Posibilitatea cumulului pensiei anticipate parţiale cu veniturile rezultate din prestarea unei activităţi profesionale
| Comentarii |
|
Curtea de Apel SUCEAVA Decizie nr. 654 din data de 29.06.2016
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani sub nr. 118/40/18 ianuarie 2016, astfel cum a fost completată ulterior, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii solicitând anularea Deciziei nr. …..68/……2015 și suspendarea actelor subsecvente prin care s-a stabilit în sarcina sa restituirea sumei de 19.023 lei cu titlu de sume încasate necuvenit și suspendarea provizorie, până la soluționarea definitivă a prezentei contestații.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a beneficiat de pensie anticipată parțială conform Legii 19/2000 de la data de18.12.2009.
La 28 ianuarie 2013 a încheiat cu B. - senator în colegiul uninominal 2 din circumscripția electorală nr. 7 C. - contractul civil nr. 249 cu un salariu brut lunar de 300 lei iar de la 5 ianuarie 2015 a trecut la categoria de pensie pentru limită de vârstă.
A arătat că a recurs la soluția de a obține un venit suplimentar față de cel din pensia anticipată, întrucât veniturile erau mici.
A arătat că nu i se aplică dispozițiile art. 114 alin. 1 lit. (b) întrucât nu realizează în mod exclusiv, un venit lunar pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat prevăzut de art. 6 pct. IV.
În drept, reclamanta a invocat Legea 263/2010, Codul fiscal, Constituția României.
Pârâta Casa Județeană de Pensii C. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației având in vedere prevederile art.114 alin.1 lit. b din Legea nr.263/2010, potrivit cărora " în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni."
Or, conform art. 6 din Legea nr.263/2010:"(1) în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: (...)d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13/1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil."
În plus, legiuitorul a enumerat strict limitativ cazurile în care se poate cumula pensia cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art.118 din Legea nr.263/2010, nefiind inclusă și categoria de persoane din care face parte reclamanta.
Prin sentința civilă nr. 172 din 23 februarie 2016, Tribunalul Botoșani a admis contestația formulată de reclamanta A. împotriva Deciziei nr. ….68/….2015 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii C.; a anulat Decizia nr. …..68/….2015 cu privire la suma de 19023 lei; a admis contestația la executare formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C., și, pe cale de consecință, a anulat actele de executare constând în Somația nr. …14/…..2016 cu privire la suma de 19028 lei reprezentând debit și cheltuieli de executare, precum și procesul verbal privind cheltuielile de executare nr. …04/….2016.
Instanța a constatat că într-adevăr, conform art. 114 alin. 1 din Legea 263/2010: "în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni."
Or, așa cum rezultă din contractul civil 249/28.01.2013 (f. 13 dosar fond) reclamanta a prestat servicii pentru beneficiarul B., în calitate de senator, începând cu 1.02.2013 fiind plătită cu un tarif brut de 5,882 lei/oră corespunzător funcției de referent.
Prin urmare, în primul rând, se observă că pensia anticipată pentru luna ianuarie 2013 nu trebuia imputată deoarece reclamanta a prestat activitate conform convenției civile abia din luna februarie 2013.
În al doilea rând, s-a considerat că situația reclamantei s-ar încadra în dispozițiile art. 6 pct. IV lit. (e) imputându-i-se realizarea unor venituri profesionale . Dar instanța a constatat că pentru a se afla în ipoteza de asigurat obligatoriu conform art. 6 pct. IV, legiuitorul prevede condiția ca în anul calendaristic respectiv persoana să nu realizeze venituri profesionale ce depășesc de 4 ori câștigul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale.
Or, pentru anii 2013 și 2014, acest câștigat a fost de 2223 lei și respectiv 2298 lei conform art. 16 din Legea 6/2013 și Legea 340/2013, astfel încât reclamanta nu se încadrează în ipoteza prevăzut de art. 6 pct. IV din Legea 263/2010, venitul obținut de aceasta fiind sub limita de 4 ori a acestor câștiguri.
Așa fiind, instanța a admis contestația împotriva deciziei de dare în debit dispunând anularea acesteia, și pe cale de consecință și contestația la executare formulată cu privire la aceeași decizie, a dispus anularea actelor de executare pornite în baza acesteia.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Casa Județeană de Pensii C.
Apelanta susține că reclamanta a beneficiat pentru perioada 01.01.2013-16.11.2014 de pensie anticipată parțial și a realizat venituri în baza unei convenții civile.
