Decizia nr. 1857/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1857/R/2012
Ședința publică din data de 27 aprilie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul F. C. M. împotriva sentinței civile nr. 6784 din 12 decembrie 2011 pronunțată de
Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată SC C. SRL Z., având ca obiect drepturi bănești.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25 aprilie 2012, încheiere care face parte din prezenta decizie.
Pentru termenul de astăzi s-au depus concluzii scrise din partea reclamantului recurent.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 6784 din 12 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...) s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului F. C. M. privind obligarea pârâtei SC C. SRL Z., la plata sumei de 37.500 lei reprezentând stimulente.
Reclamantul a fost obligat la 2.500 lei cheltuieli de judecată către pârâtă.
Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut că la dosar a fost depus un proces verbal din (...) a AGA al SC C. SRL din care rezultă că s-a hotărât în unanimitate de către cei 5 asociați stimularea personalului care a participat în mod activ la contractarea de lucrări prin licitații cu un fond de 1% din valoarea lucrărilor contractate, fond ce va fi la dispoziția administratorului - director general.
În data de 25 martie 2011 s-a emis de către directorul general și administratorul SC C. SRL Z., F. Teofil, decizia nr. 499/(...) prin care se arată că în conformitate cu hotărârea AGA adoptată în unanimitate în (...) și având în vedere situația de lucrări, se alocă suma de 304.058 lei din fondul creat în conformitate cu hotărârea AGA din (...) pentru activitatea de achiziții și contractare lucrări.
În baza acestei Decizii nr.499/(...) se întocmește statul de plată semnat de același director general, privind drepturile de personal conform Deciziei nr.499/(...).
Din Registrul de intrare al societății nu rezultă că în data de (...) a fost înregistrat vreun proces-verbal sau vreo hotărâre AGA și nici vreun stat de plată din data de (...), apărând înregistrată doar Decizia nr.499/(...).
Prin H.a AGA nr.1/(...) a SC C. SRL Z. s-a dispus revocarea din funcția de administrator a 3 din cei 5 asociați ai pârâtei printre care și a Directorului general care a semnat Decizia nr.499/(...) și statul de plată din (...).
Prin H.a AGA nr.2/(...) s-a dispus de către noii asociați și administratori revocarea și anularea Deciziei administratorului nr. 494/(...) și anularea parțială a Hotărârii AGA din (...) privind stimularea personalului prin construirea unui fond de 1% din valoarea lucrărilor contractate.
În acest context anulându-se actele sau partea din actul care prevedea drepturile pecuniare solicitate de către reclamant, acesta nu mai are bază legală în temeiul căruia să le solicite, urmând ca acțiunea acestuia să fie, respinsă.
Întrucât conform art. 132 alin.1 din Legea nr.31/1990, hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau a actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acționarii care nu au fost parte la adunare, iar în speță această ultimă hotărâre dispune revocarea unei alteia, hotărârile și deciziile revocate sau anulate nu își mai pot produce efectele, motiv pentru care s-a apreciat că acțiunea reclamantului bazată pe acte revocate sau anulate este nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul F. C. M. solicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii.
În motivare s-a arătat că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii (art.304 pct. 9 C.pr.civ.). Instanța a reținut că anularea, prin H. AGA, a actului care prevedea drepturile pecuniare solicitate de reclamant, are ca și consecință lipsirea de bază legală a cererii. Potrivit raționamentului aplicat de instanța de fond, hotărârile și deciziile revocate sau anulate în această modalitate nu își mai pot produce efectele. Recurentul consideră că după revocare nu se produc în continuare efecte, dar între adoptare și revocare cu siguranță că produc efecte, contrar concluziei instanței. Aceste efecte s-au produs datorită întâlnirii manifestărilor de voință ale părților: hotărârea angajatorului de a acorda stimulente și acceptarea acestei oferte de către reclamant, care îndeplinea toate condițiile pentru acordarea stimulentelor.
Raționamentul instanței este nelogic și lipsit de temei legal. Drepturile reclamantului s-au născut în mod valabil prin voința unanimă a asociaților, exprimată în procesul-verbal al AGA. Astfel fiind, anularea ori revocarea actului de către unii dintre asociați nu are ca efect pierderea drepturilor întrucât nu există mutuus dissensus. Art. 132 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, invocat în motivarea hotărârii, nu se referă la situația din speță, deoarece prin acțiunea din prezentul dosar a solicitat, în calitate de fost salariat, plata unor drepturi pe care angajatorul i le datorează.
Potrivit art. 160 Codul muncii și art. 38 alin. 4 din Contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2011-2014, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri. Așadar, contrar hotărârii instanței și Hotărârii AGA nr. 2/2011, pârâta nu este îndreptățită să refuze acordarea acestor drepturi. Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 161
Codul muncii și art. 48 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2011-2014, aceste drepturi bănești se plătesc înaintea oricăror obligații bănești ale societății. Din momentul în care societatea intimată și-a asumat în mod valabil obligația de a plăti stimulente angajaților, această obligație a intrat sub incidența prevederilor Codului muncii și ale Contractului colectiv de muncă la nivel național, deci revocarea ori anularea Hotărârii AGA de către angajator în mod unilateral nu are ca efect pierderea drepturilor de către reclamant.
