Desfacerea contractului de muncă. Jurisprudență Desfacerea contractului de muncă
| Comentarii |
|
Tribunalul MEHEDINŢI Sentinţă civilă nr. 758 din data de 20.12.2016
-contestarea Deciziei de concediere nr. 926/08.05.2015, ca fiind nelegală și netemeinică, reintegrarea sa în funcția deținută anterior concedierii și obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale, reactualizate, de care a fost lipsit, de la data desfacerii contractului de muncă și până la reintegrarea efectivă.
La data de 05.06.2015 s-a înregistrat la această instanță acțiunea formulată de reclamantul TȘ prin care a chemat în judecată pe pârâta BRD- GSG SA, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în cauză să se dispună anularea Deciziei de concediere nr. 926/08.05.2015, ca fiind nelegală și netemeinică, reintegrarea sa în funcția deținută anterior concedierii și obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale, reactualizate, de care a fost lipsit, de la data desfacerii contractului de muncă și până la reintegrarea efectivă.
În motivarea acțiunii, a arătat că a fost angajat în cadrul BRD încă de la înființarea acesteia în 1991, având funcția de șef serviciu recuperări creanțe, iar prin decizia atacată i-a fost desfăcut contractul individual de muncă, în condițiile art. 61 lit. a C.M., cu raportare la art. 248 alin. 1 lit. e, sub motivul că nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu în anumite dosare execuționale.
Reclamantul, plecând de la forma deciziei de sancționare, a invocat nulitatea absolută a deciziei, apreciind că nu au fost respectate disp. art. 252 alin. 2 lit. a și b din C.M. și 249 alin. 2 C.M., respectiv decizia nu cuprinde descrierea faptei care constituie abatere disciplinară și nici prevederile încălcate, iar pentru aceiași abatere disciplinară se poate aplica doar o singură sancțiune.
Astfel a motivat că decizia cuprinde doar o înșiruire exhaustivă de obligații din contractul colectiv de muncă, Regulamentul intern al BRD, fișa postului, fără a detalia în concret ce prevedere a încălcat-o, dacă există vinovăție sau nu, dacă există prejudiciu.
De asemenea, deși se reține că a încălcat disciplina muncii și atribuțiile de serviciu, nu se precizează în concret care prevederi au fost încălcate, nu se reține ce faptă constituie abatere disciplinară, care sunt atribuțiile din fișa postului încălcate, în vederea individualizării și circumstanțierii faptei cu raportare directă la norma ce presupune a fi încălcată.
Mai mult, având în vedere actul adițional la contractul individual de muncă nr. 1/20.05.2015, prin care i s-au redus din atribuții, reclamantul apreciază că i-a fost deja aplicată o sancțiune prin retrogradarea sa la o funcție inferioară ( aceea de a administra clienți de o mai mică importanță), pentru aceleași fapte reținute în decizia de sancționare atacată.
Pe fond, a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea abaterilor disciplinare reținute, întrucât a acționat fie sub ordinul șefului ierarhic, fie a respectat în totalitate dispozițiile legale derivate din fișa postului și Regulamentul intern al BRD.
Astfel, în dosarul - MR SRL- aflat în procedura execuțională la BEJ CG și pentru care s-a format dosarul XXX/E/2013 i s-a adus la cunoștința că în mod nelegal a semnat adresa 8875/16.12.2014,, fără a informa și fără a avea acceptul superiorilor."
Creditorul SC MR SRL, prin administratorul social ce a semnat în calitate de fidejusor, a luat un credit de la BRD S DTS și în condițiile în care ratele creditului nu au mai fost achitate, a fost declarat scadent și introdus la executare silita.
S-a format dosarul execuțional XXX/E/2013 iar executorul judecătoresc a întreprins actele de executare specifice executării silite în vederea recuperării creanței creditorului BRD S DTS inclusiv a vândut imobilul aparținând fidejusorilor la licitația publică din data de 16.10.2014 către adjudecatarul GC cu obligația acestuia de a achita suma de bani într-un termen prestabilit.
Ulterior în data de 15.12.2014 s-a primit de la executorul judecătoresc adresa FN cu data de 15.12.2015 (ANEXA 4) referitor la dosarul 668/E/2013 prin care i se aducea la cunoștință că imobilul ce s-a înstrăinat avea instituit un sechestru asigurător pus de DIICOT Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, că există o adresa a U.N.E.J emisă ulterior vânzării prin care se informau executorii judecătorești de faptul ca prin executarea silită se radiază din Cartea Funciara toate sarcinile unui imobil mai puțin sechestrele asigurătorii instituite conf. art. 249 si 253 din Codul de proc. penala.
Pe această adresă conducătorul ierarhic BN - director executiv al Grupului C ce are în subordine și județul M a aplicat mențiunea "rog analizare și rezolvare" și i-a adus-o spre soluționare cu solicitarea ca a doua zi să se prezinte la BEJ GC "ca să îndrepte situația".
În data de 16.12.2014 când a ajuns la sediul BEJ C, înăuntru, se afla adjudecatarul imobilului ce formulase o cerere de anulare a licitației, iar executorul a menționat că indiferent ce ar face el va anula actele de executare silită deoarece imobilul avea sechestrul DIICOT-ului și nu trebuia înstrăinat.
În consecință având acceptul și informarea organului superior pe adresa din data de 15.12.2014 cât și datorită faptului că se încerca remedierea unui aspect ilegal a întocmit adresa 8875/16.12. 2014 prin care a solicitat anularea procesului verbal de licitație.
În consecință nu consideră fapta de a întocmi o adresă la ordinul șefului ierarhic și pentru a îndrepta o ilegalitate ca fiind o faptă ilicită și care să se subscrie disp. art. 247 CM, adică nu este o faptă ilicită, nu este săvârșită cu vinovăție, nu încalcă nici o normă legală. Din contră dacă nu ar fi făcut acea adresă ar fi comis o fapta ilegală atât sub forma vinovăției cât și sub forma faptelor penale de care s-ar fi făcut vinovat atât în calitate de autor cât și sub aspectul participației.
În dosarul S.C E SRL aflat în procedura execuțională la BEJ GC și pentru care s-a format dosarul XXX/E/2013 i s-a adus la cunoștință că "nu s-a contestat Proiectul de distribuție a sumei rezultată din urmărirea silită și astfel banca a suferit un prejudiciu de 2.320 lei ce a fost repartizată nelegal adjudecatarului imobilului".
Astfel, a susținut în fața Comisiei de disciplină că acest proiect nu i-a fost adus la cunoștință decât după expirarea termenului de 5 zile și atunci găsindu-l pe birou fără adresă de înaintare și fără a exista o repartizare de către șeful ierarhic în condițiile în care orice document ce intra în BRD trebuie să conțină număr de intrare - în condițiile în care executorul judecătoresc a trimis acest proiect către BRD S S, ar fi trebuit să existe un număr de înregistrare de la secretariat și apoi o adresă de repartizare.
Mai mult decât atât, a arătat că nu intră în atribuțiile sale potrivit fișei postului să conteste un proiect de distribuție, astfel că a înmânat acest înscris - proiect de distribuție, avocatului BRD.
