Decizia civilă nr. 394/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 394/R/2011

Ședința publică din data de 2 februarie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M. JUDECĂTORI: G.-L. T.

S.-C. B. GREFIER: S.-D. G.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S. R. împotriva sentinței civile nr. 2644 din (...), pronunțată de T. C. în dosarul nr. (...), privind pârâta SC S. SA C., având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantei recurente, avocat C. I. cu împuternicire avocațială la dosar și reprezentantul pârâtei intimate, consilier juridic N. I. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamanta recurentă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

Nefiind formulate cereri prealabile ori de altă natură, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentantul reclamantei recurente, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată numai în cazul în care pârâta - intimată se va opune admiterii recursului.

Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului și menținerea în totalitate a prevederilor sentinței atacate apreciind că societatea a procedat la eliberarea adeverinței, însă procedura de elaborare a acesteia nu a fost simplă întrucât reclamanta nu a fost singura solicitantă.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin Sentința civilă nr. 2644 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), a fost respinsă ca fiind rămasa fără obiect, acțiunea promovata de reclamanta S. R. în contradictoriu cu pârâta SC S. SA C. și a fost respinsă cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la termenul de judecata din data de 30 august 2010 reprezentantul reclamantei a comunicat instanței că pârâta a eliberat reclamantei, la data de (...), adeverința solicitata prin acțiunea dedusa judecății, astfel că acțiunea a rămas fără obiect. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.

Astfel cum a rezultat din înscrisurile depuse în probațiune de către reclamanta, în copii certificate, aflate la filele 20-39 dosar, pârâta a eliberatreclamantei adeverința solicitata, privind veniturile brute realizate în perioada

(...)-(...), la data de (...), îndeplinindu-și, astfel, obligațiile care îi reveneau raportat la dispozițiile art. 40 alin 2 lit. h Codul muncii, anterior primei zile de înfățișare.

În condițiile în care parata a înțeles, chiar cu întârziere, să își îndeplinească obligațiile legale, acțiunea dedusă judecății apare ca fiind rămasa fără obiect.

În ceea ce privește cererea privind obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata tribunalul a respins-o, constatând ca parata a recunoscut pretențiile reclamantei și și-a îndeplinit obligațiile legale anterior primei zile de înfățișare, nefiind pusa în întârziere anterior promovării acțiunii. Or, conform prevederilor art. 275 Cod procedura civila nu a putut fi obligat la plata cheltuielilor de judecata paratul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului, afara numai daca a fost pus in întârziere înainte de înregistrarea cererii de chemare in judecata.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S. R. solicitând modificarea în parte a prevederilor sentinței atacate, în sensul obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 750 lei, achitate la fond, precum și cheltuielile judiciare din recurs în caz de opunere.

În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a arătat că la data de (...), reclamanta a depus la . paratei o cerere, înregistrata sub nr. 5/2010, prin care solicita sa îi fie eliberata adeverințe care sa ateste veniturile (sporurile) suplimentare brute lunare asigurate realizate in calitate de salariat al societății parate, cu detalierea acestora pe categorii de venituri, pentru perioada (...)-(...). Datele solicitate paratei îi sunt necesare reclamantei in vederea înaintării unei cereri pentru recalcularea pensiei.

Prin cererea nr. 5/(...), în baza prevederilor art. 1079 cod civil pârâta a fost pusă în întârziere, de la data îndeplinirii termenului de 30 de zile fără să fie nevoie de o altă notificare în acest sens.

Instanța de fond a reținut corect că pârâta și-a îndeplinit obligația de a face, obligația de a elibera adeverința, dar cu mare întârziere.

Instanța de judecată a fost în eroare cu privire la petitul prin care a solicitat cheltuielile de judecată, avansate de reclamantă - în sumă de 750 lei, conform chitanței nr.24/(...) depusă la dosar.

Reclamanta mai arată că pârâta și-a îndeplinit obligația principală - a eliberat adeverința - cu mare întârziere, și că anterior înregistrării cererii de chemare în judecată - (...) a fost pusă expres și fără dubii în întârziere prin actul înregistrat la sediul pârâtei S. S. S. C. la data de (...).

În mod expres se precizează în act că se face punerea în întârziere „de la data împlinirii termenului (30 de zile), fără o altă notificare în acest sens";.

În acest caz, reclamanta susține că a făcut dovada deplină că pârâta a fost pusă expres în întârziere, cu mult timp înainte de data chemării în judecată. Prin urmare sunt îndeplinite cerințele prevăzute în art. 275 C.pr.civ.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilorlegale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedereconsiderentele ce vor fi expuse în continuare:

Potrivit dispozițiilor art. 275 c.pr.civ., „pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată";.

Se constată că instanța de fond a procedat la aplicarea corectă a textului legal menționat anterior, în condițiile în care anterior primului termen de judecată fixat pentru data de (...), pârâta SC S. SA C. a eliberat reclamantei A. nr.

323/(...) privind veniturile suplimentare realizate de reclamantă în calitate de fostangajat al pârâtei, în perioada (...)-(...), eliberarea acestei adeverințe constituind obiectul acțiunii deduse judecății.

În ceea ce privește cererea nr. 5/(...) înregistrată de reclamantă la societatea pârâtă, prin care se solicita eliberarea unei adeverințe care să ateste veniturile realizate de reclamantă în perioada de referință, aceasta nu poate fi considerată ca reprezentând un act de punere în întârziere în condițiile art. 1079 c.civ..

Într-adevăr prin dispozițiile art. 1079 c.civ., sunt reglementate în mod expres modalitatea și situațiile în care debitorul este considerat a fi pus în întârziere în ceea ce privește îndeplinirea unei obligații de a da sau de a face, situația invocată de reclamanta recurentă neîncadrându-se în prevederile textului legal.

Astfel, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, reclamanta nu a înțeles să notifice pârâta potrivit prevederilor art. 1079 alin. 1 c.civ., prin executor judecătoresc, iar cererea nr. 5/(...) nu se încadrează în situațiile prevăzute la alin. 2 al textului legal menționat în care debitorul este considerat a fi de drept în întârziere.

Referitor la termenul de 30 de zile menționat în cererea nr. 5/(...), acesta nu poate fi considerat un termen până la împlinirea căruia societatea pârâtă avea obligația de a răspunde solicitării reclamantei, nefiind reglementat în mod legal și nici nu se încadrează în ipoteza prevăzută la art. 1079 alin. 2 pct. 2, pentru ca la împlinirea acestui termen debitorul să fie considerat a fi de drept în întârziere, întrucât acest termen nu a fost stipulat ca urmare a convenției părților, astfel cum impune textul legal menționat, ci a fost fixat în mod unilateral de recurenta reclamantă.

Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.

Pârâta intimată nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S. R. împotriva Sentinței civile nr. 2644 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 2 februarie 2011.

PREȘEDINTE JUDECATORI I .-R. M. G.-L. T. S.-C. B.

Red.I.R.M/Dact.S.M

2 ex./(...)/Jud. fond: M. F. B. și A. G. Calugăr G REFIER S .-D. G.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 394/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă