Raporturi de muncă. Jurisprudență Raporturi de muncă

Jurisprudenţă şi speţe de dreptul muncii

Tribunalul MEHEDINŢI Sentinţă civilă nr. 26 din data de 18.01.2018

Contestație împotriva dispoziției de încetare a contractului de muncă și acțiune în anularea clauzei privind perioada de probă de 90 de zile. Conform art.31 alin.3 C.muncii, pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv prrintr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia. Motivele de anulare a clauzei întemeiate pe dispozițiile art.32 alin.1 C.muncii și art.173 alin.1 din Legea 53/2003 privind protecția salariaților în cazul transferului de întreprindere, al unității sau a unor părți ale acesteia către un alt angajator, nu subzistă.

Tribunalul Mehedinți-sentința din 18.01.2018

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.07.2017, reclamanta T. M. a chemat în judecată pe pârâta SC T. O. SRL, solicitând ca prin hotărâre judecătorească ce se va pronunța să se dispună: anulare Deciziei nr.27/29.06.2017 și a Notificării nr.44/29.06.2017, anularea parțială a Contarctului de muncă nr.18/02.05.2017, în sensul desființării clauzei nelegale de la lit.L.alte clauze, lit.a) și eliminarea perioadei de probă de 90 de zile, reintegrarea pe funcția deținută anterior, obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri egale cu salariile și cu celelalte drepturi salariale de care ar fi beneficiat, indexate, majorate și reactualizate până la momentul reintegrării în funcție, conform art.80 din legea nr.53/2003. De asemenea s-a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamanta a arătat în anul 2017 pârâta a preluat administrarea Stației 14 Orșova. de la SC I. P. I. SRL Mehedinți, deținută de Petrom București prin Sucursala Peco Mehedinți.

Între reclamantă și pârâtă a fost încheiat contractul de muncă cu nr.18/02.05.2017, iar la data de 29.06.2017 pârâta a emis Notificarea nr.44 prin care i-a comunicat că urmează să fie concediată în temeiul art.31 alin.3 din Legea nr.53/2003, concedierea devenind efectivă prin emiterea deciziei nr.27/30.06.2017.

Referitor la decizia de încetare a raporturilor de muncă, reclamanta a arătat că este netemeinică și nelegală, pentru următoarele motive:

Perioada de proba trecuta in contractul de munca nr.18/02.05.2017 este netemeinică.

Reclamanta a susținut că funcția de manipulant mărfuri nu este una nou pentru aceasta, întrucât nu a debutat în această funcție începând cu data de 03.05.2017, ci lucrează în calitate de manipulant mărfuri în Stația Petrom nr.14 Punct de lucru orșova din anul 2010.

A mai arătat că, fișa postului este aceeași, nu au existat sancțiuni de nici un fel din partea fostului angajator în toată aceasta perioada de peste 7 ani, ceea ce demonstrează c îndeplinește cerințele pentru ocuparea funcției în execuția căreia și-a îndeplinit cu profesionalism toate sarcinile.

Perioada de proba trecuta în contractul de munca nr.18/02.05.2017 este și nelegală.

Au fost invocate dispozițiile art.9 alin.2 din Legea nr.67/2006 privind protecția salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora, prin acordul între cesionar și reprezentații salariaților, clauzele contractului colectiv de muncă valabil la momentul efectuării transferului pot fi renegociate, dar nu mai devreme de un an de la data transferului, ori, contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior, în speță la nivel național, nu prevede o astfel de clauză, iar cel încheiat la nivel inferior, în speță la nivel de unitate, chiar dacă prin absurd ar exista o asemenea clauză, astfel de modificare ar fi la rândul ei nelegală întrucât nu s-ar încadra în termenul legal de un an de la data transferului.

În acest fel, clauza cu perioada de proba de 90 de zile, încalcă dispozițiile art.11 din Legea 52/2003 conținând prevederi contrare unui act cu forță juridica superioara, în speța contractul colectiv de muncă.

Nelegalitatea clauzei este data și de coroborarea dispozițiilor art.32 alin(l), pe perioada executării unui contract individual de munca nu poate fi stabilită decât o singura perioada de proba, cu prevederile art.173 alin.1 din Legea nr.53/2003, salariații beneficiază de protecția drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al intreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestuia către un alt angajator.