Din mențiunile BRD rezultă că s-au comunicat înscrisurile către persoana abilitată (avocat) urmând ca acesta să efectueze actele de procedură iar în situația în care nu era el competent să le trimită persoanei abilitate .
Privind dosarul execuțional S.C E SRL și faptul că suma de 2.320 lei a fost repartizată ilegal adjudecatarului, a precizat că BRD se află într-o gravă eroare juridică după cum urmează:
În momentul în care bunul aparținând S.C E SRL a fost vândut la licitație publică prin executorul judecătoresc GC în data de 16.07.2014, a fost întocmit un proiect de distribuție în data de 30.09.2014 si apoi prin încheierea nr 609/E/2013 din data de 21.10.2014 au fost distribuite sumele obținute din vânzarea imobilului către creditori, respectiv suma de 2.320 lei reprezintă cheltuieli de executare efectuate de BEJ GAL cu punerea în posesie a adjudecatarului în condițiile refuzului debitorilor de a elibera imobilul vândut silit.
Astfel, în conformitate cu disp. art. 864 alin. 1 pct. a din N.C.proc.civ. privind ordinea îndestulării creanțelor se precizează: ,,creanțele reprezentând cheltuieli de judecata, pentru masuri asigurătorii sau de executare silita, orice alte cheltuieli făcute in interesul comun al creditorilor.... "
În consecință suma de 2320 lei nu a fost repartizată ilegal adjudecatarului, ci executorul judecătoresc a plătit un act de executare (punerea în posesie a creditorului) iar această sumă fiind o cheltuiala de executare silita se va achita cu prioritate, condiția prejudiciului în sumă de 2.320 lei nu este nedovedită deoarece prejudiciul adus BRD este inexistent.
În dosarul SC G SRL aflat în procedura execuțională la BEJ GC și pentru care s-a format dosarul XXX/E/2013 i s-a adus la cunoștință ca "nu s-a contestat, procesul de distribuție încheiat la data de 10.12.2014 privind modul de distribuție a sumei rezultată din urmărirea silită .
Cum contestarea actelor de executare silită era responsabilitatea avocatului angajat al băncii nu se poate reține că ar fi fost o obligație legală a sa, statuată prin fișa postului.
Precizează că orice acte de executare silită ajungeau în posesia sa, și unde exista o cale de atac, erau comunicate imediat avocatului BRD, pentru ca el să decidă dacă contestă sau nu acel act de executare.
De asemene, ambele proiecte de distribuție atât la SC E SRL cât și la SC G SRL sunt întocmite de executor în aceeași dată respectiv 10.12.2014 neputându-se reține că nu le-a comunicat către avocat în momentul în care i-au fost aduse la cunoștință așa cum rezultă din mențiunea pârâtei fila 11 alin 2 din Decizia 926.
În dosarul S.C N SRL aflat în procedura execuțională la BEJ CC i s-a adus la cunoștința că: a formulat o cerere de executare silită întemeiată pe un bilet la ordin ce nu mai era în termenul de introducere; că cererea de executare silita nu era semnată de persoana cu competențe de semnătură; că nu a fost informat managerul de executare alocat zonei de această executare; s-a formulat o cerere de înscriere la masa credală a debitoarei S.C N SRL doar pentru suma de 346.000 lei deși creanța BRD era de 423.000 lei.
Referitor la primul aspect a menționat că, S.C N SRL a intrat în portofoliul său în decembrie 2014 odată cu plecarea colegei CI iar această persoană avea în administrare acest debitor.
În februarie 2015 datorită faptului că debitoarea înregistra o perioadă de peste 500 de zile întârziere la plată a fost notificată S.C N SRL cu mențiunea achitării debitului restant, în sens contrar urmând a se demara procedura execuțională pentru recuperarea creditului acordat conform contractului de credit nr 330/15.04.2010.
Cum debitoarea nu a răspuns acestei notificări a fost declarat scadent anticipat creditul și s-a trecut la masurile de executare silită prin depunerea Biletului la Ordin nr 0322560 ce se afla la sediul BRD - S DTS ca mijloc de garantare a creditului acordat, la executorul judecătoresc CC.
A precizat că acel Bilet la Ordin în momentul în care a intrat în posesia debitorului S.C N SRL în decembrie 2014 era deja semnat și completat olograf .
Mai mult, opinia BRD că acest bilet ar fi reprezentat o cambie în alb întocmită de către trăgător cu aplicarea art. 12 din Legea 58/1934 cu modificările ulterioare - este falsă din moment ce el a intrat în posesia sa completat și semnat, și că ar fi avut o scadență de 3 ani, nemaiputând fi pus în executare sunt aspecte ce puteau fi invocate de către debitori pe calea contestației la executare.
Or, așa cum a fost întocmit/completat Biletul la Ordin în anul 2010 de către agentul bancar -SJ., este o cambie perfect valabilă, motiv pentru care chiar instanța de executare a investit acest titlu cu formula executorie, aspect obligatoriu în vederea executabilității Biletului.
Referitor la aspectul că cererea de executare silită nu era semnată de persoana cu competențe de semnătură arată că aceasta era semnată de către Directorul General al S DTS, că acesta semna în calitate de reprezentant legal al BRD toate cererile ce intrau în competența acestuia .
Cu privire la aspectul că nu a fost informat managerul de executare alocat zonei de această executare arată că d-l CN, manager de executare, a fost contactat telefonic, el stabilind că executarea debitorului o va face BEJ C.
Referitor la aspectul că cererea de admitere a creanței față de debitoarea S.C N SRL a fost făcută pentru suma de 346.000 lei deși creanța BRD era de 423.000 lei arată că, prin cererea adresata Tribunalului M în data de 30.12.2014 referitor la dosarul XXXX/101 /2014 (ANEXA 6) s-a solicitat înscrierea creanței BRD cu întreaga sumă de 423.000 lei formată din suma de 346.000 creanță garantată și suma de 77.000 creanță chirografară și nicidecum cu suma de 346.0001ei.
Ulterior în data de 19.02.2015 a fost publicat în BPI (Buletinul Procedurilor de Insolventa) tabelul definitiv al creanțelor unde la pozițiile 3 și 4 este menționată creditoarea BRD GSG SA cu suma de 423.000 lei,astfel că mențiunile din Decizia 926/2015 privind înscrierea creditoarei cu suma de 346.000 lei sunt eronate.
În consecință consideră că nu se face vinovat de săvârșirea unor abateri disciplinare în administrarea clienților precizați, deoarece a acționat sub ordinul șefului ierarhic (dosar S.C MR SRL), iar în cazul celorlalte societăți a respectat în totalitate dispozițiile legale (fisa postului, Regulamentul intern al BRD) astfel încât nu sunt îndeplinite cond. art. 247 alin 2 CM, nefiind dovedită nici dacă există o fapta ilicită, nici dacă aceasta ar exista, să fie săvârșită cu vinovăție, nici dovedirea încălcării unor norme din statutul de personal.
În susținerea acțiunii a depus la dosar în copie: Decizia nr. 926 privind desfacerea disciplinară a CIM,
În întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Astfel, pe excepția nulității absolute invocate de reclamant, pârâta a susținut că decizia contestată cuprinde o descriere exactă și detaliată a faptelor ce constituie abatere disciplinară, respectiv normele și prevederile interne, a celor de deontologie profesională, precum și dispozițiile legale incidente în domeniul executării silite și insolvenței încălcate de reclamant.
