Decizia nr. 5022/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr.5022/R/2012
Ședința publică din data de 4 decembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: G.-L. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S. N. DE T. F. DE M. „. M. SA împotriva sentinței civile nr. 7397 din (...) pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) privind și pe intimatul reclamant Ș. G. L., având ca obiect contestație împotriva deciziei de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul recurentei - consilier juridic J. C. și reclamantul intimat personal.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 21 noiembrie
2012 intimatul a formulat în cauză întâmpinare, comunicându-i-se un exemplar reprezentantului recurentei care la rândul său depune la dosar două adrese ale serviciului resurse umane din cadrul societății din care rezultă că numărul de posturi a fost de 45 și nu de 44 cum s-a menționat în recurs. Arată că nu are alte cereri de formulat.
Reclamantul nu solicită comunicarea acestor înscrisuri apreciind că ele nu au relevanță în cauză și că, de asemenea, nu are alte cereri sau probe de solicitat.
Nefiind formulate cereri în probațiune Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului formulat.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și pentru motivele arătate în scris, modificarea sentinței atacate cu recurs în sensul respingerii contestației și menținerii deciziei de concediere.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțate de prima instanță aceasta fiind temeinică și legală. Susține apărările formulate prin întâmpinare.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
1
Prin sentința civilă nr. 7397 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S. G. L. în contradictoriu cu pârâta S. N. DE T. F. M. „. M. S., - S. C. și, în consecință s-a constatat nulitatea absolută a deciziei de concediere nr. 3CZ(...) din data de (...) emisă de intimată în ceea ce-l privește pe reclamant.
A fost obligată intimata să reintegreze contestatorul pe postul și în funcția deținute anterior concedierii.
A fost obligată intimata la plata în favoarea contestatorului a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, începând cu data de (...) și până la reintegrarea efectivă.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr. 3434/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul (...), rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1073/(...) pronunțată de Curtea de A. C., s-a admis cererea de chemare în judecată a reclamantului S. G. L. în contradictoriu cu pârâta S. N. de T. F. de M. „. M. SA, s-a constatat nulitatea absolută a deciziei de concediere nr. 4A(...) din data de (...) și a fost obligată pârâta la reintegrarea contestatorului pe postul și funcția deținute anterior concedierii și la plata în favoarea acestuia a unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data emiterii deciziei și până la reîncadrarea efectivă.
Această sentință, deși executorie de la data pronunțării, respectiv (...), a fost pusă în executare prin decizia nr. 3..(...)/2011 emisă la data de (...) de către S. N. de T. F. de M. „. M. SA - S. T., dispunându-se reintegrarea reclamantului în muncă în funcția de RTV I la P. R. C.-N. E.
Prin decizia nr. 3CZ(...) din (...) s-a dispus concedierea individuală a reclamantului de pe postul de revizor tehnician vagoane I din cadrul R.i V. Dej Triaj - P. R. C.-N., începând cu data de (...), din inițiativa angajatorului și pentru motive care nu țin de persoana salariatului, reținându-se drept motive ale concedierii desființarea postului ocupat de salariat urmare a reorganizării activității și situația economico-financiară a societății menționată în Programul de restructurare și reorganizare.
Astfel cum reiese din statele de funcții ale R.i V. Dej Triaj, depuse la dosar, în această subunitate erau prevăzute, la data de (...), un număr de 2 posturi de revizor tehnic vagoane I, iar la data de (...), un număr de 4 posturi de revizor tehnic vagoane I.
În drept, instanța a reținut că, potrivit art. 78 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută.
Conform art. 76 din Codul Muncii, decizia de concediere trebuie să conțină în mod obligatoriu motivele care determină concedierea iar, potrivit art. 65 din același act normativ, în cazul concedierii determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Astfel cum s-a reținut în practica judiciară, desființarea locului de muncă este efectivă atunci când acesta este suprimat din structura funcțional- organizatorică a angajatorului, evidențiată în statul de funcții și organigramă, implicând cu necesitate ca suprimarea să aibă un caracter definitiv. Această desființare are o cauză reală când prezintă un caracter obiectiv, fiind impusă de dificultăți economice sau transformări tehnologice, independent de factori care au
2 legătură cu persoana salariatului și este serioasă când are la bază studii temeinice vizând îmbunătățirea activității și nu disimulează realitatea.
În prezenta cauză, având în vedere situația de fapt anterior reținută, instanța nu poate concluziona că desființarea locului de muncă pe care a fost reintegrat reclamantul a fost efectivă și a avut o cauză reală și serioasă.
