Decizia civilă nr. 859/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

Decizii și sentințe litigii de muncă - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 859/R/2011

Ședința din 07 martie 2011

Instanța constituită din: PREȘED.TE : S. D.

JUDECĂTOR : D. G.

JUDECĂTOR : L. D.

G. : C. M.

S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul S. L. D. Î. M. și de pârâtul I. Ș. AL J. M., împotriva sentinței civile nr. 1633 din 15 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată Ș. CU C. I-V. S., având ca obiect calcul drepturi salariale.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 27 decembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul recurent

I. Ș. al J. M. a depus la dosar întâmpinare la recursul declarat de reclamantul recurent S. L. din Î. M. prin care solicită respingerea recursului formulat de către reclamantul recurent și menținerea hotărârii, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2

C.pr.civ.

De asemenea, se constată că prin motivele de recurs atât reclamantul recurent cât și pârâtul recurent au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.

Curtea constată recursurile în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.

C U R T E A

În urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 1., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Ș. al J. M.

S-a respins acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Învățământ

M., în contradictoriu cu pârâții: I. Ș. al județului Maramureș și Ș. cu clasele

I-V. S., ca nefondată.

S-a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată la data de (...), reclamantul S. L. din Î. M. a solicitat instanței, în numele membrilor de sindicat cuprinși în tabelul anexat acțiunii introductive, în contradictoriu cu pârâții I. Ș. J. M. și Ș. cu clasele I-V. S., ca prin hotărârea pe care o vapronunța în cauză să dispună obligarea pârâților la respectarea prevederilor

L. nr.3., privind diminuarea cheltuielilor de personal, în medie cu 15,5%, obligarea pârâților la plata diferențelor salariale rezultate din neaplicarea corectă a L. nr. 3. pentru luna noiembrie 2009, diminuarea salariului pentru această lună trebuind să fie de 8,91 % si nu 15,5%, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data efectivă a plătii, precum și la plata sporului de 2% pentru luna noiembrie 2009 în baza H. 281/1993, actualizate cu indicele de inflație.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, potrivit art. 10 din L.

3. privind reorganizarea unor autorități si instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor - cadru cu Comisia Europeană a Fondului Monetar

Internațional:

"(1) In vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie - decembrie 2009, conducătorii autorităților si instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu

15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele măsuri: a) să acorde personalului propriu, indiferent de statutul acestuia, zile libere fără plată pentru o perioadă de până la 10 zile lucrătoare; b) să reducă programul de lucru; c) să dispună o măsură ce combină alternativele prevăzute la lit. a si b; d) altă măsură cu efect echivalent.

(2) Cu respectarea prevederilor alin. (1), autoritățile si instituțiile publice au obligația de a-și organiza activitatea astfel încât să asigure continuitatea serviciilor de interes public.

(3) Modalitatea de aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se stabilește cu acordul salariatului, după consultarea organizațiilor sindicale sau, după caz, a reprezentanților salariaților.

(4) În lipsa acordului sau în cazul în care, ca urmare a opțiunii exprimate de salariat, nu se poate asigura continuitatea serviciului de interes public, intervalul si numărul de zile libere, precum si reducerea programului se stabilesc de conducătorul instituției publice, astfel încât să nu fie efectuate mai mult de 4 zile libere într-o lună, iar diminuarea salariului să nu depășească nivelul prevăzut la alin. (1).";

L. nr. 3. a fost publicată în Monitorul Oficial la data de (...), astfel că potrivit art. 78 din Constituția României a intrat în vigoare la 3 zile de la publicare. R. la dat intrării în vigoare a actului normativ menționat, reclamantul susține că, în privința modului de aplicarea a L. nr. 3., C. si-a exprimat poziția în sensul că: "pentru luna noiembrie, procentul de 15,5% lunar, în medie, de reducere a cheltuielilor de personal, trebuie aplicat proporțional cu perioada din această lună în care legea se aplică și nu raportat la întreaga lună. În consecință, trebuie operată o reducere de 9,81% pentru această lună";.

În ce privește sporul de 2%, reclamantul a arătat că acesta se acordă în baza prevederilor art. 13 din H. 281/1993 conform căruia „unitățile bugetare pot constitui un fond de premiere lunar prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli al acestora. D. acest fond, consiliul de administrație sau alte organe similare de conducere ale unităților pot acorda premii în cursul anului salariaților care au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase. S. neconsumate din acest fond pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiași an bugetar";.