De asemenea, susține pârâta că reclamantul nu a fost sancționat de 2 ori pentru aceleași fapte, întrucât modificarea contractului individual de muncă nu a fost o consecință a unei sancțiuni aplicate reclamantului, ci a fost o modificare ce a avut loc prin acordul părților și s-a produs pe o perioadă nedeterminată.
Pe fond a susținut următoarele:
La data de 12.02.2015 conducerea băncii a luat la cunoștință despre o serie de abateri disciplinare deosebit de grave săvârșite de contestator în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în legătură cu o serie de debitori ai băncii și dosare de executare silită/insolventă în care banca are calitatea de creditoare. In vederea stabilirii și clarificării aspectelor legate de acțiunile/inacțiunile în dosarele anterior menționate, a împrejurărilor în care au avut loc acestea și a urmărilor care au rezultat la data de 23.03.2015 contestatorul a fost convocat pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
În fața Comisiei de disciplină, contestatorul a recunoscut o serie din abaterile disciplinare imputate, majoritatea apărărilor sale constând în principiu în interpretări personale și temerare ale dispozițiilor legale și ale normelor interne incidente.
Mai mult, acesta a recunoscut că nu a acordat foarte multă atenție obligației de a-și însuși prevederile documentelor normative/procedurilor de lucru în domeniul său specific de activitate, atitudine ce reprezintă în sine o abatere disciplinara distinctă în condițiile în care această obligație este strict reglementata prin Fisa postului, Regulamentul intern, contractul individual si cel colectiv de munca iar toate normele și procedurile interne sunt accesibile tuturor salariaților pe intranetul Băncii, contestatorul având suplimentar și acces electronic la un program performant de legislație.
În dosarul de executare nr. XXX/E/2013 privind pe debitoarea MR, în data de 16.12.2014 contestatorul s-a deplasat la sediul BEJ CG, unde a întocmit și semnat în calitate de reprezentant al Băncii, deși nu avea astfel de atribuții/competențe, o cerere adresata organului de executare (nr. 8875/16.12.2014) prin care-i solicita acestuia să procedeze de urgență, în detrimentul intereselor legitime ale băncii în calitate de creditoare, la anularea procesului-verbal de licitație din data de 16.10.2014; anularea actului de adjudecare încheiat la data de 04.11.2014 pe numele adjudecatarului GC și restituirea către acesta a sumei de bani achitata cu titlu de preț al imobilului adjudecat; întocmirea către OCPI G - BCPI TJ a solicitării de radiere a intabulării provizorii/definitive a actului de adjudecare din data de 04.11.2014 pe numele adjudecatarului GC; suspendarea urmăririi imobiliare a imobilului ce aparține garanților ipotecari BC si BM.
Mai mult, toate aceste acțiuni păgubitoare au fost realizate de contestator fără a-și informa, consulta și obține aprobarea prealabila a superiorilor săi ierarhici și a Departamentului RISC - Direcția Managementul Creditelor Speciale, a semnat în calitate de reprezentat al Băncii, deși, nu avea astfel de competente potrivit normei de funcționare interna, încheierea din data de 16.12.2014, emisa de BEJ CG în baza cererii nr. 8875/16.12.2014 și a cererii adjudecatarului GC.
Tot atunci s-a constatat că în cazul debitorului MR nu a fost înscris la masa credală, cu toate că procedura insolvenței fusese deschisă încă din data de 17.06.2014 (dosar nr. XXXX/95/2014 aflat pe rolul Tribunalul G), iar la data de 23.09.2014 s-a dispus intrarea în faliment în procedura simplificată a acestei societăți.
În fapt, contestatorul nu a depus declarația de creanță/cererea de înscriere a creanței în tabelul creditorilor în termenul prevăzut de lege (maxim 45 de zile de la data primirii notificării privind deschiderea procedurii insolventei, conform prevederilor art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 85/2006 cu modificările si completările ulterioare.
În legătură cu dosarul nr. XXX/E/2013 -E s-a constatat faptul că deși contestatorului i s-a comunicat în termenul prevăzut de lege (5 zile) Proiectul de distribuire a sumei rezultate din urmărirea silita emis de BEJ CG la data de 10.12.2014, acesta nu l-a transmis mai departe către Departamentul RISC - Direcția Managementul Creditelor Speciale pentru a se formula obiecțiuni în termenul legal, potrivit dispozițiilor art. 874 alin. (2) si art. 875 alin (3) din NCPC. Această nouă omisiune în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu a prejudiciat din nou interesele băncii, care a ieșit din termenul de formulare a obiecțiunilor, suma de 2.320 RON repartizându-se în mod nelegal adjudecatarului imobilului.
In legătură cu unele popriri înființate pe conturile unor clienți ai BRD GSG s-a reținut că, nici până la data 17.12.2014 contestatorul nu comunicase Departamentului RISC - Direcția Managementul Creditelor Speciale informațiile în legătură cu popririle înființate asupra conturilor unor clienți BRD de către BEJ GR, deși aceste informații îi fuseseră transmise la sediul Sucursalei încă din data de 08.12.2014.
Aceste popriri au fost dispuse la cererea executorului judecătoresc CR în baza unor titluri executorii reprezentate de procesele - verbale de stabilire cheltuieli, acte ce au fost emise în dosarele de executare având ca obiect chiar o serie de creanțe puse în executare la cererea băncii.
Urmare a acestei neglijente/inacțiuni, nu s-au putut dispune imediat masurile legale necesare pentru prevenirea pierderii de către BRD a unor sume de bani importante, nedatorate de către bancă.
În dosarul N contestatorul a introdus la plata la data de 24.02.2015 Biletul la Ordin aferent creditului pe termen lung nr. 330/15.04.2010, cu scadentă în anul 2020, deși la acea data creditul Băncii nu era scadent iar debitoarea nu fusese notificată privind declararea scadenței anticipate a creditului.
Mai mult, reclamantul a marcat creditul în IBANK ca fiind scadent anticipat la data de 25.02.2015, după introducerea la plata a biletului la ordin și nu invers, așa cum prevăd normele legale și procedurale în materie. Operațiunile de trecere a creditului la setarea pe scadență anticipată și introducerea în circuitul bancar a biletului la ordin nu ar fi trebuit efectuate în același moment, creditul și dobânzile aferente trebuiau înregistrate ca scadente integral anterior introducerii biletului la ordin la plată.
Astfel, la data de 28.02.2015 contestatorul a depus la BEJ C o cerere de executare silita întemeiată pe acest Bilet la Ordin ieșit din termenul de introducere la plată, fără a informa și consulta în legătură cu aceasta managerul de executare alocat zonei.
O alta neregularitate imputabilă salariatului în legătură cu acest dosar, consta în faptul că cererea de admitere a creanței în dosarul de insolventa a debitoarei principale a fost depusă de contestator fără a fi semnată de persoana cu competente de semnătură potrivit normei de funcționare internă.
In plus, s-a reținut că această cerere a fost întocmită în mod eronat, în condițiile în care contestatorul a solicitat înscrierea la masa credală în calitate de creditor garantat doar pentru suma de 346.000 RON, deși creanța băncii era mult mai mare la acea data, respectiv 423.000 RON.