Având în vedere prevederile art. 114 alin 1 lit. b din Legea nr.263/2010, "(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la ort. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni";; "Art. 6 (1) în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I. a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari; b) funcționarii publici; c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale; II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct I; IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salariat mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se afla în una dintre situațiile următoare: a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management; b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale; c) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice; d) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora; e) alte persoane care realizează venituri din activități profesionale."
Conform art. 6 din Legea nr.263/2010 "(1) în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I. d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin.1 pct. 13^1 din Legea nr. 571 /2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil."
Cum reclamanta s-a regăsit în această situație și a fost și beneficiara unei pensii anticipate parțiale, s-a emis Decizia nr. …68/…..2015 privind crearea unui debit în suma de 19023 lei pentru perioada 01.01.2013-16.11.2014, în temeiul art. 114 alin.1 lit. b din Legea nr.263/2010. Deci veniturile realizate din pensii s-au cumulat cu cele realizate în baza unei convenții civile, ceea ce a condus la emiterea deciziei de debit contestate.
Apelanta solicită a se reține că reclamanta a obținut venituri dintr-o activitate profesională, adică venituri din exercitarea unei profesii, respectiv o activitate cu caracter permanent desfășurată în baza unei calificări.
Susține de asemenea că venitul realizat de contestatoare provine dintr-o activitate profesională, legiuitorul înțelegând să limiteze expres veniturile care nu pot fi cumulate cu pensia anticipată parțial (altfel textul de lege s-ar fi referit la orice alte venituri).
Astfel, prin normele legale în vigoare sunt enumerate strict limitativ cazurile în care se poate cumula pensia cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art.118 din Legea nr.263/2010: "(1) în sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii, următoarele categorii de pensionari: a) pensionarii pentru limită de vârstă; b) nevăzătorii; c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum și copiii, pensionari de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate; d) copiii, pensionari de urmat, prevăzuți la art. 84 lit. a) și b); (2) Soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, poate cumula pensia cu venituri din activități profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depășesc 35% din câștigul salariat mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5)."
Pentru motivele arătate, apelanta solicită admiterea apelul așa cum a fost formulat, modificarea sentinței, iar pe fond, respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile Legii 263/2010 și ale Codului de procedură civilă.
Intimata A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, asupra cererii de apel, Curtea reține următoarele:
În primul rând trebuie evidențiat faptul că, potrivit prevederilor art. 477 alin.1 Cod procedură civilă, instanța de apel trebuie să rejudece fondul în limitele stabilite expres de către apelantă.
Art. 477 Cod procedură civilă dă valoare normativă regulii tantum devolutum quantum apellatum.
Este necesară această precizare întrucât, în memoriul de apel, partea apelantă indică în mod expres faptul că reclamanta a obținut venituri dintr-o activitate profesională, adică venituri din exercitarea unei profesii, respectiv o activitate cu caracter permanent desfășurată în baza unei calificări și că venitul realizat de contestatoare provine dintr-o activitate profesională.
Aceste susțineri ale părții apelante sunt deosebit de importante, întrucât reprezintă punctul de plecare în analiza încadrării situației reclamantei în prevederile art. art. 6 alin.1 pct. I lit. d sau ale art. 6 alin.1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010.
A fost reținută încălcarea dispozițiilor art. 114 alin.1 lit. b din Legea nr. 263/2010, în condițiile în care partea reclamantă a realizat venituri dintr-o activitate profesională în calitate de beneficiară a unei pensii anticipate parțiale.
Potrivit acestei dispoziții legale din legea privind sistemul unitar de pensii, în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni.
Problema care se pune în speță este aceea a dispoziției din legea privind sistemul unitar de pensii în care se încadrează situația reclamantei intimate, raportat bineînțeles la circumstanțele specifice speței deduse judecății.
Pentru a clarifica această problemă trebuie să pornim de la enunțarea situațiilor asupra cărora reglementează dispozițiile art. 6 alin.1 pct. I lit. d și ale art. 6 alin.1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010.
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin.1 pct. I lit. d din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
În baza dispozițiilor art. 6 alin.1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în următoarea situație: alte persoane care realizează venituri din activități profesionale.
La acest moment trebuie să dăm eficiență acelor rețineri ale părții apelante, în legătură cu care mai sus am dezvoltat.