Reclamanta a mai susținut că, așa cum rezultă din numerotarea și aducerea la cunoștință a documentelor, decizia de încetare a raporturilor de muncă a fost înregistrată sub nr.27/29.06.2017, decizie adusă la cunoștință ulterior în data de 30.06.2017, notificarea cu intenția de încetare a raporturilor de muncă a fost înregistrată sub nr.44/29.06.2017 și adusă la cunoștință în aceeași zi.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului muncii și Codului de procedură civilă.

În susținerea acțiunii reclamanta a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: Contractul individual de muncă nr.18/02.05.2017 și fișa postului reclamantei.

În dovedirea acțiunii, reclamanta a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martora D. M..

La data de 09.08.2017 reclamanta a depus cerere de suplimentare a probatoriului, în sensul că în cadrul probei testimoniale, solicită să fie audiată în cauza și martora C. I.-I., de asemenea a solicitat ca pârâta să depună la dosarul cauzei Contractul colectiv de muncă de la nivel național sau de la nivelul Sucursalei Peco Mehedinți și Contractul Colectiv de la nivel de unitate, în măsura în care există.

Pârâta SC T. O. SRL a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, pentru următoarele motive:

Astfel, reclamanta a fost angajata SC T. O. SRL începând cu data de 02.05.2017, conform Contractului individual de munca nr. 38 / 02,05.2017.

La data de 29.06.2017, prin Notificarea cu nr. 44 din aceeași data, i-a fost comunicat reclamantei ca încetează raportul de munca dintre SC T. O. SRL și aceasta, în conformitate cu dispozițiile art. 31 alin.3din Codul Muncii.

La data de 29.06.2017, prin Notificarea cu nr.44 din aceeași dată, i-a fost comunicat reclamantei că încetează raportul de muncă dintre S.C. T. O. și aceasta, în conformitate cu dispozițiile art.31 alin.3 din Codul Muncii.

Din cuprinsul contractului individual de muncă nr.18/02.05.2017, încheiat între reclamantă și S.C. T. O., reiese că, la pct.L lit.a din acest contract s-a prevăzut o perioadă de probă de 90 de zile calendaristice.

Potrivit art.31 alin.1 și 3 din codul Muncii: "(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere."; … "(3) Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.";

Având în vedere faptul că, prin contractul individual de muncă n.18/02.05.2017, încheiat între reclamantă și S.C. T. O., s-a prevăzut o clauză privind perioada de probă de 90 de zile calendaristice, se constată că în mod corect s-a făcut aplicarea dispozițiilor legale susmenționate care prevăd posibilitatea încetării contractului individual de muncă la inițiativa angajatorului, printr-o notificare scrisă, fără preaviz.

Susținerea contestatoarei potrivit căreia, inserarea clauzei privind perioada de probă ar fi nelegală (și implicit nelegală ar fi și încetarea contractului individual de muncă în baza notificării făcute în perioada de probă), nu este pertinent atât vreme cât, contractul individual de muncă a fost semnat de ambele părți, acest fapt însemnând că, reclamanta și-a însușit conținutul contractului și a acceptat clauzele acestuia.

Nici susținerea reclamantei că ar fi semnat, contractul de muncă, fiind indusă în eroare, nu poate fi primită cum nu poate fi primită nici susținerea referitoare la faptul că ar fi fost convinsă că este doar o formalitate, având în vedere faptul că, pe de o parte, aceasta nu s-a aflat pentru prima oară în situația de a semna un contract individual de muncă iar pe ed altă parte, pregătirea profesională a reclamantei, care arată că, funcția de manipulant nu era pentru aceasta.

Prin urmare, având în vedere aceste aspecte, nu se poate reține că, reclamanta nu avea reprezentarea a ceea ce înseamnă încheierea unor raporturi de muncă cu un angajator.

S-a mai arătat că, între societatea S.C. T. O. și S.C I. P. S.R.L, nu a avut loc un transfer, în sensul prevăzut de Directive nr.2001/23/CE și Legea nr.67/2006, astfel că, S.C. T. O. nu avea obligația de a prelua toate drepturile și obligațiile din fostul contract individual de muncă, pârâta având dreptul să încheie să încheie un nou contract individual de muncă, în care să fie inserată și clauza referitoare la perioada de probă.