Fata de răspunsul privind valoarea eronata de 346.000 RON în loc de 423.000 RON din cererea de înscriere a creanței, comisia a reținut faptul că raportul de evaluare invocat de salariat este un document intern al băncii care nu avea nici o relevanță în dosarul de insolventă. Acesta ar fi trebuit sa cunoască faptul că în cadrul unei astfel de proceduri se întocmește un alt raport de evaluare, pe toate bunurile societății aflate în stare de insolventă. In funcție de acest din urmă raport, administratorul judiciar hotărăște cu cât înscrie creanța fiecărui creditor în tabelul definitiv al creanțelor, conform prevederilor art. 5 pct. 22 si art. 58 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2014.
Referitor la susținerea reclamantului că ar gestiona dosarele nr.XXX/E/2013 - MR, nr. XXX/E/2013 - G, nr. XXX/E/2013 -E, N și popririle înființate de B.E.J. GR asupra conturilor BRD doar începând cu perioada decembrie 2014 - ianuarie 2015 nu este întemeiata, în condițiile în care d-na CI (cea de la care contestatorul a preluat întreg portofoliu de dosare/clienți-debitori ) a încetat raporturile de muncă cu banca la sfârșitul lunii noiembrie 2014, iar salariatul este singurul reprezentant al SCM pe zona D.
În dovedirea celor susținute pârâta depune în copie: fișa postului, cod de deontologie, contractul colectiv de muncă nr. 266/23.07.2014, Directiva nr. 2 din Regulamentul intern al BRD, Directiva nr. 3, Instrucțiunea nr. 18, reglementări interne Directiva N1D3, cerere de admitere a creanței din 30.12.2014, cerere de executare silită nr. 2646/25.02.2015, Contract de credit nr. 330/15.04.2010, nr. 331/15.04.2015, încheierea din 16.12.2014, registrul de aprobare a măsurilor de recuperare, Decizia nr. 482 privind numirea comisiei de cercetare disciplinară, Scrisoarea de convocare, note scrise, act adițional nr. 1/2015.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a combătut apărările pârâtei din întâmpinare.
Prin sentința civilă nr.3811/11.09.2015 Tribunalul M s-a admis excepția nulității absolute invocate de reclamant.
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul TȘ în contradictoriu cu pârâta BRD - GSG S.A.
S-a constatat nulă decizia nr. 926/8.05.2015 emisă de pârâtă.
S-a dispus reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior emiterii deciziei și repune părțile în situația anterioară.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta de la data emiterii deciziei și până la reintegrarea efectivă.
Împotriva acestei hotărârii a declarat apel pârâta BRD - GSG S.A. B, criticând hotărârea pronunțată de Tribunalul M ca netemeinică și nelegală.
Prin decizia de casare s-a reținut că angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului în situațiile prev. la art.61 lit.a-d Codul muncii.
Codul muncii reglementează conținutul deciziei de concediere în raport de motivele care determină concedierea(motive care țin de persoana salariatului sau motive care nu țin de persoana salariatului).
Astfel potrivit art.62 alin.2 Codul muncii, în cazul în care concedierea intervine pentru motivul prev. la art. 61 lit. a, angajatorul poate emite decizia de concediere numai cu respectarea dispozițiilor art.247-252 Codul muncii. Potrivit alin.3 decizia se emite în scris și, sub sancțiunea nulității absolute, trebuie motivată în fapt și în drept și să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată și la instanța judecătorească la care se contestă.
Conform art. 252 alin.2 Codul muncii, sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară: b) precizarea prevederilor din statutul personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, nu a fost efectuată cercetarea; d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică; e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată; f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.
Din interpretarea acestor dispoziții rezultă că, decizia de concediere reprezintă actul de voință unilateral prin care angajatorul dispune încetarea contractului individual de muncă în cazurile și condițiile prevăzute de lege.
Decizia de încetare a contractului individual de muncă, ca urmarea concedierii, trebuie să îmbrace forma scrisă și să conțină anumite elemente, ceea ce reprezintă o condiție de validitate a măsurii respective.
Astfel decizia trebuie să cuprindă descrierea faptei ce constituie abatere disciplinară ; prevederile din statutul profesional, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat, temeiul de drept al aplicării sancțiunii.
Curtea a constatat că decizia de concediere, emisă de apelantă, respectă condițiile de fond și de formă prev. la art.62 Codul muncii și cuprinde toate elementele prevăzute, sub sancțiunea nulității absolute, de art.252 alin.2 Codul muncii.
Curtea a constatat că, în cuprinsul acesteia sunt descrise detaliat în primele două pagini, faptele ce constituie abateri disciplinare și consecințele acestora, faptele fiind descrise în materialitatea lor și nu sub forma unor generalități.
S-a reținut că această cerință legală este îndeplinită atunci când descrierea faptei este corectă, adică să indice elementele esențiale ale faptei, care să permită salariatului să-și formuleze apărările, iar instanței să identifice fapta pentru a o putea supune cenzurii judecății de obiectivitate.
În cuprinsul decizia de concediere sunt indicate de asemenea prevederile din CCM, din codul deontologic, regulamentul intern al BRD și din normativele interne încălcate. Mai mult decât atât în decizie este trecut integral răspunsul contestatorului la întrebările adresate de comisia de cercetare disciplinară și motivele pentru care au fost înlăturate apărările acestuia, iar în cadrul motivelor pentru care au fost înlăturate apărările contestatorului, sunt indicate normele de funcționare internă încălcate.
S-a mia reținut că fără a limita obligația angajatorului de a fi diligent cu privire la prevederea în actele sale interne a abaterilor disciplinare, atât vreme cât acesta identifică fapta salariatului ca fiind abatere disciplinară în raport de normele generale, dar elocvente cerința legală este îndeplinită.
Reglementarea legală a condițiilor de formă și fond ale actului prin care angajatorul dispune încetarea contractului individual de muncă are ca scop prevenirea unor eventuale abuzuri ale acestuia, precum și asigurarea unor elemente de verificare a legalității și temeiniciei măsurii dispuse.
Curtea a constatat astfel că, decizia contestată cuprinde elementele, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de dispozițiile din Codul muncii mai sus indicate, și pe cele necesare verificării legalității și temeiniciei măsurii dispuse de apelantă.
În raport de aceste precizări Curtea, constatând că prima instanță, în mod eronat a soluționat cauza pe excepție(excepția nulității absolute a deciziei de concediere), fără a intra în judecata fondului, în temeiul disp.art.480 alin.3 NCPC, a admis apelul și anulat sentința apelată, trimițând cauza spre rejudecare la Tribunalul Mehedinți, în vederea examinării contestației pe fond.
Cu ocazia rejudecării dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului M - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.XXXX/101/2015*.
La termenul de judecată din data de 26.04.2016 la solicitarea avocatului reclamantului s-a dispus emiterea unei adrese către pârâtă cu mențiunea de a comunica următoarele:
Referitor la SC MR SRL
- să facă dovada că la data de 17.06.2014 debitorul SC MR se afla în portofoliul de clienți al contestatorului și data de la care i s-a repartizat aceasta societate.