Astfel, deși la termenul din data de (...), în exercitarea rolului activ al instanței, i s-a pus în vedere pârâtei să depună la dosar organigrama societății existentă la data la care s-a procedat la reîncadrarea reclamantului, cât și la data emiterii deciziei de concediere, precum și organigrama ulterioară, începând cu luna octombrie 2011, această parte nu a înțeles să depună în probațiune înscrisurile solicitate.
Ori, în raport de această atitudine procesuală ce este în contradicție cu prevederile art. 242 din Codul muncii, potrivit cărora sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului care are obligația să depună dovezile în apărarea sa, instanța constată că nu s-a probat în cauză de către pârâtă că suprimarea locului de muncă al reclamantului a fost efectivă și că această desființare a avut o cauză reală și serioasă.
Mai mult, la o astfel de concluzie conduce și analiza deciziilor nr.
3..(...)/2011 și nr. 3CZ(...) din cuprinsul cărora se constată că decizia de concediere a reclamantului a fost emisă la o dată anterioară celei de reîncadrare a acestuia. Ori, din această succesiune temporală a deciziilor menționate transpare intenția pârâtei de a proceda doar la o reintegrare formală a reclamantului, iar nu la o reîncadrare efectivă la locul de muncă, care ar fi presupus, printre altele, în mod firesc, în măsura în care postul reclamantului nu ar mai fi existat în organigrama pârâtei, și reînființarea postului în cauză. Instanța nu poate reține, având în vedere probatoriul realizat de pârâtă, că ar fi existat sau nu în organigrama pârâtei un post disponibil pe care să fi fost reîncadrat reclamantul și care să fi fost supus desființării ulterior angajării acestuia.
Instanța a reținut că, și în situația în care ar fi întemeiate apărările pârâtei în sensul că menționarea unei date anterioare reîncadrării în cuprinsul deciziei de concediere este o eroare materială, apărări care nu au fost însoțite de vreun document care să ateste împrejurarea că pârâta ar fi procedat la rectificarea erorii materiale constatate, faptul emiterii deciziei de concediere la doar o zi ((...), după susținerile pârâtei) de la reintegrarea în muncă a reclamantului ridică serioase îndoieli cu privire la executarea de către pârâtă cu bună-credință a obligațiilor ce-i reveneau ca urmare a pronunțării sentinței civilă nr. 3434/(...).
De asemenea, chiar intervalul de timp scurs între momentul pronunțării acestei sentințe executorii, respectiv (...), și cel al punerii sale efective în executare, respectiv (...), indică faptul că nu s-au depus suficiente și serioase diligențe în sensul reintegrării reclamantului, cu atât mai mult cu cât sunt reale susținerile reclamantului în sensul că în acest interval de timp numărul de posturi de revizor tehnic vagoane I din cadrul R.i V. Dej Triaj s-a mărit.
Ori, toate aceste împrejurări de fapt coroborate conduc la concluzia că decizia de concediere a reclamantului nu a fost determinată de o cauză reală și serioasă în sensul art. 65 din Codul Muncii, fiind doar o modalitate de punere în executare, pur formală, a dispoziției de reintegrare obiect al sentinței civile nr.
3434/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul (...).
Trebuie precizat că, deși în prezenta cauză instanța nu a fost învestită cu analizarea modului de punere în executare a sentinței de reintegrare a reclamantului, cu toate acestea, având în vedere că derularea raporturilor de
3 muncă obiect al prezentei cauze s-a realizat în executarea acestei sentințe, iar părțile au înțeles să formuleze apărări și asupra acestor aspecte, instanța a procedat în continuare la analiza acestor apărări.
În ceea ce privește susținerile pârâtei în sensul că reclamantul ar fi refuzat anterior reintegrarea având în vedere disponibilizările ce erau în curs de derulare în unitatea pârâtă, instanța a reținut că reclamantul, contestând convocarea emisă în vederea reglementării situației sale depusă la dosar de pârâtă, a depus copia convocării ce i-a parvenit, aceasta din urmă necontestată de pârâtă, între cele două înscrisuri singura diferență fiind funcția pe care urma să fie reîncadrat reclamantul. Ori, astfel cum s-a reținut în hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în Cauza Ștefănescu împotriva României, reclamantului beneficiar al unei hotărâri judecătorești de reintegrare, nu i s-ar putea reproșa refuzul de a accepta un alt post în locul celui pe care îl deținuse.