Art. 24 din L. nr. 330/2009 prevede, de asemenea, că ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului prevăzut în statul de funcții, cu încadrare în fondurile aprobate prin buget. P. se pot acorda în cursul anului salariaților care au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției. S. neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiași an bugetar.

Pe baza considerentelor expuse, reclamantul a considerat întemeiată acțiunea formulată, solicitând admiterea ei.

Prin întâmpinarea depusă, pârâtul I. Ș. J. M. a invocat pe cale de excepție, lipsa calității sale procesuale pasive învederând instanței că nu are calitatea de angajator al persoanelor reprezentate în litigiu, că rolul său se limitează la organizarea și validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice. I. școlar are doar atribuții în ceea ce privește procesul educativ, iar nu de finanțare a unităților de învățământ.

Prin definiție, raporturile juridice de muncă au caracter intuituu personae și presupun existența numai a două părți contractante, unitatea

școlară și fiecare persoană fizică în calitate de angajat.

I. Ș. J. M. a arătat că nu este nici ordonator de credite pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, motiv pentru care obligarea instituției la plata unor drepturi salariale nu are temei legal.

Pe fondul cauzei, pârâtul I. Ș. J. M. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În motivarea poziției sale procesuale, pârâtul susține că perioada avută în vedere prin actul normativ invocat de reclamant, este octombrie - noiembrie, iar procentul lunar este de 15,5%, unitățile școlare au aplicat corect legea, diminuând cheltuielile de personal în medie cu

15,5%.

La data de (...), M. E. C. si I., a emis o notă, nr. 78/(...), prin care au fost înștiințați toți conducătorii instituțiilor de învățământ preuniversitar că au „obligația de a diminua cheltuielile de personal cu 15,5% pentru luna noiembrie 2009 si cu 15,5% pentru luna decembrie 2009"; această notă fiind obligatorie pentru toate unitățile școlare.

Reclamantul a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Ș. al J. M. întrucât acesta este semnatarul contractului colectiv de muncă.

În drept s-au invocat dispozițiile L. 3., L. 330/2009 , HG 281/1993 si art. 54 din L. 54/2003.

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 137 C.proc.civ., excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul I. Ș. J. M., instanța a reținut că este neîntemeiată, deoarece prerogativele conferite acestuia de art. 25 din L. nr. 128/1997 de a exercita atribuții de îndrumare și control a învățământului preuniversitar și abilitarea de a participa la stabilirea salarizării personalului didactic din învățământul preuniversitar conform art. 49 și următoarele din același act normativ, legitimează calitatea procesuală pasivă a acestui pârât.

Reținând însă că acesta nu are calitatea de ordonator de credite la nici un nivel în raport cu membrii de sindicat reprezentați de reclamant, hotărârea ce se va pronunța în cauză va fi doar opozabilă pârâtului.

Examinând acțiunea pe baza probelor de la dosar și a motivelor invocate, instanța a reținut că potrivit art. 10 din L. nr. 3.:

"(1) In vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie - decembrie 2009, conducătorii autorităților si instituțiilor publice, indiferent de modul definanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu

(2) Cu respectarea prevederilor alin. (1), autoritățile si instituțiile publice au obligația de a-si organiza activitatea astfel încât să asigure continuitatea serviciilor de interes public.

(3) Modalitatea de aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se stabilește cu acordul salariatului, după consultarea organizațiilor sindicale sau, după caz, a reprezentanților salariaților.

D. adeverința eliberată de instituția școlară și din statul de plată aferent lunii noiembrie 2009, se constată că membrilor de sindicat reprezentați de reclamant, în vederea reducerii cheltuielilor de personal pentru luna noiembrie 2009, li s-a aplicat procentul de diminuare de 15,5% din salariul brut.