- să facă dovada prejudiciului pe care 1-a suportat intimata în dosarul debitorului SC MR SRL, ca urmare a anularii PV de licitație din data de 16.10.2014.
- să facă dovada că în data de 24.02.2015 s-a admis cererea de repunere în termen, admiterea cererii de creanță și înscrierea creanței BRD în tabelul definitiv rectificativ al creanțelor formulate de BRD în dosarul XXXX/95/2014 al
Tribunalului G ce are ca obiect deschiderea procedurii insolventei debitoare SC MR SRL.
Cu privire la SC G SRL
- să facă dovada că la data de 17.06.2014 debitorul SC G SRL se afla în portofoliul de clienți al contestatorului și data de la care i s-a repartizat această societate.
- să facă dovada că s-a comunicat contestatorului în data de 10.12.2014 proiectul de distribuție în privind pe debitorul SC G SRL.
- să facă dovada că intră în atribuțiunile de servici contestarea unui asemenea proiect de distribuție.
- să facă dovada prejudiciului pe care l-a suportat intimata în dosarul debitorului SC G SRL .
Referitor la SC E SRL
- să se facă dovada că la data de 17.06.2014 debitorul SC E SRL. se afla în portofoliul de clienți al contestatorului și data de la care i s-a repartizat aceasta societate.
- să facă dovada ca s-a comunicat contestatorului în data de 10.12.2014 proiectul de distribuție privind pe debitorul SC E SRL.
- să facă dovada că intră în atribuțiunile de servici contestarea unui asemenea proiect de distribuție.
- să facă dovada prejudiciului pe care l-a suportat intimata în dosarul debitorului SC E SRL.
Cu privire la SC N SRL.
- să facă dovada că debitorul SC N SRL se afla în portofoliul de clienți ai contestatorului și data de la care i s-a repartizat aceasta societate .
- să facă dovada debitului pe care îl înregistra SC N SRL la data de 24.02.2015, total, din care restant.
- să precizeze cine a întocmit /completat Biletul la Ordin aferent creditului nr.330/15.04.2010 privind-o pe debitoarea SC N SRL .
- să depună o copie conforma cu originalul a acestui Biletul la Ordin.
Ca răspuns la adresa instanței, pârâta BRD - GSG S.A. a depus la data de 23.05.2016 precizări la care au fost atașate următoarele înscrisuri: fișa postului, instrucțiunea nr.18N2118, recuperare creanțe CLICOM, reglementări interne - Directiva N1D, adresa nr.2646/25,02.2015, cerere de executare silită, cerere de admitere a creanței, borderou centralizator, corespondentă transmisă prin e-mail.
Prin precizările depuse în legătură cu clientul MR s-au arătat că data alocării clientului în portofoliul reclamantului coincide cu data intrării acestui client în evidenta SCM, respectiv iulie 2011.
S-a mai arătat că SCM nu a avut angajați la TJ, iar dosarele erau gestionate de TȘ de la DTS.
De altfel, din corespondenta pe e-mail atașata reiese foarte clar ca fostul salariat recunoaște ca acest dosar este în gestiunea lui și de asemenea, recunoaște ca nu a făcut demersurile necesare în vederea înscrierii Băncii la masa credală, așa cum impuneau procedurile de lucru si atribuțiile de serviciu.
Mai mult, așa cum rezulta din cererea nr. 8875/16.12.2014 adresata BEJ CG și încheierea emisă de BEJ la aceeași data prin care s-a dispus anularea PV de licitație din 16.10.2014 în dosarul de executare XXX/E/2013 privind clientul M, reclamantul T gestiona acest dosar si în Decembrie 2014, semnând aceste acte de dispoziție în calitate de reprezentant al Băncii, deși nu avea mandat din partea BRD, nu avea aprobare pentru aceasta operațiune și nu avea drept de semnătura conform normei N1 de funcționare interna.
S-a mai arătat că reclamantul nu a negat în nicio corespondenta că gestiona acest dosar, iar faptul că a întreprins demersuri cu privire la procedura de executare și insolventă în legătură cu acest client, consideră pârâta că dovedesc pe deplin împrejurarea ca era în portofoliul acestuia.
În ceea ce privește dosarul G, s-a arătat că data alocării clientului în portofoliul reclamantului coincide cu data intrării acestui client în evidentele SCM, respectiv decembrie 2010.
Întrucât SCM nu a avut angajați la TJ, iar dosarele de acest gen erau gestionate de TȘ de la DTS.
Din mail-ul atașat transmis de către numitul NC în decembrie 2014, reiese foarte clar faptul că reclamantul, în calitate de manager de caz, trebuia să transmită instrucțiuni avocatului de la TJ cu privire la contestarea Proiectului de distribuție. Contestația trebuia făcuta de avocatul colaborator al Băncii, la solicitarea d-lui TȘ, lucru care însă nu s-a întâmplat dintr-o grava neglijenta în serviciu manifestata de fostul salariat.
S-a mai menționat că reclamantul nu a negat în nicio corespondență anterioară la nivelul băncii faptul că gestiona dosarul G.
Referitor la clientul E, pârâta a precizat că data alocării clientului în portofoliul fostului salariat coincide cu data preluării acestui dosar de către SCM, respectiv august 2013.
Din mail-ul transmis de către reclamant reiese că acesta gestiona respectivul dosar, el fiind cel care a întocmit și transmis spre aprobare strategia în acest dosar.
Mai mult, așa cum rezulta din mail intitulat "împărțire portofoliu D";, începând cu data de 05.05.2015, debitorul E a fost preluat din portofoliul reclamantului T de numita AL, ceea ce presupune ca până la acea data acest client era gestionat de către contestator;
De asemenea, conform mail cu titlul "buget de recuperare 2015";, reclamantul TȘ estimează recuperări pe debitorul E după anul 2015, confirmând practic faptul ca acest dosar este gestionat de acesta.
Conform mail-ului denumit E, în data de 11.11.2014 reclamantul T a fost înștiințat de proiectul de distribuție în cazul E.
Pârâta a mai menționat că reclamantul nu a negat în nicio corespondență faptul că acest dosar ar fi în gestiunea sa, iar faptul că a întreprins demersuri cu privire la procedura de executare și insolvență față de acest client, dovedesc fără putință de tăgadă că dosarul era în portofoliul fostului salariat.
În ceea ce privește clientul N, pârâta a arătat că data alocării clientului în portofoliul reclamantului coincide cu data preluării de către SCM a acestui dosar, respectiv iunie 2011.
Din mailul transmis de fostului salariat în luna martie 2015 cu titlul "înlocuire adm jud";, reiese foarte clar că acesta gestionează dosar, în care transmite spre aprobare strategia întocmită.
Conform e-mail intitulat "împărțire portofoliu D";, începând cu data de 05.05.2015, debitorul N a fost preluat de AL din portofoliul reclamantului, ceea ce înseamnă ca anterior fusese gestionat de contestator.
Conform mail cu titlul "buget de recuperare 2015";, fostul salariat estimează recuperări pe debitorul N: în 2015 suma 30.000 euro, iar după anul 2015 suma de 60.000 euro, confirmând faptul ca dosarul este gestionat de acesta.
