Decizia civilă nr. 4765/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4765/R/2011
Ședința publică din 21 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D.
JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : S. D.
G. : C. M.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanții F. E. ANA, D. D., C. A. A., B. S. I., G. V., B. I., M. G., J. M., D. ANA, M. M., M. L. M., C. A., și, respectiv de pârâtul M. DE M. B. M. împotriva sentinței civile nr. 574 din 18 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) , având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs reclamanții recurenți și pârâtul recurent au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 574 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar numărul (...), a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții F. E. ANA, D. D., C. A. A., B. S. I., G. V., B. I., M. G., J. M., D. ANA, M. M., M. L. M. ȘI C. A. în contradictoriu cu pârâtul M. DE M. B. M. și în consecință:
A fost obligat pârâtul să plătească reclamanților drepturile speciale pentru menținerea sănătății, securității muncii, îmbrăcăminte și hrană în cuantum de 300 lei lunar pentru fiecare reclamant, conform art. 35 alin. 1 din Contractul Colectiv de M. înregistrat sub nr. 93/(...), începând cu data de (...) și până la data de (...).
Sumele datorate vor fi actualizate în raport de rata inflației la momentul plății efective.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 35 din contractul colectiv de muncă, încheiat între M. de M.
B. M. și personalul contractual al acestuia, înregistrat sub nr. 93 din (...),
„salariaților li se acordă, lunar, drepturi speciale în cuantum de 300 lei, pentru menținerea sănătății, securității muncii, precum și pentru îmbrăcăminte șihrană. Pentru personalul aflat în gradele de debutant și asistent sau în primii cinci ani de activitate cuantumul drepturilor speciale va fi de 350 lei lunar";.
Aceste drepturi speciale nu au fost acordate de către pârât reclamanților care astfel cum s-a făcut dovada cu înscrisurile depuse la dosar, au calitatea de angajați ai pârâtului întrucât nu au fost prevăzute în bugetul instituției.
Reclamanții, în virtutea acordului colectiv de muncă, au dobândit cali- tatea de creditori pentru obligațiile asumate de instituția semnatară a acestui acord și în această calitate au dreptul de a cere îndeplinirea exactă a obligației, în caz contrar având dreptul la dezdăunare.
Principiile generale care garantează executarea obligațiilor sunt valabile
și în materia acordurilor care fac obiectul judecății, motiv pentru care acțiunea urmează să fie admisă așa cum a fost formulată, cu precizarea că potrivit dis- pozițiilor art. 2 alin. 1 din CCM acesta s-a încheiat pe o durată de 1 an și în consecință acesta și-a produs efecte doar pentru anul 2008 - 2009.
Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 30 din L. nr. 130/1996, art. 67 lit. b) din L. nr. 168/1999, raportat la art. 35 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, acțiunea s-a apreciat ca fiind întemeiată și a fost admisă conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții F. E. ANA, D. D.,
C. A. A., B. S. I., G. V., B. I., M. G., J. M., D. ANA, M. M., M. L. M. ȘI C. A. și pârâtul M . DE M. B. M.
Prin recursul declarat de reclamanți s-a solicitat modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii în întregime a acțiunii, în sensul obligării pârâtului M. de M. la plata către aceștia a drepturilor speciale în cuantum de câte 300 lei lunar pentru fiecare salariat, începând cu data de (...) și până la (...), așa cum acestea sunt prevăzute în art.35 alin.1 din CCM sume ce vor fi actualizate în raport de rata inflației aferentă acestei date - la zi și conform alin.3 din același articol.
În motivarea recursului reclamanții au arătat că hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală, dar și netemeinică, raportat la următoarele aspecte:
Între personalul contractual din cadrul M.ui de M. B. M. (din care fac parte și reclamanții) și acest pârât, în temeiul dispozițiilor legale prevăzute de dispozițiile C. muncii s-a încheiat la data de (...) Contractul colectiv de muncă înregistrat sub nr. 93/(...).
Începând cu această dată acordul astfel intervenit între părți a intrat în vigoare - a se vedea în acest sens dispozițiile art.53 din acesta.
În temeiul contractului colectiv de muncă astfel intervenit între pârât și personalul contractual din cadrul acestuia, inclusiv reclamanții din prezenta cauză, s-a dobândit de către aceștia din urmă calitatea de creditori pentru toate obligațiile asumate de instituția semnatară ca și angajator, situație în care indubitabil aveau dreptul de a cere îndeplinirea exactă a obligațiilor stipulate în favoarea lor, în caz contrar aceștia având dreptul la dezdăunare.
Astfel, potrivit art.35 alin.1 din C.C.M. așa cum este cazul în speță, salariaților se impunea a li se acorda lunar drepturi speciale în cuantum de
300 lei pentru menținerea sănătății, securității muncii, pentru îmbrăcăminte și hrană, aceste drepturi urmând a fi INDEXATE semestrial în raport de rata inflației și anual la același nivel și la același termen.
Apoi, conform art. 1 din același acord părțile se obligă să respecte în totalitate prevederile acestuia.
Potrivit dispozițiilor art.2 alin.2 din CCM de care instanța de fond nu a
ținut seama, dacă nici una dintre părți nu a denunțat CCM cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, valabilitatea cestuiase prelungește până la încheierea unui nou contract dar nu mai mult de 12 luni.
Așa cum rezultă din interpretarea textului mai sus citat al CCM intervenit între părți, atâta timp cât nu a intervenit o denunțare unilaterală, ori o altă clauză de modificare a perioadei până la care acesta își menține valabilitatea, hotărâre a instanței de fond sub acest aspect apare ca fiind neîntemeiată, drepturile reclamanților trebuind a fi acordate până la expirarea celor 12 luni conform art.2 alin.2 și anume până la data de (...) și nu până la
(...) așa cum a dispus instanța de fond.
Pe de altă parte, instanța de fond prin același complet chiar s-a mai pronunțat în cauze similare spre exemplu dosar nr.4563/(...) și nu s-au făcut diferențieri referitor la această perioadă a timp pentru care se impune acordarea acestor drepturi colective sens în care și în prezenta cauză Tribunalul Maramureș trebuia să dispună în sensul admiterii în tot a acțiunii formulare și pentru întreaga perioadă aferentă celor doi ani în care CCM își menține efectele obligatorii între părți.
Prin urmare, raporta! la considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, reclamanții solicită admiterea recursului și modificarea în parte a hotărârii instanței de fond.
Prin recursul declarat de pârâtul M. DE M. B. M. a solicitat casareasentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii reclamanților, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală, raportat la următoarele aspecte:
În ceea ce privește cererea formulată de către reclamant și având ca obiect obligația de a face, solicităm a reține că pârâtul are calitatea de ordonator terțiar de credite, cea principală având-o chiar C. J. M., acesta din urmă trebuind să aprobe bugetele instituțiilor subordonate lui, în speță chiar a muzeului - în calitate de pârât.
Este reală împrejurarea că C.C.M. a intrat în vigoare la (...), însă nici în bugetul aferent anului 2009, dar nici în cel pentru anul 2010 (inclusiv în rectificările de bugete aprobate de către C. J. M.) nu au fost prevăzute sume necesare pentru plata drepturile speciale, așa cum acestea sunt stabilite în art. 35 din contractul colectiv de muncă.
Conform art. 35 alin. 3 privind L. finanțelor publice locale ordonatorii terțiari de credite au obligația să utilizeze creditele bugetare repartizate de către ordonatorul principal numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.
De asemenea, ordonatorii de credite au obligația, conform art. 23 alin. 1 din legea sus menționată de angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate.
În condițiile în care pârâtul are calitatea de ordonator terți ar de credite, iar în bugetele aprobate de către ordonatorul principal nu au fost prevăzute sumele necesare pentru plata drepturilor speciale, considerăm că M. de M. B. M. nu se face vinovat de neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă.
Prin urmare, raportat la considerentele de fapt și de drept de mai sus expuse pârâtul solicită admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii instanței de fond.
În ședința publică din (...) instanța a invocat din oficiu ca motiv de ordine publică conform art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă prescripția dreptului la acțiune în conformitate cu dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii (înforma care guvernează raporturile juridice dintre părți, respectiv în cea anterioară modificării prin L. 4.).
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate,
Curtea de A. reține următoarele:
Obiectul acțiunii deduse judecății este acordarea de către pârâtul M. de M. B. M., în calitate de angajator, a drepturilor speciale privind îmbunătățirea condițiilor de muncă, sănătate și securitate în muncă prevăzute de art. 35 din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate nr. 40328/(...) (filele
9-21 dosar fond).
Așa cum a reținut și prima instanță art. 35 prevede că „salariaților li se acordă, lunar, drepturi speciale în cuantum de 300 lei, pentru menținerea sănătății, securității muncii, precum și pentru îmbrăcăminte și hrană. Pentru personalul aflat în gradele de debutant și asistent sau în primii cinci ani de activitate cuantumul drepturilor speciale va fi de 350 lei lunar. D.le speciale se vor indexa semestrial în raport de rata inflației și anual la același nivel și la același termen care este reglementat prin legea pentru salarii";.
Fiind reglementate pentru menținerea sănătății, securității muncii, precum și pentru îmbrăcăminte și hrană, drepturile solicitate de reclamanți nu sunt drepturi de natură salarială, ci sunt măsuri de protecție socială. De altfel, chiar în cuprinsul contractului colectiv de muncă aceste drepturi sunt prevăzute într-un capitol distinct (respectiv D. speciale privind îmbunătățirea condițiilor de muncă, sănătate și securitate în muncă) de drepturile de natură salarială cuprinse în capitolul „Salarizarea și alte drepturi bănești";.
Întrucât sunt reglementate printr-un contract colectiv de muncă, drepturilor solicitate de reclamanți le este aplicabil termenul de prescripție prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii (în forma care guvernează raporturile juridice dintre părți, respectiv în cea anterioară modificării prin L.
4.), respectiv 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune.
În consecință, în condițiile în care drepturile solicitate se plătesc lunar, iar reclamanții au solicitat acordarea drepturilor aferente perioadei (...)-(...)
(prin recurs criticându-se admiterea acțiunii numai până la (...)), acțiunea reclamanților (înregistrată în data de (...)) este prescrisă.
Întrucât motivul de ordine publică invocat din oficiu este întemeiat și are ca efect respingerea în întregime, ca prescrisă, a acțiunii formulate de reclamanți, în cauză nu se mai impune analiza motivelor de recurs invocate de reclamanți și de pârât.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct.9 și 312 alin. 1 și 3 cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanți și se va admite recursul declarat de pârâtul M. DE M. B. M. împotriva sentinței civile numărul 574 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar numărul (...), care va fi modificată în întregime în sensul că se va respinge ca prescrisă acțiunea reclamanților F. E. ANA, D. D., C. A. A., B. S. I., G. V., B. I., M. G., J. M., D. ANA, M. M., M. L. M. ȘI C. A. împotriva pârâtului M. DE M. B. M.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanți.
Admite recursul declarat de pârâtul M. DE M. B. M. împotriva sentinței civile numărul 574 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în întregime în sensul că respinge ca prescrisă acțiunea reclamanților F. E. ANA, D. D., C. A. A., B. S. I., G. V., B. I., M. G., J. M., D. ANA, M. M., M. L. M. ȘI C. A. împotriva pârâtului M. DE M. B. M.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 21 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, L. D. D. G. S. D.
G., C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ (...) Jud.fond: C. V.
← Decizia civilă nr. 3261/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 1240/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
---|