Astfel, a arătat apelanta că reclamanta a obținut venituri dintr-o activitate profesională, adică venituri din exercitarea unei profesii, respectiv o activitate cu caracter permanent desfășurată în baza unei calificări și că venitul realizat de contestatoare provine dintr-o activitate profesională.
În aceste condiții trebuie să ne raportăm la dispozițiile art. 6 alin.1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010, dispoziții care reglementează asupra situației în care se regăsesc persoanele care realizează venituri din activități profesionale.
Legea nr. 200/ 2004, privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, stabilește că activitatea profesională reglementată reprezintă activitatea profesională pentru care accesul sau exercitarea în România este condiționată, direct sau indirect, în conformitate cu legislația română în vigoare, de deținerea unui document care să ateste nivelul de formare profesională (art. 2 alin.1).
Sunt considerate activități profesionale reglementate activitățile exercitate cu titlu profesional, dacă utilizarea unui astfel de titlu este rezervată doar titularilor unor documente care atestă nivelul de formare profesională (art. 2 alin.2).
Sunt considerate, de asemenea, activități profesionale reglementate activitățile desfășurate de membrii unei organizații profesionale, dacă organizația respectivă:
a) are ca obiectiv fundamental promovarea și menținerea unui nivel ridicat într-un anumit domeniu profesional;
b) este recunoscută prin legea română în vederea realizării acestui obiectiv;
c) eliberează membrilor săi un document care atestă nivelul de formare profesională;
d) impune membrilor săi respectarea unor reguli de conduită profesională elaborate de aceasta;
e) conferă membrilor săi dreptul de a folosi un titlu profesional sau abrevierea acestuia și de a beneficia de un statut corespunzător nivelului de formare profesională (art.2 alin.3).
Lista profesiilor reglementate în România este prevăzută în anexa nr. 2 a acestui act normativ (art.3 alin.2), fiind diferențiate profesiile în funcție de nivelul de studii impus.
Așadar, condiția de bază a profesiei reglementate este existența unui titlu profesional remis fie de o autoritate publică, fie de o organizație profesională.
Astfel, se reține faptul că reclamanta intimată a desfășurat o activitate profesională,. în baza unei calificări, putând fi considerată o persoană care a realizat venituri din activități profesionale, așa cum a arătat chiar apelanta prin memorial de apel, fiind astfel încadrabilă în prevederile art. 6 alin.1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010.
Ceea ce trebuie analizat în continuare este realizarea sau nu a plafonului impus de dispozițiile 6 alin.1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010, de cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 6/2013, legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 a fost de 2.223 lei.
Potrivit adeverinței depuse la fila 31 dosar fond, reclamanta intimată a realizat în anul 2013 din activități profesionale venituri în cuantum de 3946 lei (3113+150+678+5).
Astfel, în anul 2013 reclamanta nu a realizat un venit brut echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv echivalent cu cel puțin 8892 lei (2223 x 4).
Potrivit dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 340/2013, legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 a fost de 2.298 lei.
Potrivit adeverinței depuse la fila 31 dosar fond, reclamanta intimată a realizat în anul 2014 din activități profesionale venituri în cuantum de 4116 lei ( 3396+718+2).
Astfel, în anul 2014 reclamanta nu a realizat un venit brut echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv echivalent cu cel puțin 9192 lei (2298 x 4).
A mai invocat apelanta prevederile art. 118 din Legea nr. 263/2010.
Potrivit acestei dispoziții, în sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii, următoarele categorii de pensionari: pensionarii pentru limită de vârstă; nevăzătorii; pensionarii de invaliditate gradul III, precum și copiii, pensionari de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate; copiii, pensionari de urmaș, prevăzuți la art. 84 lit. a) și b).
Rezultă că pentru celelalte categorii de pensionari este interzis cumulul pensiei cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii.
Or, așa cum mai sus am arătat, persoanele încadrate la art. 6 alin.1 pct. IV din Legea nr. 263/2010 sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, dacă realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Potrivit celor mai sus indicate, intimata reclamantă nu a realizat în anii 2013 și 2014 plafonul impus de dispoziția din legea privind sistemul unitar de pensii, respectiv cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru a se afla în situația de a fi asigurată obligatoriu.
Față de toate considerentele mai sus expuse, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, apelul a fost respins ca nefondat.
| ← Litigiu de asigurări sociale. recalcularea drepturilor de... | Litigii de muncă-drepturi băneşti. Jurisprudență Salarizare → |
|---|