Niciodată în corespondența purtată cu superiorii săi ierarhici sau colegii de serviciu, reclamantul nu a negat faptul ca gestionează acest dosar, iar împrejurarea ca a întreprins personal demersuri cu privire la procedura de executare și insolventa, dovedesc incontestabil faptul ca acest dosar/client era in portofoliul fostului salariat.
Pârâta a mai menționat că acest credit nu era scadent la data introducerii la plata a biletului la ordin, iar debitoarea nu a fost notificata cu privire la declararea scadentei anticipate de către TȘ. Creditul a fost trecut la restanță abia a doua zi, după introducea la plata a biletului la ordin.
Conform uzanțelor pârâtei, Biletul la Ordin a fost completat de către responsabilul de ghișeu numita II, la instrucțiunile verbale ale fostului salariat T. Borderoul însă a fost cu siguranța semnat de către reclamantul TȘ.
S-a mai menționat că biletul la ordin în original este la BEJ C iar cererea de executare a fost semnata de numitul NB (fost director al S D).
În cauză au fost administrate următoarele probe: proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii DD și CA propuși de către reclamant, proba cu interogatoriul reclamantului și interogatoriul pârâtei.
Pentru termenul de judecată din data de 13.09.2016 au fost depuse de către reclamant următoarele înscrisuri: adresa emisă de BEJ GC în dosarul nr. XXX/E/2013 din data de 15.12.2014, anexa nr. 2 - schimbarea competențelor de angajare prin semnătură, adresa nr. 2825/04.11.2014 emisă de UNEJ, Ordonanță de luare a măsurii în dosarul nr. XXX/P/2011 adresa nr. 20/09.04.2015, adresa nr. 66/25.05.2016, anexa nr.7 - corespondență internă BRD - GSG SA din data de 27.08.2016, anexa nr.8 - corespondență internă BRD - GSG SA din data de 16.01.2015, extras din buletinul procedurilor de insolvență nr. 4109/03.03.2015, încheierea din data de 05.01.2015 în dosarul nr. XXX/E/2013, Decizia nr. 579/A/14.09.2015 pronunțată de Tribunalul M - Secția I Civilă în dosarul nr. XXXXX/225/2014, sentința nr. XXXX din data de 23.04.2015 pronunțată de Judecătoria DTS în dosarul nr. XXXXX/225/2014, cerere de probatorii depusă în dosarul nr. XXXX/101/2015, cerere de probatorii depusă în dosarul nr.XXX/E/2013, anexa nr.14 - corespondență internă BRD - GSG SA din data de 26.11.2014, cerere de executare silită - 2646/25.02.2015, actul adițional nr.1 încheiat în data de 11.10.2012 la Contractul de credit nr. 330/15.04.2010, actul adițional nr.2 încheiat în data de 11.10.2012 la Contractul de credit nr. 331/15.04.2010, anexa nr.17 - adresa privind dosarul nr. 72/E/2015 din data de 31.05.2016, anexa nr. 18 - extras din buletinul procedurilor de insolvență nr. 2275/05.02.2015 și anexa nr. 19 - Instrucțiunea nr. 18/N2118 - recuperare creanțe clienți neperformanți.
La termenul de judecată din data de 27.09.2016 reclamantul prin apărătorul ales a depus extras din Norma internă - Directiva nr. N1D57 de funcționare internă, organizare și competențe de aprobare - limitele de competențe pentru aprobarea creditelor și altor angajamente, pentru a dovedi că, contestatorul se află atât în subordinea directorului de grup cât și în subordinea directorului regional.
Pentru termenul de judecată din data de 25.10.2016 au fost depuse de către avocatul pârâtei precizări referitoare la situația modificărilor/versiunilor Directivei nr. N1D57, la acestea fiind anexate Directiva internă nr. N1D57 privind limitele de competențe pentru aprobarea creditelor și a altor angajamente din data de 11.02.2015, Directiva internă nr. N1D57 din data de 04.12.2014 și Directiva internă nr. N1D57 privind limitele de competențe pentru aprobarea creditelor și a altor angajamente din data de 19.06.2014.
Instanța a dispus emiterea unei adrese către pârâtă pentru a comunica dovada aducerii la cunoștință a fiecărei modificări a Directivei interne nr. N1D57 privind limitele de competențe pentru aprobarea creditelor și a altor angajamente, pe parcursul săvârșirii faptelor imputate contestatorului în decizia de concediere, precum și a prelucrării conținutului fiecărei modificări a contestatorului cu privire la directiva internă nr. N1D57 și să înainteze la dosarul cauzei o copie a contractului individual de muncă al reclamantului și eventual a actelor adiționale la contractul individual de muncă.
Pârâta a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: liste corespondență privind e-mail-urile transmise la data de 02.07.014, 24.09.2014, 13.10.2014, transmise în data de 10.10.2014, 14.10.2014, 05.12.2014, 10.12.2014, 12.02.2015 și la data de 18.02.2015, fișa postului privind pe reclamant - 18.09.2014, actul adițional nr. 1/2015 la Contractul Individual de Muncă nr. 3550/11.02.2005, Contractul Colectiv de Muncă nr. 266/23.07.2014, Directiva nr. 2 - Regulamentul Intern al BRD - GSG SA B, Contract Individual de Muncă nr. 14/2001/1995/02.02.2001, anexa 6 - actul adițional la contractul individual de muncă, actul adițional nr. 2/1997 la Contract Individual de Muncă nr. 14/1995, actul adițional nr. 2/06 august 1998 la Contract Individual de Muncă nr. 14/1995, actul adițional nr. 3/1999 la Contract Individual de Muncă nr. 14/1995, actul adițional nr. 4/1999 la Contract Individual de Muncă nr. 14/1995, actul adițional nr.1/2000 la Contractul Individual de Muncă nr. 14/2000, actul adițional nr. 1/2001 la Contractul Individual de Muncă nr. 14/2001 - data 01.10.2001, actul adițional nr. 1/2002 la Contractul Individual de Muncă nr. 14/02.02.2001 - data 26.01.2002, actul adițional nr. 1/2004 la Contractul Individual de Muncă nr. 14/2001 - data 16.02.2004, actul adițional nr. 2/2004 la Contractul Individual de Muncă nr. 14/2001 - data 19.05.2004, actul adițional nr. 1/2006 la Contractul Individual de Muncă nr. 3550/2005, actul adițional nr. 1/2007 la Contractul Individual de Muncă nr. 3550/2005, Decizia nr. 197 /25.10.2007, actul adițional nr. 1/2007 la Contractul Individual de Muncă nr. 3550/2005, actul adițional din data de 01.02.2008 la Contractul Individual de Muncă nr. 3550/11.02.2005, actul adițional din data de 08.07.2009 la Contractul Individual de Muncă nr. 3550/11.02.2005, actul adițional din data de 01.09.2009 la Contractul Individual de Muncă nr. 3550/11.02.2005, Decizia nr. 226/30.04.2010, actul adițional nr. 1/01.05.2010 la Contractul Individual de Muncă nr. 3550/11.02.2005, actul adițional nr.2/15.06.2010la Contractul Individual de Muncă nr. 3550/11.02.2005, actul adițional nr. 3/25.08.2010 la Contractul Individual de Muncă nr. 3550/11.02.2005, actul adițional nr. 1/2011 la Contractul Individual de Muncă nr. 3550/11.02.2005 și actul adițional nr. 1/2014 la Contractul Individual de Muncă nr. 3550/11.02.2005.
