codul Muncii reglementează un caz de suspendare facultativă a contractului de muncă din inițiativa angajatorului, angajatorul "poate"; …, norma legală nu impune o obligație în acest sens, angajatorului revenindu-i însă analiza, în situația în care ia cunoștință despre trimiterea în judecată a angajatei, dacă fapta penală imputată este incompatibilă cu funcția deținută.
Suspendarea contractului individual de muncă în acest caz nu poate fi dispusă numi dacă sunt îndeplinite condițiile menționate mai sus.
Fiind o reglementare de excepție, textul este de strictă și limitativă aplicare, așa cum prevede legiuitorul expres.
Ca atare, măsura suspendării dispusă fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute de textul citat este nelegală.
Manifestarea de voință a angajatorului materializată în decizie/dispoziție trebuie să cuprindă o motivare minimă în sensul luării măsurii.
În speță dispoziția nr.342/29.08.2017 nu cuprinde o asemenea motivare ci se indică adresa Serviciului Craiova din cadrul D. N. A. și temeiurile de drept ale suspendării, din Codul Muncii, fără o motivare minimă privind incompatibilitatea între faptele penale pentru care a fost trimisă în judecată și funcția deținută.
La data suspendării contractului individual de muncă de către angajator, reclamanta ocupa în cadrul D. P. C. Județene de E. a P. Mehedinți, ca personal detașat funcția de referent de specialitate, clasa II, grad profesional superior la Compartimentul de Evidență a Persoanelor și Informatică (fila 121 dosar).
Conform atribuțiilor de serviciu a acestei funcții publice de execuție in fișa postului, comunicată la solicitarea instanței de către angajator, postul reclamantei presupune activități specifice pe line de evidență a persoanelor și informatică, atribuțiile fiind:
1. Coordonează și controlează metodologic activitatea de soluționare a cererilor de eliberare a actelor de identitate de către serviciu public comunitare locale;
2. Verifică calitatea prelucrării informatice a datelor, efectuate de serviciile locale precum și privind respectarea termenelor în care sunt preluate comunicările de stare civilă;
3. Furnizează, în condițiile legii, datele de identificare ale persoanelor fizice către autoritățile și instituțiile publice centrale, județene și locale, agenții economici și către cetățeni, în cazul în care sunt necesare prelucrări de date în sistem informatic;
4. Actualizează baza de date generată pe line de stare civilă, prin culegerea actelor de stare civilă ale fondurilor din județul Mehedinți;
5. Desfășoară activități de studii și documentare tehnică (informatică), în scopul cunoașterii celor mai noi tehnologii în domeniul informatic ș a posibilităților de implementare a acestora în cadrul sistemului informatic propriu;
6. Colaborează cu specialiștii structurilor informatice interconectate la bazele de date comune ale MAI, în vederea asigurării utilizării datelor în conformitate cu prevederile legale;
7.Asigură tehnoredactarea, în format electronic, a situațiilor statistice, analizelor periodice întocmite de structurile locale, precum și a răspunsurilor;
8. Asigură protecția datelor și informațiilor gestionate și dispune măsuri de prevenire a scurgerii de informații clasificate și secrete de serviciu;
9. Execută activități pentru întreținerea preventivă a echipamentelor din dotare;
10.Soluționează cererile cetățenilor prin care sunt solicitate informații de interes public, precum și petițiile sau reclamațiile înregistrate la nivel județean;
11.Execută și alte sarcini stabilite prin dispoziție.
Prin rechizitoriul întocmit de către D.N.A. - Serviciului Teritorial Craiova din 07.07.2017, reclamanta a fost trimisă în judecată, alături de alți 3 inculpați pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunilor de:
- folosirea sau prezentarea cu rea - credință de documente false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei, prevăzute de art.18¹ alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale) și
- folosirea sau prezentarea cu rea - credință de documente false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei, prevăzute de art.18¹ alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (6 acte materiale), ambele cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal.
În fapt se reține în actul de inculpare că în perioada 2011 - 2016 a solicitat și obținut de APDRP - Centrul Județean Mehedinți și APIA - Centrul Județean Mehedinți, prin folosirea de documente false (adeverințe, tabele cu arendatori) fonduri nerambursabile din bugetul național și bugetul Uniunii Europene.
Faptele penale imputate reclamantei nu sunt în legătură cu atribuțiile de serviciu și analizând și răspunderea care îi revine în îndeplinirea atribuțiilor postului și funcției deținute nu rezultă o incompatibilitate de a exercita și pe durata procesului penal funcția de referent de specialitate la Compartimentul de evidență a persoanelor și informatică, prin natura funcției și atribuțiile avute, neinteracționând nici cu A.P.I.A Mehedinți și A.F.I.R Mehedinți.
Dispozițiile art.52 alin.2 teza a II-a Codul Muncii fiind de excepție, angajatorului îi revenea obligația analizării și motivării în cuprinsul deciziei de suspendare a incompatibilității determinată de săvârșirea faptelor penale imputate, dispozițiile legale susmenționate permițând ca salariatul în cauză să ocupe eventual un alt post în instituție, inclusiv chiar pe durata suspendării.
Având în vedere consecințele suspendării raportului de muncă și posibilitatea desfășurării judecății penale pe o perioadă mai mare de timp, fiind un dosar cu mai multe părți și martori de audiat, probatoriu complex de analizat și întrucât suspendarea contractului de muncă în acest caz este facultativă, angajatorul era obligat să motiveze manifestarea de voință în acest sens și nu să emită formal decizia de suspendare ca urmare a adresei unității de parchet care a dispus trimiterea în judecată a salariatei.
Luând în considerare cele de mai sus, instanța va respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă.
Va admite contestația formulată de contestatoarea P. E. L. în contradictoriu cu intimata MAI - D. pentru E. P. și A. B. de D. - D. P. C. de E. a P. Mehedinți.
Va dispune anularea Dispoziției nr.342/29.08.2017 emisă de intimată.
Va dispune repunerea părților în situația anterioară suspendării contractului de muncă și obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsită reclamanta pe perioada suspendării, de la data de 16.08.2017 și până la reluarea efectivă a raporturilor de muncă, sume actualizate și indexate la data plății.
Această hotărăre a rămas definitivă prin neapelare.
| ← Vechime ]n munc[. Jurisprudență Vechime în muncă | Contestaţie decizie de pensionare. Jurisprudență Pensii → |
|---|