De asemenea, referitor la susținerile pârâtei în sensul că, nerespectarea de către reclamant a obligației de a înainta o adeverință de la medicul de familie privind starea sa de sănătate, ar fi condus la întârzierea reluării raporturilor de muncă, instanța a reținut că sentința nr. 3434/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul (...) nu a prevăzut nicio condiție pentru reintegrarea reclamantului, astfel că punerea în executare a acesteia nu putea fi condiționată de îndeplinirea niciunei formalități, repunerea în situația anterioară presupunând că raportul juridic dintre angajator și salariat nu a încetat niciodată. Prin urmare, părțile aflându-se în derularea unui contract, acestei situații îi erau aplicabile dispozițiile art. 28 lit. a din Codul muncii, angajatorul având deschisă, după reintegrare, calea constatării nulității contractului individual de muncă pentru lipsa certificatului medical obligatoriu, în situația în care reclamantul nu s-ar fi conformat dispozițiilor legale.
Pentru aceste considerente, instanța a admis acțiunea conform dispozitivului, iar în baza art. 274 alin.1 C.proc.civ. a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta S. N. DE T. F. DE M. „. M.
S., solicitând casarea sentinței și rejudecând cauza, respingerea contestației.
În motivare a arătat, în esență, că contestatorul, în urma concedierii din anul 2010, nu a solicitat reîncadrarea în baza sentinței civile nr.3434/(...). Astfel, după rămânerea definitivă a sentinței civile prin decizia civilă nr. 1073/(...), pronunțată de Curtea de A. C. societatea l-a convocat la data de (...) (astfel cum rezultă din adresa serviciului RU nr. 3A1/(...) depusă la fond) pentru reangajare, solicitându-i să prezinte o adeverință medicală fără de care nu putea să îl reintegreze. Întrucât până la data de (...) acesta nu s-a prezentat cu actele necesare angajării, s-a înaintat o nouă adresă prin care contestatorul a fost invitat la data de (...) la sediul societății pentru angajare. La data de (...) contestatorul a trimis pe fax adeverința medicală solicitată la angajare cu toate că aceasta adeverința era obținută la data de (...). La data de (...), a fost emisă decizia nr. 3..(...)/2011 prin care contestatorul este angajat pe un post plus normare pentru a i se putea plăti drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate precum și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data încetării contractului individual de muncă și până la reintegrare.
Față de reținerile instanței de fond cu privire la numărul de posturi de R. T. V. I (RTV 1) se arată că la data de (...) erau 2 posturi, iar la data de (...) erau 4 posturi în situația în care la data de (...) a avut loc o nouă restructurare a societății prin desființarea/ comasarea anumitor revizii de vagoane cum este și în
4 cazul de față. Astfel înainte de restructurare existau un număr total 66 posturi
RTV 1, iar după restructurare existau 44 posturi RTV 1.
Astfel, contestatorul a fost reangajat după cea de-a doua reorganizare a societății, i-au fost plătite toate drepturile salariale de care ar fi beneficiat, iar având în vedere situația economică prin care trece societatea, fiind desființate și mai multe posturi de RTV I (R. T. V. 1), contestatorului nu i s-a putut oferi un post, acesta fiind concediat individual pentru motive ce nu țin de persoana salariatului conform art.65 Codul Muncii.
Instanța de fond se află în eroare în ceea ce privește data emiterii și numărul deciziei de reintegrare și a deciziei de concediere. D. de reintegrare are nr.3..(...)/2011 a fost emisă în (...), iar decizia de concediere are nr.3CZ(...)/2011 emisă la data de (...) și nu la data de (...) așa cum din eroare a fost trecut pe aceasta. D.-o simplă lecturare a deciziei de concediere se poate observa că aceasta are un număr mai mare decât cel al deciziei din data de (...). Mai mult decât atât la art.3 din decizie se arata faptul că perioada de preaviz curge din data de (...) (data emiterii deciziei) și până la (...) fiind astfel îndeplinite dispozițiile art.75 Codul Muncii, tot în data de (...) a fost depusă și adresa 3..(...)/2011 din (...) prin care s-a comunicat contestatorului că dintr-o eroare de redactare a fost trecută data de (...) în loc de (...), motiv pentru care în mod eronat a reținut instanța de fond că nu s-au făcut demersuri pentru rectificarea erorii și că se ridică serioase îndoieli cu privire la executarea de către pârâtă cu bună-credință a obligațiilor ce-i reveneau.
