Decizia civilă nr. 507/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 507/R/2011
Ședința publică din data de 9 februarie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. L. T. JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. J. C. împotriva sentinței civile nr. 2670 din 2 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. AL Î. P. C.EAN și pârâta intimată Ș. S. „. DE R. ȘI D. PENTRU E. I. C. C.-N., având ca obiect calcul drepturi salariale - L. nr. 2..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 10 decembrie 2009, prin serviciul de registratură al instanței reclamantul intimat a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond.
Având în vedere că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă, constatând că la dosar există suficiente probe pentru soluționarea recursului, cauza rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2670/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul S. L. al I. P. C., în numele membrilor de sindicat G. D. M., Ș. N. D. (Fostă Măhălean), Tuhuț Mădălina, L. A. R., Moisa O. Antoanela, C. Ana, Ciota A. M., Drăgoiu C., Maraian Anamaraia, Molan G. Răzvan, Nuț M., Pătru L., P. N. (fostă Pricop), C. Iulia M., Dunca N., Fabian M., Ichim - Tereu P. A., Kossorus M. L., Groza L. (Fostă R.), S. C. Lorena, Bâlc M., Luchianov Antoniu Gelu, Belu E., Boancă D. M., I. D., Maier A., Cîmpeanu S. C. I. Și Sîngerean A. (fostă Marc) în contradictoriu cu pârâții Ș. S. „. de R. și D. pentru E. I. C. și C. J. C. și în consecință:
A fost obligată pârâta de rândul 1 la calcularea și la plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 2., reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite membrilor de sindicat în conformitate cu prevederile Legii nr. 2. pentru aprobarea O. nr. 1., începând cu 01 octombrie 2008 și până laintrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății.
A fost obligat pârâtul C. J. C. la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale obiect al prezentei cauze pentru membrii de sindicat, reprezentați în prezentul litigiu.
A fost obligată pârâta de rândul 1 să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale celor reprezentați de sindicat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit adeverințelor de la f. 21-35 și tabelului de la f. 6-7, membrii de sindicat G. D. M., Ș. N. D. (Fostă Măhălean), Tuhuț Mădălina, L. A. R., Moisa
O. Antoanela, C. Ana, Ciota A. M., Drăgoiu C., Maraian Anamaraia, Molan G. Răzvan, Nuț M., Pătru L., P. N. (Fostă Pricop), C. Iulia M., Dunca N., Fabian M., Ichim-Tereu P. A., Kossorus M. L., Groza L. (fostă R.), S. C. Lorena, Bâlc M., Luchianov Antoniu Gelu, Belu E., Boancă D. M., I. D., Maier A., Cîmpeanu S. C. I. Și Sîngerean A. (fostă Marc) au fost angajații pârâtei de rd.
1 în perioada (...) - (...), în calitate de profesori.
Prin OG nr. 1., aprobată cu modificări prin L. nr. 2., s-au dispus măsuri de creștere a salariilor cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar, începând cu data de 0(...), iar ca urmare a adoptării OUG nr. 1., OUG nr.1., OUG nr.1., drepturile salariale prevăzute de OG nr. 1. nu au fost calculate și plătite membrilor de sindicat menționați.
OUG nr. 1., OUG nr. 1., OUG nr. 1. au fost declarate neconstituționale prin deciziile C. C. nr. 1., nr. 8., nr. 9..
Principiul supremației legii este un principiu fundamental, iar dreptul reclamantei la plata salariului prevăzut de lege este un element esențial al raportului său de muncă.
Obligația principală a pârâtei față de cadrele didactice reprezentate de către reclamant, pe parcursul derulării relațiilor de muncă, a fost cea de plata salariului, orice reținere din salariu putând fi operată doar în cazurile si în condițiile prevăzute de lege, iar în speță nu se reține existența vreunei astfel de situații. T., drepturile salariale ale membrilor de sindicat trebuie trecute în mod corespunzător în carnetele de muncă ace acestora, obligația de efectua mențiunile corespunzătoare revenindu-i pârâtei de rd. 1.
Prin urmare, având în vedere prejudiciul material suferit de către membrii reprezentați de reclamant prin neplata salariului acesteia, astfel cum era prevăzut de legea în vigoare în momentul în care aceasta a prestat munca, se impune admiterea în parte a acțiunii, conform art. 154, art. 156 și art. 157 al. 2 Codul muncii.
Potrivit art. 157 al. 2 C. muncii, sistemul de salarizare a personalului din instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul consolidat de stat ori de la cel al unității administrativ teritoriale este stabilit prin lege, după consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
Potrivit art. 167 din L. nr. 84/1995, finanțarea de bază a pârâtei de rd.
1 se asigură prin bugetul local al unităților administrativ-teritoriale de care aparține, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale. Potrivit art.50 alin.2 lit. a din L. nr.
273/2006, Direcția Generală a Finanțelor P.e asigură repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat în termen de 20 de zile de la data publicării bugetului de stat în M. O. al R.
În consecință, în temeiul art. 154, art. 156 și art. 157 al. 2 Codul muncii, OG nr. 1., aprobată cu modificări prin L. nr. 2., art. 157 al. 2 Codulmuncii, instanța a admis în parte acțiunea, a obligat pârâta de rândul 1 la calcularea și la plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 2., reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite membrilor de sindicat în conformitate cu prevederile Legii nr. 2. pentru aprobarea O. nr. 1., începând cu 01 octombrie
2008 și până la intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății, a obligat pârâtul C. J. C. la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale obiect al prezentei cauze pentru membrii de sindicat, reprezentați în prezentul litigiu și va obliga pârâta de rândul 1 să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale celor reprezentați de sindicat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul C. J. C., solicitând admiterea recursului și respingerea acțiunii față de C. J. C. ca fiindinadmisibilă.
În motivarea recursului recurentul arată că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea reclamantului, deoarece pentru luna octombrie 2008 nu se putea aplica L. nr. 2., care a fost publicată în M.Of. nr. 730/28 octombrie 2008, iar data intrării în vigoare a acesteia a fost 3(...).
Așadar, cadrelor didactice, pentru luna octombrie 2008, li s-a aplicat coeficientul de multiplicare stabilit prin O. 1., așa cum era firesc, deoarece L. nr. 2. s-a publicat în M. O. doar în data de 28 octombrie 2008, iar aplicarea acesteia la o dată la care aceasta nu era în vigoare, era imposibilă.
Potrivit art.11 alin.1 din L. nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, "legile și ordonanțele emise de G. în baza unei legi speciale de abilitare intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în M. O. al României, Partea 1, sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor."
Mai mult decât atât, la art. 60 din același act normativ se prevede faptul că "dispozițiile de modificare și de completare se încorporează de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta".
Invocând principiul neretroactivității legii civile recurentul susține că salariul personalului didactic pentru luna octombrie 2008 s-a calculat în concordanță cu legislația în vigoare la acea dată.
Mai arată recurentul că, în concordanță cu prevederile art.31 din L. nr.47/1992, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale din O. nr. 1. își încetează efectele în termen de 45 de zile de la publicarea D. C. C., motiv pentru care calculul salariului personalului didactic pentru perioada noiembrie 2008 - (...) s-a realizat în concordanță cu legislația în vigoare la acea dată. Ulterior coeficienții de multiplicare au fost stabiliți conform O. nr.
31. și O. nr. 41..
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, destinate finanțării cheltuielilor aferente învățământului de stat, sunt stabilite prin legile bugetului de stat, consiliile locale având obligația să asigure încadrarea în sumele alocate.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Referitor la susținerile recurentului privind aplicarea retroactivă a Legii nr. 2., Curtea reține că prin această lege s-a aprobat OG nr. 15 din (...) privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din învățământ în anul 2008, ordonanță care conform dispozițiilor exprese din art.10 se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2008.
Conform art. 3 din L. nr. 2. „La articolul 1 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: "c) pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 și 3 valoarea coeficientului de multiplicare
1,000 este următoarea: - 1 ianuarie-31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,0. 259,593 lei; - 1 aprilie-30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,0. 275,168 lei, respectiv o creștere de 6%; - 1 octombrie-31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,0.
400,00 lei, care reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare."
Reținând că în cuprinsul Legii nr. 2. se face referire expresă la valoarea coeficientului de multiplicare pentru perioada 1 octombrie 2008-31 decembrie 2008, iar drepturile salariale aferente lunii octombrie 2008 se achită în luna noiembrie 2008, Curtea apreciază că instanța de fond nu a aplicat retroactiv dispozițiile legii, în caz contrar prevederile legale menționate fiind fără aplicabilitate în perioada 0(...)-3(...).