Mai mult, contractul individual de muncă încheiat între reclamantă și fostul angajator a încetat prin acordul părților iar între S.C. T. O. și S.C I. P. S.R.L, nu au existat relații contractuale.

De asemenea, fostul dealer a predat patrimoniul stației peco sub supravegherea OMV si către aceștia.

A mai fost arătat că, la data de 25.05.2016, între S.C. T. O. și OMV P. M. S.R.L. s-a încheiat Acordul cu nr.7826/25.05.2016, Convenția pentru operarea stației de distribuție a carburanților nr. 7825/25.05.2016, prin care, S.C. T. O. în calitate de parteneri prestează n favoarea comitentului, în schimbul unei remunerații, anumite servicii de operare în legătura cu Stația de distribuție a carburanților administrate și Actul adițional nr. 10197/25.05.2016 la Convenția pentru operarea stației de distribuție a carburanților nr. 7825/25.05.2016.

Prin urmare, pârâta consideră că, susținerea reclamantei potrivit căreia, între S.C. T. O. și fostul angajator a avut loc un transfer de întreprindere, în sensul prevăzut de Directiva 2001/23/CE și Legea nr. 67/2006, iar stația peco ar fi fost preluată de S.C. T. O. împreună cu întreg personalul existent la momentul transferului, este neîntemeiată.

Pârâta a arătat că nu s-a aflat și nu se află sub incidența dispozițiilor art. 1 din Legea nr.67/2006 privind protecția drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora, întrucât nu s-a operat o trecere din proprietatea cedentului în proprietatea cesionarului a unei întreprinderi, unități sau a unor părți ale acestora, având ca scop continuarea activității principale sau secundare.

Între S.C. T. O. și S.C. I. P. S.R.L. nu a avut loc un transfer de întreprindere, în cauza, nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de Legea nr. 67/2006.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.205 Cod procedură civilă.

În susținerea apărărilor formulate prin întâmpinare, pârâta a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: fișa postului reclamantei, Contractul individual de muncă nr.18/02.05.2017, actul adițional nr.10197/24.07.2017 la Convenția pentru operare stației de distribuție a carburanților nr.7825/25.05.2016, Acord nr.7826/25.05.2016 și adresa nr. 6153/02.05.2017 - Act adițional la Convenția pentru ocuparea stației de distribuție a carburanților 7825/25.05.2016/25.05.2016.

Pârâta a solicitat adminsitrarea în cauză a probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei și proba testimonială cu martorii: T. I. și M. C..

Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat că pârâta își invoca propria turpitudine, întrucât a urmărit să obțină semnătura sa, dată în necunoștință de cauză, pe un contract individual de muncă care conținea clauza privind perioada de probă. Deși nu există o fișă a postului semnată cu pârâta, reclamanta a arătat că a fost concediată pentru necorespundere profesională.

Față de dispozițiile legale comunitare și naționale incidente în materie și de prevederile Convenției nr.7825/2016 și actului adițional nr.6153/02.05.2017, reclamanta a apreciat că această clauză este nelegală, solicitând ca pârâta să depună la dosar Convenția nr.7825/2016 împreună cu anexele și anexele la actul adițional nr.6153/2017, pentru a stabili natura juridică a contractului dintre părți, considerând că ar exista un raport de prepușenie între comitent și așa zisul partener, cerând conceptarea în calitate de pârâtă a comitentului OMV PETROM.

Cu privire la inaplicabilitatea Directivei CE nr.23/2001 și a prevederilor Legii nr.67/2006, reclamanta a arătat că OMV PETROM , în anul 2005, a optat pentru transferul stațiilor din sistemul COCO la sistemul de operare Full Agency - CODO, SC I. P. SRL și SC T. O. SRL fiind dealeri.

OMV Petrom fiind proprietarul stațiilor poate impune standardele companiei, portofoliul de produse, modul de lucru, politica de prețuri, campaniile de promovare etc.

S-a arătat că raportul de prepușenie rezultă din pct.6 al Actului adițional nr.6153/02.05.2017 în care se vorbește despre transferul posesiei Stației Orșova, fapt care face aplicabilă Legea nr.67/2006.