Contestatorul a fost convocat pentru a fi reintegrat pe funcția deținută anterior concedierii, iar instanța de fond a reținut că reclamantul urma să fie reîncadrat pe altă funcție, lucru care nu este real. L-a reîncadrat pe postul și funcția avută înainte de concediere, cum rezultă din decizia de reîncadrare.
În ceea ce privește reținerile instanței cu privire la adeverința medicală, se arată că, având în vedere specificul activității, respectiv RTV 1, funcție care concura la siguranța circulației potrivit Ordinul nr. 815/2010, potrivit Ordinul nr. 447/2003 este obligatorie efectuarea de vizite medicale și examen psihologic. Art.28 lit. a din Codul Muncii prevede: „certificatul medical este obligatoriu ... a) la reînceperea activității după o întrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de muncă avânt expunere la factori nocivi profesionali, și de un an, în celelalte situații";. De la încetarea raporturilor de muncă respectiv (...) și până la data de (...) până când a fost chemat pentru reîncadrare a trecut mai mult de 1 an de zile, contestatorului i s-a pus în vedere să prezinte o adeverință medicală din care să rezulte că este sănătos. Cu toate că acesta a obținut adeverința la data de (...), acesta nu a prezentat-o decât la data de (...), dată la care a trimis-o prin fax după ce a fost convocat din nou la data de (...), astfel cum rezultă din actele depuse la dosarul de fond.
Intimatul a fost reintegrat la data de (...), fiindu-i plătite toate drepturile bănești prevăzute în sentința și a fost concediat individual la data de (...), întrucât P.ul de R. C.-N. Est din subordinea R.i V. Dej Triaj, al cărui angajat era intimatul a fost restructurat în anul 2011, prin desființarea unor Puncte/P.uri de R. dintr-un total de 66 posturi de RTV I după reorganizare rămânând 44 posturi RTV I, astfel cum rezulta din statele de funcții anterioare si ulterioare datei de (...) și din adresa serviciului RU. anexată. Întrucât nu avea post disponibil, societatea trecând printr-o nouă restructurare în perioada procesului, contestatorul a fost concediat individual pentru motive ce nu țin de persoana salariatului.
Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea recursului, cumenținerea sentinței atacate.
5
Se arată în motivare că se invocă alte motive decât cele scrise în decizia de concediere. C. ca instanța de fond a analizat corect și imparțial cauza.
Se arată în recurs ca a transmis adeverința medicală cerută în (...) prin fax. În întâmpinarea depusă la fond, pârâta susține însă altceva și anume ca a transmis-o la data de (...) când procesul de disponibilizare era în curs. În întâmpinarea depusa de reclamant la data de (...) a arătat toate aspectele așa zisei adeverințe medicale.
Referitor la înființarea a încă doua posturi similare cu cel pe care trebuia să fie angajat, tot în întâmpinarea depusă la fond a arătat și probat că cele doua posturi s-au înființat în (...) înainte de disponibilizare și nu la (...) cum susține societatea pârâtă.
Se arată prin recurs că a fost convocat pentru a fi reintegrat pe funcția deținută anterior concedierii, or conform actului nr.3A1/(...) din (...) emis de societate reiese clar ca a fost invitat sa fie încadrat ca și RTV 2 la C.-N. Est și nu ca și RTV 1.
Se mai chestionează de ce a fost concediat individual, dacă s-a făcut concedierea acestuia având în vedere Programul de R. și R. a CFR M. SA aprobat prin H. AGA nr. 8/(...), program care prevede concedieri colective.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Motivul principal pe care s-a întemeiat instanța de fond în admiterea contestației a fost acela al inexistenței unei cauze reale și serioase pentru desființarea locului de muncă și acela al lipsei caracterului efectiv al desființării acestui loc de muncă, toate acestea deduse din intervalul de timp foarte scurt dintre decizia de reintegrare în muncă în temeiul hotărârilor judecătorești pronunțate în litigiul anterior purtat între părți și decizia de concediere contestată în cauză.
În raport de aceste rețineri, se dovedesc nefondate criticile aduse prin cererea de recurs, în condițiile în care chiar recurenta indică faptul că la momentul reintegrării, „la data de (...), (…) întrucât P.ul de R. C.-N. Est din subordinea R.i V. Dej Triaj, al cărui angajat era intimatul a fost restructurat în anul 2011, prin desființarea unor Puncte/P.uri de R. dintr-un total de 66 posturi de RTV I după reorganizare rămânând 44 posturi RTV I, astfel cum rezulta din statele de funcții anterioare si ulterioare datei de (...) și din adresa serviciului RU. anexată. Întrucât nu avea post disponibil, societatea trecând printr-o nouă restructurare în perioada procesului, contestatorul a fost concediat individual pentru motive ce nu țin de persoana salariatului";.