Având în vedere că din relațiile comunicate la dosarul cauzei prin adresa depusă pentru termenul de judecată din data de 22.11.2016 de către pârâta BRD - GSG SA B, nu reiese că din lista de destinatari a e-mail-urilor prin care se aduce la cunoștință modificarea normelor interne, face parte și reclamantul, instanța a dispus revenirea cu adresă către pârâtă cu mențiunea de a face dovada că din lista de destinatari a e-mail-urilor prin care se aduce la cunoștință modificarea normelor interne, face parte și reclamantul TȘ, respectiv să facă dovada aducerii la cunoștință a fiecărei modificări a Directivei interne nr. N1D57 privind limitele de competențe pentru aprobarea creditelor și a altor angajamente, pe parcursul săvârșirii faptelor imputate contestatorului TȘ în decizia de concediere, precum și a prelucrării conținutului fiecărei modificări a contestatorului cu privire la Directiva internă nr. N1D57; să răspundă în scris, punctual referitor la modul în care i-a fost adus la cunoștință reclamantului fiecare modificare a Directivei interne nr. N1D57 sau a altor modificări ale normelor interne de la nivelul pârâtei, pe perioada săvârșirii faptelor imputate acestuia ca și abateri disciplinare.
Ca răspuns la adresa instanței pârâta a depus precizări la acestea fiind anexate următoarele: extras de pe adresa de e-mail "Norme"; din data de 02.07.2014 privind Directiva N1D57, Anexa 2 - e-mail din data de 24.09.2014, Anexa 3 - Fișa postului din data de 18.09.2014, Anexa 4 - cerere listă de distribuție nr. 227782/02.10.2014, Anexa 5 - extras e-mail din data de 13.10.2014, Anexa 6 - extras e-mail din data de 12.12.2014 privind Directiva N1D3, Anexa 7 - extras e-mail din data de 10.10.2014 privind modificarea Directivei N1D57, Anexa 8 - extras e-mail din data de 14.10.2014 - referitor la modificarea normei N1, extras e-mail din data de 05.12.2014 - comunicare modificarea normei N1, extras e-mail din data de 05.12.2014 - modificarea Directivei N1D57, extrase e-mail din data de 10.12.2014 și din data de 18.02.2015.
Rejudecând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în materie, Tribunalul constată și reține următoarele:
Prin decizia de concediere nr. 926/08.05.2015, emisă de pârâta BRD GSG S.A. B, reclamantul TȘ, având funcția de Manager relații clienți, a fost sancționat cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă în temeiul art. 61 lit. a C.M. și conform art. 248 alin. 1, lit. e, C. M. și a art. 40 lit. e din Regulamentul Intern.
În decizia de sancționare i-au fost reținute ca abateri disciplinare încălcarea de atribuțiuni în cazul unor acțiuni privind popririle înființate pe conturile societății pârâte și a unor dosare de executare silită, după cum urmează:.
1.În dosarul nr. XXX/E/2013- MR în data de 16.12.2014, la cererea verbală a executorului judecătoresc s-a deplasat la sediul BEJ CG, și a solicitat prin adresa nr. 8875/16.12.2014 pe care a semnat-o în calitate de reprezentant al BRD GSG, contrar normei de funcționare interne: anularea procesului-verbal de licitație din data de 16.10.2014; anularea actului de adjudecare încheiat la data de 04.11.2014 pe numele adjudecatarului GC și restituirea către acesta a sumei de bani achitata cu titlu de preț al imobilului adjudecat; întocmirea către OCPI G - BCPI TJ a solicitării de radiere a intabulării provizorii/definitive a actului de adjudecare din data de 04.11.2014 pe numele adjudecatarului GCl; suspendarea urmăririi imobiliare a imobilului ce aparține garanților ipotecari BC si BM.
Această acțiune a întreprins-o fără a informa superiorii despre solicitarea executorului, fără a solicita și avea aprobarea Departamentului RISC - Direcția Managementul Creditelor Speciale. De asemenea, a semnat în calitate de reprezentant al Băncii, deși nu avea competențe, încheierea din data de 16.12.2014 emisă de BEJ CG în baza cererii nr. 8875/16.12.2014 și a cererii adjudecatarului GC.
S-a reținut că BRD GSG nu este înscrisă la masa credală în cazul debitorului MR , care se află în procedura insolventei începând din data de 17.06.2014 în dosar nr. XXXX/95/2014 aflat pe rolul Tribunalul G, iar la data de 23.09.2014 s-a dispus intrarea în faliment în procedura simplificată a acestei societăți, nu a depus declarația de creanță/cererea de înscriere a creanței în tabelul creditorilor în termenul prevăzut de maxim 45 de zile de la data primirii notificării privind deschiderea procedurii insolventei, conform prevederilor art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 85/2006 cu modificările si completările ulterioare Dosarul nr. XXX/E/2013- G.
2. În dosarul nr. XXX/E/2013- E i s-a imputat faptul că, deși a primit Proiectul de distribuire a sumei rezultate din urmărirea silită emis de BEJ CG la data de 10.12.2014, acesta nu l-a transmis către Departamentul RISC - Direcția Managementul Creditelor Speciale în termen de 5 zile, pentru a se formula obiecțiuni în termenul legal, potrivit dispozițiilor art. 874 alin. (2) si art. 875 alin (3) din NCPC, acesta fiind recuperat direct de la executor, pierzând suma de 2.320 Ron.
3. În acțiunea privind popririle înființate pe conturile BRD până la data de 17.12.2014, nu a comunicat Departamentului RISC - Direcția Managementul Creditelor Speciale informațiile în legătură cu popririle înființate asupra conturilor BRD de către BEJ GR, la cererea executorului judecătoresc CR în baza unor titluri executorii reprezentate de procesele - verbale de stabilire cheltuieli, emise în dosarele de executare având ca obiect chiar o serie de creanțe puse în executare la cererea băncii, primite la sediul Sucursalei Băncii în data de 08.12.2014.
4.În dosarul N în data de 24.02.2015 a fost introdus la plată Biletul la Ordin nr. 330/15.04.2010, cu scadență în anul 2020, deși la acea dată creditul băncii nu era scadent iar debitoarea nu fusese notificată despre decizia băncii de a declara exigibilitatea anticipată a creanței, iar ulterior introducerii la plată a biletului la ordin, în 25.02.2015 a marcat creditul în IBANK ca fiind scadent.
Astfel, la data de 28.02.2015 a depus la BEJ C o cerere de executare silita întemeiată pe acest Bilet la Ordin ieșit din termenul de introducere la plată, fără a informa și consulta în legătură cu aceasta managerul de executare alocat zonei, fără a fi semnată de persoana cu competențe de semnare potrivit normei de funcționare, nu a solicitat și obținut de la SCM procesul-verbal de aprobare a strategiei și aprobare pentru declararea scadenței anticipate și trecerea la faza de executare silită.
Totodată cererea de admitere a creanței în dosarul de insolvență al debitoarei a fost depusă fără a fi semnată, fiind eronată, în cadrul acesteia s-a solicitat înscrierea la masa credală ca și creditor garantat doar pentru suma de 346.000 RON, deși creanța băncii era de 423.000 RON.