Au mai fost invocate și dispozițiile art.1 alin.1 pct. a din Directiva C.E nr.23/2001 potrivit cărora transmiterea unității se poate face prin act juridic sau fuziune.

În accepțiunea Curții Europene de Justiție, actele juridice care sunt capabile de a transfera în fapt puterea de direcție asupra unității economice se afla în sfera de aplicare a Directivei CE nr.23/2001. ori reclamanta apreciază că, tocmai într-o atare situație se află, nefiind obligatorie existența uni act juridic translativ de proprietate, cu mențiunea că, transferul s-a făcut involuntar între dealeri, independent de voința SC I. P. SRL.

La dosarul cauzei au fost depuse, în copie, de către reclamantă adeverințele nr.12/10.07.2017, nr.13/10.07.2017, nr.48/07.07.2017, nr.49/07.07.2017, extras ReviSal și carnetul de muncă.

La primul termen de judecată, la solicitarea reclamantei, s-a dispus conceptarea și citarea în cauză în calitate de pârâtă a a comitentului OMV P. M. SRL.

A fost emisă adresă către pârâta SC T. O. SRL, cu următoarele mențiuni:

- să depună la dosarul cauzei Notificarea nr. 44/29.06.2017, Decizia nr. 27/29.06.2017,

documentația de la baza contractului de angajare, Convenția pentru operarea de distribuție a carburanților nr.7825/25.05.2016, anexele la Convenția nr.7825/25.05.2016, precum și anexele încheiate la Actul adițional nr. 6153/02.05.2017 și schema de personal întocmită în baza Convenției nr.7825/25.05.2016;

- să depună actul adițional nr. 10197/25.05.2016 la Convenția pentru operarea stației de distribuire a carburanților nr.7825/25.05.2016;

- să comunice în ce temei a fost preluată Stația OMV Petrom nr.14 Orșova, respectiv să comunice dacă a fost preluată cu personalul salariat, însoțit de dovezi în acest sens;

- să depună actele de la baza încheierii Contractului individual de muncă cu reclamanta, respectiv angajare.

De asemenea, s-a dispus emiterea unei adrese către ITM Mehedinți, cu mențiunea de a comunica situați la zi a reclamantei T. M., fiind comunicat răspuns la dosarul acuzei cu adresa nr.6106/01.11.2017, la aceasta fiind anexat extrasul din baza de date informatică a Inspecției Muncii - ReviSal privind pe reclamantă.

La dosarul cauzei au fost depuse de către pârâta SC T. O. SRL înscrisuri constând în: Notificarea nr.44/29.06.2017, Decizia de încetare a Contractului individual de muncă - Notificare în perioada de probă nr. 27/29.06.2017, fișa postului reclamantei, Contractul individual de muncă nr. 18/02.05.2017, Convenția pentru Operarea Stației de Distribuție a Carburanților între SC OMV P. M. SRL și SC T. O. SRL din data de 25.05.2016, Acordul încheiat la data de 25.05.2016, Anexa1, Anexa 2 la Acordul încheiat în data de 25.05.2016, Anexa 2 - Remunerarea și Plata pentru Acoperirea Deficitului, Anexa 8 - Numărul minim de angajați/Schema de personal/Salariul minim, Anexa 11 - Obligații HSEE, Anexa 16 - Zona de captare a Stației de distribuție a carburanților, Anexa 17 la Convenția pentru Operarea Stației de Distribuție a Carburanților, Declarație de conformitate, Anexa 3 - Activități de întreținere a stației de distribuție a carburanților, Anexa 4 - Lista penalităților suportate de partener, Anexa 5 - Transfer Monetar, Anexa 6 - Vânzare de roviniete, Anexa 7 - referire la moneda Euro, Anexa 9 - Avertismentul, Anexa 12 - Contractul de Muncă Standard, Anexa 13 - Document în baza căruia se realizează compensarea, Anexa 14 - Diferențe accesibile pentru produsele petroliere, Anexa 15 - facturare, Anexa 1 la Acordul - procedura de acceptare a facturii emise în numele Proprietarului, Act adițional la Convenția pentru operarea Stației de distribuție a carburanților 7825/25.05.2016, Anexa 1 - Stația de distribuție a carburanților, Anexa 2 - Remunerare și Plată pentru Acoperirea Deficitului privind Stația 2 Dr. Tr. Severin și Stația Orșova, Anexa 8 - Numărul minim de angajați/Schema de personal/Salariu minim, Anexa 16 - Zona de captare a Stației de distribuție a carburanților Actul adițional 10197/24.07.2017 la Convenția pentru Operarea Stației de Distribuție a carburanților nr. 7825/25.05.2016, Anexa 2 - Remunerare și Plată pentru Acoperirea Deficitului, Anexa 8 - Numărul minim de angajați/Schema de personal/Salariu minim privind Stația 2 Dr. Tr. Severin și Stația Orșova.