În ceea ce privește fondul cauzei se constată că, așa cum corect a reținut prima instanță, prin art. 1 din O. nr.1., în cursul anului 2008 salariile de bază ale personalului didactic din învățământ, stabilite potrivit prevederilor OUG nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, aprobată cu modificări prin nr. 6., cu modificările ulterioare, s-au majorat, iar prin L. nr. 2., s-a aprobat, cu modificări, OG nr.
15 din 30 ianuarie 2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul
2008 personalului din învățământ.
Art. 1 al O. nr. 1. a fost modificat prin O. nr. 1., care a fost declarată neconstituțională prin decizia C. C. nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, iar ulterior a fost respinsă prin L. nr. 5..
Prin decizia C. C. nr. 1221 din 12 noiembrie 2008 s-a reținut în acest sens că, adoptarea de către G. a nr. 1. nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de P. Așa fiind, în condițiile în care legiuitorul primar a stabilit deja prin nr. 2. pentru aprobarea G. nr.
1. privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, publicată în M. O. al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008, condițiile și criteriile de acordare a acestor creșteri salariale, G.ul, prin intervenția sa ulterioară, intră în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "P.ul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării".
În considerentele aceleiași decizii, Curtea Constituțională a mai constatat că dispozițiile de urgență a G. nr. 1. înfrâng și prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece afectează drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă și la protecția socială a muncii și dreptul la un nivelul de trai decent, așa cum sunt consfințite în prevederile constituționale ale art. 41 și art. 47 alin. (1). Prin conținutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ și dreptul la salariu și dreptul la condiții rezonabile de viață, care să asigure un trai civilizat și decent cetățenilor.
Prin dispozițiile art. I pct. 2 din O. nr. 1., publicată în M. O. la data de
(...), s-a modificat din nou art. 1 din O. nr. 1., însă prin decizia nr. 8. a C. C. dispozițiile art. I pct. 2 din O. nr. 1. au fost declarate neconstituționale.
S-a reținut și prin această decizie că prevederile art. I pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a G. nr. 1. reduc în mod substanțial majorările salariale la care ar fi avut dreptul personalul din învățământ în temeiul Legii nr. 2. de aprobare a G. nr. 1.. S-a mai statuat că adoptarea ordonanțelor deurgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptate de P. încalcă art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (4) din L. fundamentală. T., o asemenea măsură este contrară dispozițiilor art. 115 alin. (6) din
Constituție, coroborate cu cele ale art. 41 și art. 47 alin. (1) din L. fundamentală. În consecință, Curtea a constatat și încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora, "În România, respectarea
Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie".
Conform art. 2 din O. nr. 1., a fost modificat art. 11 alin. 1, lit. a) și b) din OG nr. 1. privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ, publicată în M. O. al României, Partea I, nr. 82 din 30 ianuarie 2008, aprobată cu modificări prin nr. 2., cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins:
"a) pentru perioada 1 ianuarie-31 martie 2009, coeficienții de multiplicare și valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuți pentru toate funcțiile didactice și didactice auxiliare în anexele nr. 1.1a, 1.2a, 2a și 3a; b) pentru perioada 1 aprilie-31 august 2009 se va acorda o treime din creșterea salariilor de bază obținute prin aplicarea coeficienților de multiplicare și a valorilor coeficientului de multiplicare 1,000 prevăzuți pentru toate funcțiile didactice și didactice auxiliare în anexele nr. 1.1b,
1.2b, 2b și 3b;".
Potrivit art. 3 al aceluiași act normativ, valorile coeficientului de multiplicare 1,000 prevăzute în anexele nr. 1.1a, 1.2a, 2a, 3a, 1.1b, 1.2b, 2b și 3b la G. nr. 1., aprobată cu modificări prin nr. 2., cu modificările și completările ulterioare, se aplică corespunzător perioadelor stabilite la art. 2 din prezenta ordonanță de urgență.
Prin decizia nr. 989/(...), Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. I pct. 2 si 3 din O. nr. 1. pentru modificarea si completarea O. nr. 1. privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ și ale art. 2 și art. 3 din O. nr. 1. sunt neconstituționale.
