Decizia civilă nr. 4426/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4426/R/2011
Ședința publică din data de 1 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G.
JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta A. V. împotriva sentinței civile nr. 2659 din 18 aprilie 2011 pronunțate de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...) privind și pe pârâții intimați S. E. SA Z. și I. teritorial de M. S., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care văzând că recurenta a solicitat judecata în lipsă, Curtea constată că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2659 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta A. V. în contradictoriu cu pârâtul I. T. DE M. S., și în consecință s-a constatat că în perioada (...) - (...), activitatea reclamantei se încadrează în grupa I de muncă în proporție de 50 %.
A fost obligat I. T. de M. să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
S-a luat act de renunțare la cererea formulată împotriva pârâtei SC E. SA prin lichidator I. I.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta A. V. a lucrat în perioada (...)- (...) în calitate de ospătar în cadrul unității pârâte.
În dosar nr. 3285/2009 a T.ui S., similar ca obiect cu cel în speță și acvirat pe cale scurtă, se află depus o lucrare științifică (f.693-703 din acest dosar) întocmită în aprilie 1987, din care rezultă că procesul tehnologic de emailare a conductorilor electrici din cupru, care există la unitatea pârâtă utilizează lacuri pe bază de rășini sintetice (polieterice, poliasterimidice, poliuretanice, etc.), și solvenți organici (crezoli, tileni, solvent nefte), care în timpul desfășurării procesului tehnologic, se neolatizează, constituind noxe care poluează mediul de muncă și mediul exterior (f.698).
Studiul evidențiază ineficiența instalațiilor de ventilare, prezența riscului de îmbolnăvire profesională și influența negativă a noxelor aflate în mediul de muncă asupra stării de sănătate a angajaților.
Noxele exercită o acțiune iritativă asupra pielii, putând provoca arsuri, hiperemie, eczeme și vezicule (f.701).
Intoxicația acută cu crezoli se caracterizează prin manifestări nervoase, cum ar fi cefalee, care pot apare rapid, urmate de apariția tulburărilor respiratorii ale ritmului cardiac și eventual chiar comă.
Concentrațiile admise au fost depășite și după anul 1990, conform situației de la fila 704-706 și a buletinelor de analiză de la f. 707-744.
Direcția de S. P. S. a constatat că din anul 1975 salariații pârâtei au fost înregistrați cu boli profesionale, conform situației de la f. 746-752.
Pentru creșterea rezistenței organismului angajaților pârâtei conducerea acesteia a acordat o alimentație specială, constând într-o masă gratuită și antidot (0,5 l/zi lapte )conform actului de la f. 753.
Drepturile acordate pe locuri de muncă, meserii și funcții rezultă din listele de la f. 754- 781.
Existența noxelor la unitatea pârâtă rezultă și din studiul științific de la f. 787-878, care a fost redactat după încheierea contractului de cercetare din
22 septembrie 1995. Din acest studiu rezultă că noxele au existat la unitatea pârâtă chiar și după anul 1990, când au fost luate măsuri legislative pentru limitarea noxelor la unitățile economice.
Din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în prezenta cauză
(f.31-37) rezultă că și meseria și funcția reclamantei din prezentul dosar se încadrează în grupa I de muncă în proporție de 50%, activitatea acesteia fiind desfășurată și anterior anului 1990 în condiții similare cu cea desfășurată după anul 1990, când au obținut beneficiul încadrării în grupa I de muncă.
În aceste condiții acest raport de expertiză, evidențiind meseria și funcția reclamantei ca fiind corespunzătoare grupei I de muncă în proporție de 50% și anterior anului 1990 și văzând și Decizia nr.87/1999 a Curții Constituționale, urmează ca acțiunea reclamantei să fie admisă în parte în temeiul art. 138 și urm. Codul muncii și a se constata că activitatea acesteia se încadrează în grupa I de muncă în proporție de 50%.
În baza art.246 Cod procedură civilă s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantei față de pârâta SC E. SA.
Având în vedere că ITM este cel care păstrează în prezent carnetul de muncă a reclamantei, conform prevederilor art. 9 alin. 1 din Legea 130/1999, acesteia îi revine obligația de a face înscrierile de rigoare în carnetul de muncă și a fost obligat în acest sens.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta solicitând în principal modificarea sentinței în sensul recunoașterii grupei I de muncă în proporție de 1. pentru perioada (...)-(...), iar în subsidiar casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În motivare reclamanta a arătat că nu a fost citată de către expert pentru a da lămuririle necesare pentru efectuarea raportului de expertiză, deși potrivit
Codului de procedură civilă trebuia să fie citată la efectuarea expertizei.
După introducerea acțiunii, a primit o adeverință de la E. S. sub nr.842/(...) din care rezultă următoarele:
- în perioada (...) - (...) a fost muncitor în secție și i s-a acordat grupa a II- a de muncă în procent de 1. dar în realitate tot personalul din secție a fost încadrat în grupa a I de muncă.
În consecință, reclamanta solicită să se constate că activitatea acesteia în această perioadă se încadrează în grupa a I-a de muncă în proporție de 1., nu numai 50% așa cum e înscris în sentința civilă recurată.
- în perioada (...)-(...), a lucrat în grupa a I de muncă, iar în adeverința sus menționată i-a fost recunoscut doar procentul de 66,6%, iar prin sentința civilă doar procentul de 50%.
În consecință, solicită să-i fie recunoscută pentru această perioadă grupa a I de muncă în procent de 1. având în vedere faptul că în realitate și-a desfășurat activitatea tot în secția de emailare și trefilare.
Instanța de fond a reținut în mod greșit că reclamanta a lucrat întreaga perioadă în calitate de ospătar și nu a observat că în perioada (...) - (...) a avut meseria de muncitor necalificat și a lucrat în secția de emailare, așa cum rezultă din adeverința nr.842/(...).
Nu s-a depus întâmpinare.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Practic, recursul se bazează pe atestările din cuprinsul adeverinței nr.
842/(...) eliberată de E. S. în favoarea reclamantei după introducerea acțiunii, considerându-se că atestările instanței, bazate pe expertiza efectuată în cauză, sunt contrarii celor din cuprinsul adeverinței.
Împrejurarea nu este de natură a determina admiterea recursului.
Pe de o parte, adeverința menționată este mai defavorabilă reclamantei raportat la perioada (...) - (...), pentru care se indică grupa a II-a de muncă în adeverință, în timp ce prima instanță a constatat grupa I și pentru această perioadă.
Raportat la perioada (...)-(...), pentru care, într-adevăr, adeverința atestă un procent mai mare decât cel stabilit prin sentință (66,6 % față de 50%) ca timp muncit în condițiile grupei I de muncă, se constată că și în raport de această adeverință, procentul pentru grupa I de muncă nu este de 100 %, așa cum solicită reclamanta a se recunoaște prin recursul formulat.
În plus, nimic nu împiedică reclamanta să utilizeze adeverința pentru probarea procentului în care a prestat activitate în grupa I de muncă în perioada (...)-(...), având în vedere că angajatorul își asumă răspunderea pentru cuprinsul adeverințelor pe care le eliberează angajaților sub acest aspect.
Văzând prevederile art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A. V. împotriva sentinței civile nr. 2659 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 1 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, D. C. G. C. M. I. T.
GREFIER,
N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./30.11.201
Jud.fond. P. R.a M.lena
| ← Decizia civilă nr. 36/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 161/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