Reclamanta a depus precizare de acțiune prin care a arătat că solicită obligarea pârâtei OMV Petrom la modificarea art.V Secțiunea 5.01. - Organizarea Internă a Partenerului din Convenția nr.7825/25.05.2015 încheiat cu T. O. S.R.L, în senul eliminării sintagmei "toți noii angajați existenți ai Stației de distribuție a carburanților"; și înlocuirea acesteia cu o formulă adecvată raportată la prevederile Codului Muncii și a Codului Civil, în speță "toți angajații existenți ai Stației de distribuție a carburanților";.

La precizarea de acțiune a fost anexat contractul individual de muncă.

La data de 05.12.2017 pârâta OMV P. M. S.R.L a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei OMV P. M. S.R.L iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de chemare cu privire la OMV P. M. S.R.L, ca neîntemeiată.

Pârâta a arătat că potrivit mențiunilor din cererea de chemare în judecată și cererea precizatoare, reclamanta T. M. a fost angajată la S.C T. O. SRL Drobeta Turnu-Severin, Stația nr. 14 Orșova ca nou angajat în baza Contractului individual de munca nr. 18/02.05.2017.

Până la data de 02.05.7017 aceasta a fost angajata societarii S.C I. P. I. SRL Mehedinți, cu care a încetat raporturile de munca pe cale amiabilă.

Or, societatea S.C. I. P. I. SRL Mehedinți a preluat in administrare obiectivul/investiția, Stația Peco nr.14 Orșova, județul Mehedinți de la OMV P. S.A, ulterior OMV P. M. S.R.L, înainte de anul 2010, personalul deservent fiind angajat de S.C I. P. I. SRL Mehedinți și nu ai OMV P. S.A sau OMV P. M. SRL.

Raportat la cele precizate mai sus, rezultă fără putință de tăgadă ca reclamanta T. M., confundă OMV P. S.A cu OMV P. M. SRL, în sensul ca înțelege sa se judece cu OMV P. S.A. București dar datele de identificare ale societății sunt ale OMV P. M. SRL așa cum rezulta din documentele atașate.

S-a mai arătat că, OMV P. S.A București are sediul in București, str. Corarilor, nr. 22, sectorul 1 (Petrom City) și este înregistrata la Registrul Comerțului cu nr. J40/8302/1998 având Cod Unic de înregistrare RO 1590082, în timp ce societatea OMV P. M. SRL figurează cu următoarele date de identificare: București, sector 1, str. Coralilor nr. 22, Clădirea Infinity, Oval 8, et.l, înregistrata la Registrul Comerțului sub nr. J40/10637/20.10,1998, cod unic de înregistrare RO 11201891, societăți la care, reclamanta nu a avut niciodată calitatea de angajat.

Mai mult, prin întâmpinarea formulată reclamanta arată că SC I. P. I. SRL Mehedinți o administrat Stația nr.14 Orșova până în anul 2017, stație "deținută de Petrom București prin Sucursala Peco Mehedinți";.

Or, din Monitorul Oficial partea a IV-a nr.3534/03.11.2005 in care a fost publicata Hotărârea nr.4 din data de 09.08.2005 a Consiliului de Administrație al Societății Comerciale Petrom S.A București, "a fost aprobată desființarea și radierea din registrul comerțului a următoarelor sucursale ale societății..."care la poziția nr. 40 este înscrisa și Sucursala Peco Mehedinți.

Este evident că din momentul desființării sucursalelor PFCO, toate Stațiile Peco au fost date în administrare, printre care și Stația nr.14 Orșova, care, ulterior a fost preluată în administrare de S.C. I. P. I. SRL Mehedinți.