Plenul CSM a luat în discuție joi, 19 noiembrie 2009, în ședință secretă, sesizarea Curții de A. T. M. în legătură cu modalitatea de punere în aplicare a dispozițiilor art. 10 din L. nr. 3., privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor - cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Concluziile, care au fost date publicității este următoare:

"Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, analizând punctele de vedere formulate, a apreciat următoarele:

1. scopul reglementării cuprinse în Capitolul III al L. nr. 3. este de „. a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar"; pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii (respectiv 12 noiembrie 2009) și 31 decembrie

2009, în vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de criza economică;

2. sintagma „conducătorii autorităților și instituțiilor publice";, utilizată la art. 10 alin. (1) din L. nr. 3., se interpretează în sensul că se referă la ordonatorii de credite, indiferent dacă este vorba de ordonatori principali, secundari sau terțiari;

3. mijloacele de realizare a scopului legii sunt reglementate, cu titlu exemplificativ, la art. 10 alin. (1) din actul normativ menționat, fără a se institui o ordine de prioritate;

4. noțiunea de „. de personal"; nu se referă numai la fondul de salarii, ci și la alte categorii de cheltuieli, cum ar fi: plata chiriilor, a transportului, a diurnelor de deplasare, a primelor, etc.;

5. pentru luna noiembrie, procentul de 15,5% lunar, în medie, de reducere a cheltuielilor de personal, trebuie aplicat proporțional cu perioada din această lună în care legea se aplică și nu raportat la întreaga lună. În consecință, trebuie operată o reducere de 9,81% pentru această lună;

6. măsura de reducere a cheltuielilor de personal se alege după consultarea organizațiilor sindicale sau, după caz, a reprezentanților salariaților, cu acordul salariatului;

7. indiferent de măsura aleasă pentru reducerea cheltuielilor de personal, autoritățile și instituțiile publice trebuie să asigure continuitatea serviciilor de interes public;

8. cu titlu de excepție, în cazul în care reducerea cheltuielilor de personal nu se poate face decât prin aplicarea uneia dintre măsurile prevăzute de art. 10 alin. (1) lit. a) - c) din L. nr. 3. și lipsește acordul salariatului ori nu se poate asigura continuitatea serviciului de interes public, intervalul și numărul de zile libere, precum și reducerea programului se stabilesc de conducătorul instituției publice, astfel încât să nu fie efectuate mai mult de 4 zile libere într-o lună întreagă, iar diminuarea salariului (în această ipoteză) să nu depășească media de 15,5% lunar;

9. poate fi o „măsură cu efect echivalent";, în sensul art. 10 lit. d) din L. nr. 3., de exemplu, o eventuală „compensare"; parțială cu sumele cuvenite cu titlu de drepturi salariale (sporurile cumulate de 30% aplicabile de la 12 noiembrie 2009, pentru ordonatorii de credite care nu au fondurile necesare pentru plata imediată a acestora ori sumele restante cuvenite în temeiul unor hotărâri judecătorești executorii) sau amânarea plății unor categorii de cheltuieli de personal, altele decât salariile, după data de 31 decembrie

2009.";

D. analiza textului art. 10 din L. 3., se deduce că măsurile de diminuare a cheltuielilor de personal sunt enumerate exemplificativ, sarcina stabilirii acestora revenind conducătorilor autorităților și instituțiilor publice

, cu acordul organizațiilor sindicale sau, după caz, a reprezentanților salariaților, sau cu acordul salariatului, în așa fel încât să se sigure în medie o diminuare lunară a cheltuielilor cu până la 15,5%.

Potrivit alin.(4) al art. 10 din L. 3., în lipsa acordului sau în cazul în care, ca urmare a opțiunii exprimate de salariat, nu se poate asigura continuitatea serviciului de interes public, intervalul si numărul de zile libere, precum si reducerea programului se stabilesc de conducătorul instituției publice, astfel încât să nu fie efectuate mai mult de 4 zile libere într-o lună, iar diminuarea salariului să nu depășească nivelul prevăzut la alin. (1).

Prin nota nr. 78/(...), emisă de M. E. C. si I., se stabilește modalitatea de aplicarea a art. 10 din L. 3. pentru personalul didactic din învățământ, în sensul că, conducătorii instituțiilor din învățământul preuniversitar de stat au obligația de a diminua cheltuielile de personal cu 15,5% pentru luna noiembrie 2009 si cu 15,5% pentru luna decembrie 2009, prin aplicarea uneia din următoarele măsuri: zile libere fără plată în perioada 21 -24 decembrie pentru diminuarea cheltuielilor aferente lunii noiembrie si zile libere fără plata în perioada 28 - 31 decembrie, pentru diminuarea cheltuielilor aferente lunii decembrie, reducerea programului de lucru fără a afecta norma didactică, altă măsură cu efect echivalent.