Curtea Constituțională a reținut în acest sens că cele reținute prin considerentele care au stat la baza nr. 1221 din 12 noiembrie 2008 sunt aplicabile mutatis mutandis și cu privire la situația creată prin adoptarea de urgență a G. nr. 1.. Ca urmare, Curtea Constituțională a constatat că Ordonanța de urgență a G. nr. 1. încalcă prevederile art. 1 alin. (4) și (5), art. 41, art. 47 alin. (1), art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție.
De asemenea, Curtea Constituțională a reținut prin decizia nr.
989/(...) că, „deși unele dispoziții cuprinse în art. I pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a G. nr. 1. și-au încetat efectele, fiind norme cu aplicare limitată în timp, neconstituționalitatea constatată lovește dispozițiile legale în ansamblul lor, astfel că efectele prezentei decizii se întind și cu privire la textele legale care nu mai sunt în vigoare. O asemenea concluzie se impune având în vedere chiar considerentele de principiu ale nr. 1221 din 12 noiembrie 2008, prin care Curtea a stabilit că neconstituționalitatea reținută lovește întreaga ordonanță de urgență, chiar dacă unele prevederi ale sale au fost abrogate anterior pronunțării respectivei decizii.
Mai mult, Curtea constată că ar fi discriminatoriu ca numai unele prevederi dintr-o ordonanță de urgență să se aplice și să își producă efectele pentru perioada de până la 30 aprilie 2009 și celelalte care vizează perioada de după 1 mai 2009 să fie neconstituționale și să își înceteze aplicabilitatea, prin efectul unei decizii de admitere, în condițiile în care art. I pct. 2 și 3 este lovit de același viciu de neconstituționalitate extrinsec, întrucât creșterilesalariale preconizate prin nr. 2. nu au fost acordate nici pentru anul 2008 și nici pentru anul 2009, contrar voinței P.ului.";
În ceea ce privește art. 2 și art. 3 din Ordonanța de urgență a G. nr.
1., s-a reținut că acesta continuă abordarea cuprinsă în dispozițiile de urgență a G. nr. 1., prevederi prin care au fost reduse majorările salariale la care ar fi avut dreptul personalul din învățământ în temeiul Legii nr. 2. de aprobare a G. nr. 1..
S-a mai reținut că motivele de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
I pct. 2 și 3 ale Ordonanței de U. a G. nr. 1. sunt aplicabile mutatis mutandis și cu privire la situația creată prin adoptarea 2 și 3 din Ordonanța de urgență a G. nr. 1.. Astfel, s-a constatat că textele menționate din Ordonanța de urgență a G. nr. 1. încalcă prevederile art. 1 alin. (4) și (5), art. 41, art. 47 alin. (1), art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție.
În raport de aceste aspecte și având în vedere că, atât prin dispozițiile art. 2 și art. 3 din O. nr. 1., cât și prin dispozițiile art. 2 și art. 3 din O. nr.
31. și art. 2 din O. nr. 41. se aduc modificări ale unor prevederi introduse prin art. I pct. 2 și 3 din O. nr. 1., ce au fost declarate neconstituționale, Curtea de A. reține că drepturile salariale cuvenite reclamanților, calculate în baza Legii nr. 2., se datorează până la 31 decembrie 2009, întrucât începând din 1 ianuarie 2010 a intrat în vigoare L. nr. 330/2009, încetându- și aplicabilitatea prevederile Legii nr. 2..
Referitor la ultimele susțineri din recurs, se reține că salariații sunt îndreptățiți la acordarea tuturor drepturilor conferite de lege, fiind obligatoriu ca salariile să fie plătite înaintea oricăror alte obligații ale angajatorului, în raport de prevederile art. 156 din Codul muncii.
Neprevederea în bugetul recurentului a fondurilor necesare achitării drepturilor salariale solicitate de reclamant nu poate determina sistarea plății acestor drepturi salariale, atâta timp cât ordonatorii principali de credite, în elaborarea bugetelor instituțiilor din subordine, au obligația de a respecta inclusiv dispozițiile legale care reglementează drepturile salariale ale angajaților.
De altfel, acest aspect aparține etapei executării hotărârii, neputând fi opusă dreptului de natură salarială al reclamantului care are caracter pur și simplu, nedepinzând de o atare pretinsă condiție suspensivă.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul C. J. C. împotriva sentinței civile nr. 2670 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 februarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI G . L. T. S.-C. B. I.-R. M.
GREFIER G . C.
Red.GLT/dact.MS
2 ex./(...)
Jud.fond: E.B./I.P.
| ← Decizia civilă nr. 391/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 178/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