În cadrul aceleiași decizii, s-a reținut că au fost încălcate prevederile din contractul colectiv de muncă (art. 20), Directiva N9D1- Codul Deontologic al BRD Anexa 1, ,,Angajamentul personal";, Directiva N9D2- Regulamentul Intern al BRD (art. 13,15,38), Directiva N1D3 -Organizare ( art. 3,5.1), Instrucțiuni de lucru P4 aferentă normei N2118, punctul 4 din executare silită și Directiva N2118 punctul 3 ( principii generale).
Analizând faptele descrise în decizia de sancționare în raport de dispozițiile legale în materie instanța trebuie să constate dacă faptele imputate contestatorului există, dacă acestea sunt sancționate ca abateri disciplinare, dacă sancțiunea a fost aplicată în funcție de gravitatea și de consecințele acestora și dacă aceste fapte îmbracă forma de vinovăție aptă de a atrage sancționarea acestuia.
În Codul muncii la articolul 242 se află reglementarea cadru a regulamentului intern, la litera c) drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților, la lit. e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitate, iar la lit. f) abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile; În continuare, articolul 243, prevede că, Regulamentul intern se aduce la cunoștința salariaților prin grija angajatorului și își produce efectele față de salariați din momentul încunoștințării acestora. Obligația de informare a salariaților cu privire la conținutul regulamentului intern trebuie îndeplinită de angajator. Modul concret de informare a fiecărui salariat cu privire la conținutul regulamentului intern se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, după caz, prin conținutul regulamentului intern.
În ceea ce privește dosarul MR, se reține că, reclamantul a acționat în data de 16.12.2014, la ordinul directorului de grup care avea competență de acțiune în acest sens potrivit normei interne de funcționare NID57 valabilă până la data de 09.12.2014.
Instanța reține că, potrivit formei anterioare a normei respective competența revenea directorului de grup, (f. 185 dosar), fapt necontestat de către intimată. În acest sens contestatorul nu a angajat răspunderea băncii fără încunoștințarea conducerii băncii, dovadă fiind rezoluția directorului de grup "Rog analiză și rezolvare";, fapt ce dovedește implicarea acestuia în rezolvarea problemei ivite. De altfel nici directorul de grup nu a dat eficiență modificării normei de funcționare a băncii care ar fi trebuit prin rezoluție să înainteze lucrarea la persoana competentă.
Din înscrisurile depuse la dosar, începând cu f.212 se reține că, normele de funcționare și de competență în cadrul băncii au fost modificate de 15 ori în 2 ani, fără ca angajatorul să facă dovada informării și a prelucrării reclamantului deși au fost solicitate dovezi în acest sens de către instanță.
În aceeași ordine de idei, raționamentul de mai sus este valabil și în dosarele denumite generic G și E, în care contestatorului i se impută aplicarea procedurilor ce nu mai erau valabile, proceduri ce suferiseră mai multe modificări fără a se face de asemenea dovada comunicării și prelucrării celor în vigoare la data săvârșirii abaterilor, potrivit art. 243 din Codul muncii.
În ceea ce privește dosarul N SRL, activitatea contestatorului s-a grefat pe cea inițiată de colega sa CI de la care a preluat dosarul, continuând procedurile de recuperare a creditului iar nerespectarea procedurilor privind competențele se subscriu celor reținute mai sus. La preluarea acestui dosar reclamantul constatând o depășire cu peste 500 de zile la plată a inițiat procedura de recuperare a creditului.
Se reține din cele prezentate rezultă că în organizarea activității intimatei există deficiențe nu numai în ceea ce privește informarea și prelucrarea normelor interne dar și în circuitul documentelor, comunicarea dispozițiilor și repartizarea dosarelor în lucru.
Aceste aspecte reies și din aceea că, intimata nu a făcut dovada certă a datei intrării în portofoliul contestatorului a dosarului SC MR SRL, a comunicării către acesta a Proiectului de distribuție din 1010.12.2014 privind pe debitorul E SRL și G.
Astfel culpa în săvârșirea faptelor imputate contestatorului se împarte între angajator și angajat.
Răspunderea disciplinară este reglementată în Codul muncii de art.247 și următoarele.
La art. 247 se stabilește că, "Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară.";
Aliniatul al 2-lea definește abaterea disciplinară ca fiind " o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.";
Articolul 248 menționează sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârșește o abatere disciplinară respectiv: a) avertismentul scris; b) retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1 - 3 luni cu 5 - 10%; d) reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1 - 3 luni cu 5 - 10%; e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
În articolul 250 sunt reglementate criteriile pe care angajatorul trebuie să le aibă în vedere la stabilirea sancțiunii disciplinare și anume în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de salariat, avându-se în vedere următoarele: a) împrejurările în care fapta a fost săvârșită; b) gradul de vinovăție a salariatului; c) consecințele abaterii disciplinare; d) comportarea generală în serviciu a salariatului; e) eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
În raport de cele arătate mai sus, instanța constată că, contestatorul a săvârșit faptele pentru care a fost sancționat, însă sancțiunea cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă este prea aspră raportat circumstanțele săvârșirii acestora, gradul de vinovăție și consecințele acestora..
Se reține că, reclamantul a acționat cu bună credință în toate situațiile descrise în decizia de sancționare, apărând interesele băncii atât în ceea ce privește Dosarul MR, când a acționat la cererea directorului de grup în vederea anulării vânzării la licitație a unui bun aflat sub sechestru într-un dosar penal, cât și în cazul introducerii la plată a biletului la ordin pentru recuperarea creditului în cazul debitorului N. Faptul că în situațiile imputate în decizie că a acționat cu nerespectarea normei interne privind competența culpa se împarte, așa cum s-a arătat mai sus între angajat și angajator, acesta din urmă limitându-se la transmite prin email la conducătorii de compartimente, modificările fără a se asigura că acestea au ajuns la fiecare salariat.
Este adevăra că, nerespectarea normelor interne ale unei instituții bancare de către salariați poate avea consecințe negative atât pentru aceasta cât și pentru clienții băncii, însă în speță nu s-a făcut dovada prejudicierii grave a intereselor băncii sau a clienților săi.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse instanța constată că acțiunea este parțial întemeiată și admițând-o ca atare va anula parțial Decizia nr. 926 din 8.05.2015 de sancționare disciplinară a contestatorului, emisă de BRD GSG SA, va dispune înlocuirea sancțiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă al contestatorului prevăzută de art. 248 alin. 1 lit. e cu sancțiunea reducerii salariului de bază pe o perioadă de 3 luni cu 10%, prevăzută de art. 248 alin. 1 lit. c din Codul muncii, va dispune repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei prin reintegrarea contestatorului pe funcția deținută anterior concedierii și în baza art. 80 din Codul muncii, va obliga intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, de la data concedierii și până la data reintegrării efective.
Această sentință a fost atacată cu apel de către ambele părți, aflându-se pe rolul Curții de Apel Craiova.
| ← Acțiune în constatare condiții speciale de muncă | Desfacerea contractului de muncă. Jurisprudență Desfacerea... → |
|---|