Se menționează în nota M. că reducerea cheltuielilor de personal cu

15,5% se va face lunar, pentru lunile noiembrie 2009 si decembrie 2009, din drepturile salariale aferente fiecărei luni.

F.ă de considerentele reținute, instanța apreciază că modalitatea de reducere a cheltuielilor de personal cu 15,5% prevăzută de L. 3., este cea stabilită de M. pentru personalul didactic din învățământ și nu cea cu privire la care CSM și-a exprimat un punct de vedere(acesta nu este ordonator de credite si nici conducător, în sensul de conducător al unei instituții publiceastfel cum se face referire la acesta in art. 10 din legea 3.), astfel că diminuarea veniturilor salariale ale membrilor de sindicat reprezentați de reclamant pentru luna noiembrie 2009, cu 15,5% este corectă, acțiunea fiind apreciată neîntemeiată si în consecință urmează a fi respinsă.

În ce privește sporul de 2%, din cuprinsul prevederilor art. 13 din H.

281/1993, instanța reține că inclusiv constituirea fondului de premiere este o facultate a unităților bugetare, iar nu o obligație a acestora.

Criteriul de secție pentru acordarea acestui premiu lunar este acela al realizării sau participării directe la obținerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase de consiliul de administrație sau alte organe similare de conducere ale unităților, cărora le aparține, potrivit dispozițiilor legale invocate, și decizia de a acorda sau nu premiul.

Întrucât acordarea sporului de 2% pretins de reclamant pentru membrii de sindicat pe care-i reprezintă în cauză are caracter facultativ, instanța de judecată nu se poate substitui voinței angajatorului de a premia un salariat și, ca atare, a respins și acest petit, ca nefondat.

În termen legal, au declarat recurs atât pârâtul I. Ș. al J. M., cât șireclamantul S. L. din Î. M..

Prin recursul formulat, I. Ș. al J. M. a solicitat modificarea sentinței, însensul respingerii acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În acest sens, pârâtul a arătat că nu are calitatea de angajator în sensul prevederilor L. nr. 53/2003, Codul muncii. Mai mult, prin dispozițiile art. 25 din legea nr. 128/1997, nu îi sunt conferite atribuții de îndrumare și control a învățământului preuniversitar, atribuții fiindu-i expres și limitativ stabilite prin art. 142 din legea nr. 84/1995.

Atâta vreme cât angajatorul se obligă prin contractul individual de muncă și prin contractul colectiv de muncă la plata salariilor, precum și a altor drepturi salariale, consideră că este nelegală și netemeinică obligarea unui terț, cum este cazul I.ui Ș. al J. M., la plata unor drepturi salariale ale angajaților altei unități.

Rolul inspectoratului este doar acela de a dispune repartizare cadrului didactic la o anumită unitate de învățământ în urma participării acestuia la concursul organizat de inspectorat împreună cu directorul unității de învățământ.

Referitor la fondul cauzei, pârâtul apreciază că în mod corect prima instanță a dispus respingerea acțiunii.

2. Prin propriul recurs, reclamantul S. L. din Î. M. a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul admiterii, cu obligarea pârâților la respectarea prevederilor L. nr. 3. privind diminuarea cheltuielilor de personal, în medie cu 15,5%, cu obligarea pârâților la plata diferențelor salariale rezultate din neaplicarea corectă a L. nr. 3. pentru luna noiembrie

2009, diminuarea salariului pentru această lună trebuind să fie de 8,91 % și nu de 15,5%, sume actualizate cu indicele de inflație la data efectivă a plății și cu obligarea pârâților la plata premiului de 2% în întregime pentru luna noiembrie 2009 în baza H. nr. 281/1993, actualizat cu indicele de inflație de data plății, întrucât s-a acordat doar 1,27%, conform adeverinței nr.

210/(...).

Reclamantul arată că potrivit art. 10 din legea nr. 3., "conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar".

Prin raportare la art. 7 al. 8 din L. nr. 84/1995, acesta consideră că responsabilitatea în diminuarea cheltuielilor de personal revine directoruluiunității de învățământ, iar nu MECTS. Cu toate acestea, prin adresa nr.