Cu alte cuvinte, se arată, prin chiar motivele de recurs, că în fapt, la emiterea deciziei de concediere individuală contestată în prezenta cauză, nu au fost avute în vedere motive de concediere individuală, ci s-a avut în vedere concedierea colectivă ce a avut loc în anul 2011, restructurarea din acel an de la nivelul societății.
Aceste recunoașteri ale pârâtei sunt conforme cuprinsului deciziei de concediere contestate, unde se indică drept motiv al concedierii „desființarea postului ocupat de salariat urmare reorganizării activității";, iar în partea introductivă a deciziei, „având în vedere (…) prevederile P. de R. și R. a CFR M. - S. aprobate prin hotărârea AGA nr. 8/(...)";, conturându-se deci, ca motiv de concediere individuală a reclamantului, existența unei reduceri a postului acestuia în cadrul concedierii colective.
6
Or, nu poate fi primit acest motiv de recurs, în condițiile în care derularea unei concedieri colective presupune urmarea anumitor pași prestabiliți legal prin dispozițiile art. 68-74 Codul muncii, prin care se asigură protecția salariaților vizați de concedierea colectivă.
În mod evident, față de reclamant s-a luat măsura concedierii fără a fi urmați acești pași, el nefiind încadrat în muncă la data la care s-au urmat aceste demersuri în cadrul concedierii colective, și prin urmare, la momentul consultărilor sindicatelor nu a fost avut în vedere, nu i s-au aplicat deloc criteriile pentru stabilirea ordinii de prioritate în cadrul concedierii colective din anul
2011.
Urmările acestui fapt sunt, în primul rând, că decizia de concediere contestată în cauză nu poate fi validată ca o decizie emisă în cadrul concedierii colective, iar în al doilea rând, că nu a avut loc practic o desființare efectivă a locului de muncă al reclamantului.
Nu a avut loc o desființare a locului de muncă al reclamantului ulterioară reîncadrării sale, iar faptul reorganizării societății anterior reîncadrării reclamantului prin reducerea unor posturi și operarea unei concedieri colective nu poate fi considerat o cauză de concediere individuală, întrucât ar permite eludarea dispozițiilor imperative ale legii cu privire la concedierea colectivă.
În plus, nu poate fi acceptată această motivare a concedierii ca descriind o desființare a locului de muncă al reclamantului, întrucât această desființare - se afirmă prin decizia de concediere că a fost hotărâtă prin P. de R. și R. a CFR M. - S. aprobate prin hotărârea AGA nr. 8/(...), prin care au putut fi avute în vedere doar posturile existente la acea dată în cadrul societății - or la acea dată reclamantul, dintr-un motiv sau altul, nu fusese reintegrat și deci postul său nu exista în organigrama societății.
Constatând inaplicabilitatea în cazul reclamantului a acestui temei indicat în decizia de concediere contestată ca stând la baza desființării postului său și faptul că nu este indicat un alt temei care să stea la baza unei desființări efective a locului de muncă al reclamantului, se concluzionează, cum corect a reținut prima instanță, că practic nu există o desființare efectivă a locului de muncă al reclamantului.
În mod evident, acest aspect atrage nulitatea deciziei de concediere, față de dispozițiile art. 65 alin. 2 Codul muncii, ce impun ca o condiție de valabilitate a concedierii ca desființarea locului de muncă să fie efectivă și ale art. 80 Codul muncii, unde se arată că se va dispune anularea concedierii efectuate în mod netemeinic și nelegal.
Având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 79 Codul muncii, în caz de conflict de muncă, angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere, și față de considerentele ce preced, apare ca superfluă cercetarea celorlalte motive de recurs și a apărărilor dezvoltate pe marginea acestora.
În drept, sunt aplicabile dispozițiile art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct.
9 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
7
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S. N. DE T. F. DE M. „. M.
SA împotriva sentinței civile nr. 7397 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr.
(...) pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 decembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. T. D. C. G. G.-L. T.
N. N.
GREFIER,
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.fond. A. M. I.
8
| ← Decizia nr. 475/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 3102/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