Pe cale de consecința, reclamanta nu a fost niciodată salariat al OMV P. M. SRL București, societate căreia îi aparține Stația nr.14 Orșova cu atât mai puțin OMV P. S.A București.

Simbioza existentă între dreptul substanțial si dreptul procesual este subliniată în noul Cod de procedura civila prin depozițiile art. 36, calitatea procesuala fiind determinată de transpunerea în plan procesual a subiectelor raportului juridic civil concret dedus judecații.

Pârâta OMV P. M. SRL București a mai arătat că, în sarcina reclamantei există obligația de a justifica atât calitatea procesuală activă în raport de pretențiile formulate cât și calitatea procesuală pasivă a pârâtei, prin indicarea motivelor de fapt și de drept în cuprinsul cererii formulate, ceea ce nu se poate constata în cererea de chemare în judecată și cererea precizatoare.

Pe fondul cauzei, pârâta OMV P. M. SRL București a arătat că toate documentele contestate au fost emise de către angajatorul acesteia respectiv S.C T. O. SRL Drobeta - Turnu Severin și nu de către OMV P. M. SRL București, motiv pentru care solicitarea ca OMV P. M. SRL să fie introdusă în cauză în calitate de pârâtă, este neîntemeiată.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.2015 Cod procedură civilă și prevederile legale invocate în cuprinsul întâmpinării.

În dovedirea apărărilor formulate prin întâmpinare, pârâta a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, precum și orice alte dovezi ce ar rezulta din desfacerea procesului și au fost anexate următoarele înscrisuri: certificat de înregistrare Seria Bnr.2448429/25.05.2011, seriile certificatelor deținute anterior și data emiterii acestora, Certificat constatator din data de 25.05.2011, Certificat de înregistrare din data de 25.05.2011, Rezoluția nr.44984/23.05.2011 pronunțată în ședința din data de 23.05.2011 în dosar nr. 201908/2011 al Tribunalului București și extras din Monitorul oficial din data de 03.11.2005.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:

În speță reclamanta prin ațiunea precizată, solicită în contradictoriu cu pârâta S.C T. O. S.R.L anulare Deciziei nr.27/29.06.2017 și a Notificării nr.44/29.06.2017, anularea parțială a Contarctului de muncă nr.18/02.05.2017, în sensul desființării clauzei nelegale de la lit.L.alte clauze, lit.a) și eliminarea perioadei de probă de 90 de zile, reintegrarea pe funcția deținută anterior, obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri egale cu salariile și cu celelalte drepturi salariale de care ar fi beneficiat, indexate, majorate și reactualizate până la momentul reintegrării în funcție, conform art.80 din legea nr.53/2003 și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, și în contradictoriu cu pârâta OMV Petrom,solicită obligarea pârâtei la modificarea art.V Secțiunea 5.01. - Organizarea Internă a Partenerului din Convenția nr.7825/25.05.2015 încheiat cu T. O. S.R.L, în sensul eliminării sintagmei "toți noii angajați existenți ai Stației de distribuție a carburanților"; și înlocuirea acesteia cu o formulă adecvată raportată la prevederile Codului Muncii și a Codului Civil, în speță "toți angajații existenți ai Stației de distribuție a carburanților";.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamanta a avut încheiat Contractul individual de muncă nr.139932/31.10.2009 cu S.C I. P.I. începând cu 01.11.2009 până la data de 01.02.2017 când a încetat prin acordul părților conform art.55 lit.b Codul Muncii (filele 59 dosar - răspuns ITM Mehedinți).

La data de 02.05.2017 sub nr.18/02.05.2017 a încheiat contract de muncă cu pârâta S.C. T. O. pe perioadă nedeterminată, contract încheiat prin Decizia nr.27/29.06.2017 la data de 30.069.2017, potrivit art.31 alin.3 din Codul Muncii Republicat (fila 64 dosar).

Susținerea contestatoarei potrivit căreia, inserarea clauzei privind perioada de probă ar fi nelegală (și implicit nelegală ar fi și încetarea contractului individual de muncă în baza notificării făcute în perioada de probă), nu este pertinentă atâta vreme cât, contractul individual de muncă a fost semnat de ambele părți, acest fapt însemnând că, reclamanta și-a însușit conținutul contractului și a acceptat clauzele acestuia.