78/(...), instituția MECTS a dispus reducerea cheltuielilor de personal cu

15,5%, atât pe luna noiembrie, cât și pe luna decembrie.

De asemenea, învederează că instanța de fond a reținut că nu poate fi luată în considerare poziția CSM, conform căreia pe luna noiembrie 2009 trebuiau reduse cheltuielile de personal doar cu 9,81 %, întrucât aceasta cu este nici ordonator de credite și nici conducător al unei instituții publice, dar nici M.E.C.T.S. nu este nici ordonator de credite, nici conducător al unității de învățământ, astfel că nu se justifică luarea măsurilor dispuse prin adresa nr. 7..

Reclamantul arată, de asemenea, că a înțeles să facă trimitere la poziția CSM, doar pentru a-și întări susținerile potrivit cărora L. nr. 3. a intrat în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării în monitorul Oficial, respectiv la data de (...), astfel că, pe luna noiembrie 2009, reducerea cheltuielilor de personal trebuia să fie de 9,81 % și nu de 15,5%.

În ce privește premiul de 2% unitățile de învățământ au constituit fondul de premiere de 2% la începutul anului financiar, dar nu au acordat acest premiu pentru lunile noiembrie și decembrie 2009 datorită faptului că prin L. nr.330/2009 a fost abrogat art.11 și 12 din O.G. nr. nr.10/2008 la 3 zile după publicarea L. nr.330/2009 în Monitorul Oficial.

Așa cum s-a arătat în acțiunea introductivă, premiul de 2% este prevăzut de H. nr.281/1993 care conform art.48 din L. nr.330/2009 este abrogat doar începând cu (...), dată intrării în vigoare a L. nr.330/2009. Prin urmare, consideră că pe lunile noiembrie și decembrie 2009 trebuia acordat premiul de 2% cu atât mai mult cu cât bugetul inclusiv acest fond de premiere, a fost aprobat la începutul anului financiar.

Pârâtul IȘJ s-a opus admiterii recursului formulat de reclamant, subliniind prin întâmpinarea depusă(f. 5) că diminuarea veniturilor salariale ale membrilor de sindicat reprezentați de reclamant pentru luna noiembrie

2009 cu 15,5% este corectă, în acest sens fiind și intenția legiuitorului materializată în cuprinsul art. 10 alin. 1 din L. nr. 3..

Având în vedere că în textul legii este prevăzut în mod expres faptul că perioada în care se aplică diminuarea este octombrie - decembrie 2009, iar procentul este de 15,5%, consideră că legiuitorul a dorit ca această diminuare să se aplice în perioada respectivă și în medie cu 15,5%, chiar dacă legea a intrat în vigoare la data de (...).

Dacă legiuitorul ar fi dorit ca diminuarea să se aplice proporțional pentru zilele din luna noiembrie, atunci ar fi specificat în mod expres acest lucru în cuprinsul legii, dar prin precizarea că diminuarea se face în medie cu 15,5% lunar, se subînțelege faptul că pentru lunile menționate expres în cuprinsul legii, media diminuării nu poate fi mai mică de 15,5% .

A., dacă pe luna noiembrie 2009 s-ar fi aplicat un procent de 8,91%, așa cum pretinde recurentul - reclamant atunci, în mod obligatoriu, pe luna decembrie ar fi trebuit să se aplice un procent de 22,09%, pentru a rezulta acea medie de 15,5%.

În plus, prin N. nr. 78/(...) M. E., C. și I. a informat unitățile școlare despre modul corect de aplicare a prevederilor L. nr. 3., dar decizia finală privind modalitatea în care se aplică legea a fost în sarcina conducătorilor unităților școlare, respectiv, a directorilor.

Reclamantul - recurent nu poate afirma că doar M.E.C.T.S. a fost instituția care a decis asupra măsurii ce trebuia luată în vederea reducerii cheltuielilor de personal, ci directorii unităților de învățământ au decis cemetode vor aplica, prin respectarea sau nerespectarea Notei nr. 78/(...), primită de la minister.

În ceea ce privește acordarea sporul de 2%, intimatul subliniază că acest spor nu este prevăzut în L. nr. 330/2009, astfel că acordarea acestuia nu are un fundament legal.

Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea a reținuturmătoarele:

1. Recursul pârâtului IȘJ R aportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, respectiv raporturile de muncă. Cum inspectoratele școlare județene sunt organe deconcentrate în subordinea M.ui E., C. și Tineretului, cu atribuții clar prevăzute în art. 142 din L. învățământului nr. 84/1995 cu modificările și completările ulterioare, printre care cea de a coordona încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic necesar, neavând în schimb calitatea de angajator în sensul art. 10 și 14 din Codul muncii, între inspectoratul școlar și cadrele didactice nu se nasc raporturi de muncă. Acestea iau ființă între directorul unității de învățământ și cadrele didactice, potrivit art. 11 alin. 5 din L. nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, întrucât angajarea pe post se face de către directorul unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnată de I. școlar general.

Rolul I.ui Ș. J. este deci doar acela de a dispune repartizarea cadrului didactic la o anumită unitate de învățământ.

Pe de altă parte, potrivit art. 167 din L. învățământului, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se face descentralizat prin bugetele consiliilor județene sau prin bugetele locale ale unităților administrative teritoriale în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea, repartizarea fondurilor, fiind dispusă prin hotărârea consiliului județean sau a celui local, fiecare unitate de învățământ întocmindu-și bugetul propriu, situație în care I. Ș. J. nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale.

Având în vedere aceste precizări, trebuie observat că printre atribuțiile stabilite de art. 142 din L. învățământului nr. 84/1995 în sarcina inspectoratelor școlare nu se regăsesc unele privind salarizarea personalului didactic sau angajarea efectivă a acestuia. Doar atribuțiile enumerate la lit. b) (asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ) și g) (coordonează încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile

Statutului personalului didactic) se apropie de problematica derulării raporturilor de muncă ale cadrelor didactice, însă nu într-un mod suficient de specific pentru a putea justifica în speță calitatea procesuală pasivă a pârâtului I. Ș. J. A., nu există vreo formă de implicare efectivă a acestui pârât în încheierea contractului individual de muncă al cadrului didactic cu unitatea de învățământ, iar repartizarea personalului didactic la diversele unități de învățământ, făcută de acest pârât, nu reprezintă decât o condiție prealabilă încheierii contractului de muncă. Nu se poate spune că ar exista o legătură de cauzalitate suficient de calificată între această repartizare și faptul neacordării unor drepturi salariale.

Așa fiind, observând și dispozițiile art. 11 alin. 5 din L. nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, potrivit cărora angajarea pe post se face de către directorul unității de învățământ (situație în care rolul de angajator, deci obligat la plata drepturilor salariale, este unitatea de învățământ, conform art. 10 și 14 din Codul muncii), Curtea apreciazăoperantă excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului pârât I. Ș. al J. M..

Față de aceste considerente, apare ca superfluă cercetarea celorlalte motive de recurs vizând fondul litigiului, astfel că potrivit art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Curtea urmează să admită recursul pârâtului I. Ș. al J. M. și să modifice în parte sentința atacată în sensul respingerii acțiunii reclamantului S. L. din Î. M. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

2. Recursul reclamantului S. L. din Î. M.

C. art. 10 alin.( 1 ) din L. nr. 3., „în vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie- decembrie 2009, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele măsuri…";

Reclamantul recurent consideră că pentru luna noiembrie 2009, lună în care a intrat în vigoare L. nr. 3., drepturile salariale ale membrilor de sindicat pe care îi reprezintă se justifică a fi diminuate cu 15,5%, doar de la data intrării în vigoare a L. nr. 3., iar nu și pentru perioada anterioară.

Curtea găsește întemeiată această alegație, în contextul în care potrivit dispozițiilor art. 12 din L. nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă și ale prevederilor art. 78 din Constituție României, legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.

L. nr. 3. a fost publicată în Monitorul Oficial la data de (...) și în lipsa unei mențiuni privind intrarea în vigoare la o altă dată, se consideră că aceasta a intrat în vigoare la data de 12 noiembrie 2009, dată de la care își produce efectele.

Așadar, pentru luna noiembrie 2009 procentul de 15,5% lunar, în medie, de reducere a cheltuielilor de personal, trebuie aplicat proporțional cuperioada din această lună în care legea se aplică și nu raportat la întreagalună.