Faptul că a îndeplinit condițiile pentru a primi drepturile bănești solicitate rezultă din cuprinsul Deciziei administratorului nr. 499/(...) (anexată prezentului) și din Statul de plată din aceeași dată. Lipsa înregistrării în registrele societății nu afectează existența dreptului, iar această formalitate a revenit În sarcina noului administrator, de la data numirii în funcție.
În cuprinsul extrasului din H.a Adunării generale a asociaților din data de (...) înregistrat la A. F. împreună cu bilanțul societății, s-a consemnat participarea celor 5 asociați, reprezentând 100% din capitalul social. Acest extras poartă semnăturile tuturor asociaților, care se regăsesc și pe procesul- verbal al AGA din (...).
Concluzia legală este că societatea și-a asumat în mod valabil o obligație față de reclamant pe care nu și-a îndeplinit-o.
Recurentul a mai solicitat micșorarea onorariului de avocat al reprezentantului pârâtei, întrucât acesta este nepotrivit de mare față de munca îndeplinită de avocat.
Intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulateîn cererea de recurs și prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Prin demersul său judiciar, reclamantul în calitate de salariat a solicitat obligarea angajatorului la plata sumei de 37.500 lei reprezentând stimulente, susținând faptul că acestea au fost acordate prin hotărârea adunării generale a asociaților din data de 10 mai 2010.
Potrivit prevederilor art. 40 alin. 2 lit. c din C.muncii, una dintre obligațiile care îi revin angajatorului este aceea de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă.
Așa cum rezultă din cuprinsul art. 154 și 155 din C.muncii, salariul cuprinde salariul de baza, indemnizațiile, sporurile, precum si alte adaosuri și reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, fiecare salariat având dreptul la un salariu exprimat in bani pentru munca prestată în baza contractului individual de munca.
Curtea reține că stabilirea salariilor se realizează potrivit art. 157 din
C.muncii, și anume prin negocieri individuale sau/și colective între angajator si salariați sau reprezentanți ai acestora.
În speță, așa cum rezultă din mențiunile cuprinse în finalul procesului verbal al adunării generale a asociaților din data de 10 mai 2010, s-a hotărât
„stimularea personalului care a participat în mod activ la contractarea de lucrări prin licitații cu un fond de 1% din valoarea lucrărilor contractate, fond ce fa fi la administratorului - director general";.
Însă, această hotărâre nu stabilește drepturi de natură salarială în favoarea salariaților, care să atragă sancționarea angajatorului pentru nerespectarea obligației inserată în cuprinsul art. 40 alin. 2 lit. c din C.muncii, întrucât pe de o parte, hotărârea nu este rezultatul negocierii individuale sau colective dintre salariați și angajator așa cum se arată la 157 din C.muncii, iar pe de altă parte nu cuprinde suficiente elemente care facă cel puțin determinabil dreptul pretins de către salariat.
Așadar, prin hotărârea adunării generale din data de 10 mai 2010, invocată de reclamant ca și temei a pretențiilor sale, nu s-a născut în patrimoniul acestuia un drept asupra unor sume de natură salarială care să constituie o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Pe aceeași linie de idei, nici împrejurarea că prin decizia nr. 499/(...) emisă de directorul general al societății și statul de plată de la aceeași dată, s-a prevăzut acordarea în favoarea reclamantului a sumei de 37.500 lei cu titlu de stimulente, nu reprezintă o asumare certă a obligației de plată a unor drepturi în favoarea salariatului, deoarece acestea nu au fost stabilite prin lege, contract colectiv de muncă sau contract individual de muncă, astfel încâtfaptul că societatea pârâtă nu a achitat până în prezent reclamantului suma pretinsă nu reprezintă încălcarea vreunui dintre drepturile conferite acestuia prin prevederile art. 39 din C.muncii, care să atragă răspunderea patrimonială a angajatorului.
De asemenea, se constată că prin hotărârea nr. 2 din 29 iunie 2011 a adunării generale a asociaților societății pârâte s-a decis revocarea prevederilor hotărârii din 10 mai 2010 cu privire la stimularea personalului, precum și a deciziei directorului general nr. 499/(...), astfel încât pretențiile reclamantului nu au nici un temei legal, motiv pentru care Curtea apreciază ca fiind justă soluția primei instanțe prin care a fost respinsă acțiunea acestuia.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată acordate pârâtei la fondul cauzei, în mod corect s-a apreciat de către prima instanță că suma de 2.500 lei reprezintă cuantumul echitabil al cheltuielilor de judecată la care urmează a fi obligat reclamantul, ținând cont de valoarea obiectului pricinii, complexitatea cauzei și munca prestată de avocat, prin prezența acestuia la 4 termene de judecată, redactarea întâmpinării, a concluziilor scrise, motiv pentru care nu se impune reducerea acestui onorar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul F. C. M. împotriva sentinței civile nr. 6784 din 12 decembrie 2011 a T.ui S., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 27 aprilie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I.-R. M. C. M. S.-C. B.
Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...)
Jud. fond: K. M.
G. C.
GREFIER
| ← Decizia nr. 2401/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 4401/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