Nici susținerea reclamantei că ar fi semnat, contractul de muncă, fiind indusă în eroare, nu poate fi primită cum nu poate fi primită nici susținerea referitoare la faptul că ar fi fost convinsă că este doar o formalitate, având în vedere faptul că, pe de o parte, aceasta nu s-a aflat pentru prima oară în situația de a semna un contract individual de muncă iar pe de altă parte, pregătirea profesională a reclamantei, care arată că, funcția de manipulant nu era pentru aceasta.

Prin urmare, având în vedere aceste aspecte, nu se poate reține că, reclamanta nu avea reprezentarea a ceea ce înseamnă încheierea unor raporturi de muncă cu un angajator.

Mai invocă reclamanta că perioada de probă din cuprinsul contractului de muncă este nelegală, susținând că de 18 ani lucrează în sistem iar până la 02.05.2017 a desfășuratv activitate la Secția OMV Petrom nr.14 Orșova, fiind preluată succesiv de OMV P. și S.C T. O. SRL, susținând existența unui transfer de întreprinderi și întemeindu-se pe art.9 alin.2 din Legea nr.67/2006 privind protecția salariaților în cazul transferului intreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora, prin acordul între cesionar și reprezentații salariaților, clauzele contractului colectiv de muncă valabil la momentul efectuării transferului pot fi renegociate, dar nu mai devreme de un an de la data transferului, ori, contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior, în speță la nivel național, nu prevede o astfel de clauză, iar cel încheiat la nivel inferior, în speță la nivel de unitate, chiar dacă prin absurd ar exista o asemenea clauză, astfel de modificare ar fi la rândul ei nelegală întrucât nu s-ar încadra în termenul legal de un an de la data transferului.

Din actele și lucrările dosarului nu rezultă situația transferului de întreprinderi în sensul prevăzut de Directiva nr.2001/23/CE și Legea nr.67/2006, între S.C I. P. S.R.L și S.C T. O. S.R.L, neexistând nici un fel de relații contractuale.

Reclamanta a încetat raporturile de muncă cu S.C I. P. I. la data de 01.02.2017 prin acorul părților.

Prin precizarea de acțiune mai susține reclamanta că, din anul 2010 a fost angajata societății OMV P. S.A. București și că angajatorul S.C T. O. S.R.L a preluat administrarea Stației nr.14 Orșova deținută de OMV P. S.A. prin Sucursala Peco Mehedinți de la societatea S.C I. P. I. S.R.L Mehedinți.

Or, societatea S.C I. P. I. SRL a preluat în administrare obiectivul/investiția, Stația 14 Orșova de la OMV P. S.A., ulterior OMV P. M. S.R.L, înainte de anul 2010, personalul deservent fiind angajat de S.C I. P. I. S.R.L Mehedinți și nu de OMV P. S.A. sau OMV P. M. S.R.L.

Totodată la data de 25.05.2016 între S.C T. O. S.R.L și OMV P. M. S.R.L s-a încheiat Acordul cu nr.7826/25.05.2016 prin care, S.C T. O. S.R.L în calitate de parteneri prestau, în favoarea comitentului, în schimbul unei remunerații anumite servicii de operare în legătură cu stația de distribuire a combustibililor.

În ceea ce privește pârâta OMV P. M. S.R.L, aceasta nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

Pe lângă argumentele arătate mai sus, respectiv că reclamanta a fost angajată S.C I. P. I. S.R.L Mehedinți că, această societate a preluat Stația nr.14 Orșova de la OMV P. S.A., ulterior OMV P. M. S.R.L, înainte de anul 2010, personalul deservent fiind angajat de S.C I. P. I. S.R.L, se reține că reclamanta nu a fost niciodată salariat al OMV P. M. S.R.L..

Luând în considerare cele de mai sus, instanța va excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei OMV P. M. S.R.L. și respinge acțiunea față de această pârâtă.

Va respinge acțiunea formulată de reclamanta T. M. față de pârâta SC T. O. SRL.

Această hotărăre a rămas definitivă prin neapelare.

← Contestaţie decizie de pensionare. Jurisprudență Pensii		Desfacerea contractului de muncă. Jurisprudență Desfacerea... →

Raporturi de muncă. Jurisprudență Raporturi de muncă

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Raporturi de muncă. Jurisprudență Raporturi de muncă