Nu pot fi primite susținerile intimatului IȘJ potrivit cărora intenția legiuitorului, materializată în dispozițiile art. 10 al. 1 din L. nr. 3., a fost aceea ca diminuare să se aplice în perioada octombrie-decembrie 2009, în medie cu 15,5%, chiar dacă legea a intrat în vigoare la data de (...).

În măsura în care s-ar acredita această idee, s-ar ajunge la încălcarea principiului neretroactivității, ceea ce este de neconceput. C. art. 15 din Constituția României, legea civilă produce efecte doar pentru viitor, respectiv de la data intrării sale în vigoare, neputând afecta drepturile dobândite anterior existenței ei. Or, drepturile salariale aferente timpului de lucru efectuat de membrii de sindicat reprezentați de către reclamant până la data de 12 noiembrie 2009 s-au născut sub imperiul legii anterioare și nu pot fi afectate de reducerile prevăzute de L. nr. 3..

Nu prezintă nici o relevanță nota nr. 78/(...) emisă de M. E., C. și I. (f.

39 dosar fond) prin care au fost informate unitățile școlare despre modul corect de aplicare a prevederilor L. nr. 3., respectiv aceasta nu poate produce niciun efect, prin prisma faptului că interpretarea dată prin această adresă contravine flagrant prevederilor acestei legi, respectiv intenției legiuitorului, precum și principiului neretroactivității.

Referitor la premiul de 2%, Curtea reține că în conformitate cu dispozițiile art. 13 din HG 281/1993 „unitățile bugetare pot constitui un fond de premiere lunar prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii prevăzut in bugetul de venituri si cheltuieli al acestora. D.acest fond consiliul de administrație sau alte organe similare de conducere ale unităților pot acorda premii in cursul anului salariaților care au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate in activitate, apreciate ca valoroase. S. neconsumate din acest fond pot fi utilizate in lunile următoare, in cadrul aceluiași an bugetar";.

Drept urmare, legea prevedea posibilitatea acordării premiului salariaților care au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate deosebite, și nu obligativitatea acordării acestui premiu tuturor salariaților, indiferent de rezultate, așa cum susține recurentul. În consecință, Curtea apreciază că soluția pronunțată de instanța de fond cu privire la acest petit este corectă.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 al.1,3 Cod de procedură civilă, Curtea va admite în parte recursul declarat de reclamantul S. L. D. Î. M., care va fi modificată în parte, în sensul obligării pârâtei Ș. cu clasele I-V. S. la plata către membrii de sindicat reprezentați de reclamant a diferenței dintre drepturile salariale cuvenite pentru luna noiembrie 2009, diminuate cu 15,5% prin aplicarea L. nr. 3., doar începând cu data de (...), în baza L. nr. 3. și drepturile salariale efectiv încasate, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul I. Ș. AL J. M. împotriva sentinței civile nr. 1633 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul S. L. D. Î. M. în contradictoriu cu pârâtul I. Ș. AL J. M., ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite în parte recursul declarat de reclamantul S. L. D. Î. M. împotriva aceleiași sentințe pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâta Ș. cu clasele I-V. S. să plătească membrilor de sindicat reprezentați de reclamant: A. P., A. P., B. C., B. I., B. M., B. L., B. L., C. G., C. C. A., C. I., D. B. M., D. I., D. M., D. I., . ANA, G. I. A., G. M., G. N., G. V., H. S., H. R., I. A. M., H. Z., L. F., M. M., M. D., M. A. I., M. A., M. I., M. I., M. I., O. O., O. I., O. D., O. L., P. I. C., P. C., P. M., P. M., P. M., R. M. I., R. I., R. A. G., R. R. M., R. N., S. V., S. T., T. A., V. I., V. M., diferența dintre drepturile salariale cuvenite pentru luna noiembrie 2009, diminuate cu 15,5% prin aplicarea L. nr. 3. doar începând cu data de (...), în baza L. nr. 3. și drepturile salariale efectiv încasate, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘED.TE JUDECĂTORI G.

S. D. D. G. L. D. C. M.

Red. /dact./ DG

3 ex./(...)

Jud.fond: E.Belean/I.Prelipceanu

← Decizia civilă nr. 3406/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de...		Decizia civilă nr. 1943/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... →

Decizia civilă nr. 859/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 859/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă