Decizia nr. 2251/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2251/R/2012
Ședința publică din data de 9 mai 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M.
JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 6279 DIN 12 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...)*, privind și pe reclamanții intimați ZAH I., URS I. și T. I., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanții intimați Zah I. și Urs I., lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente și reclamantul intimat T. I.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 23 aprilie
2012, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamanților intimați întâmpinare.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamanții intimați solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond conform motivelor invocate în întâmpinarea formulată, fără cheltuieli de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A,
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată sub nr.1525 din (...) pe rolul T. C., reclamanții: ZAH I., URS V. I. și T. I. au chemat în judecată P. M. C.- N., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța în cauză, să constate nulitatea clauzelor din contractele de muncă nr. 1721,1722 și 1723, să anuleze respectivele clauze care prevăd durata muncii ca fiind o fracțiune de normă de 3 ore/zi, 15 ore/săptămână (lit. H, art. 7) și cele referitoare la drepturile salariale cuvenite pentru activitatea prestată (lit. J, art. 15), să oblige pârâta să înlocuiască clauzele respective cu durata muncii de 8 ore/zi și 40 ore/săptămână, pentru funcția de inspector de recuperare a creanțelor fiscale, iar drepturile salariale cuvenite pentru activitatea prestată să se stabilească și să se acorde pentru normă întreagă. S-a mai solicitat și obligarea pârâtei la plata veniturilor de care au beneficiat salariații acesteia conform contractului colectiv de muncă, iar pentru funcția de încasator casier cu fracțiune de normă de 2 ore/zi, 10 ore/săptămână,plata tuturor drepturilor salariale pentru cele două funcții și activități prestate și plata diferenței de 90% din încasările recuperate.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au fost angajații pârâtei până la data de (...), de la angajare având încheiate convenții civile de prestări servicii ca remizieri.
Prin sentința civilă nr. 796/(...), pârâta P. M. C.-N. a fost obligată să încheie contracte individuale de muncă reclamanților pentru perioada (...) - (...).
Pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată și invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei C.-N., aceasta fiind doar o structură cumulativă care reunește persoane care au calitate procesuală proprie și distinctă unii față de ceilalți.
Prin sentința civilă nr. 1691 din 10 mai 2010 a T. C., s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de P. M. C. - N., s-a respins acțiunea formulată de reclamanții: ZAH I., URS V. I. și T. I. în contradictoriu cu P. M. C. -
N.
Împotriva acestei sentințe civile au formulat recurs reclamanții: ZAH I., URS I. și T. I. și prin decizia nr. 5666/R/(...), Curtea de A. C. a admis recursul declarat de reclamanții: ZAH I., URS I., T. I. si a dispus casarea in parte a sentinței civile nr.
1. a T. C. cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, menținând dispozițiile sentinței in ceea ce privește soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a Primăriei C.-N.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de control judiciar a reținut următoarele:
În mod greșit prima instanță a calificat prezentul litigiu ca fiind un nou conflict de drepturi între părți, întemeiat pe disp.art.248 alin.3 și art.281 din Codul muncii, astfel încât în mod eronat a aplicat termenele de prescripție a dreptului la acțiune prevăzute de disp.art.283 din Codul muncii.
În fapt, astfel cum rezultă din motivele cererii de chemare în judecată formulate de către reclamanți, pretențiile acestora s-au născut în faza executării silite a procesului civil inițiat în dosarul nr.(...) al T. C..
Mai precis, reclamanții, prin cererea de chemare în judecată sunt nemulțumiți de modalitatea în care intimata a pus în executare sentința civilă nr.796/(...) a T. C., întocmindu-le contractele individuale de muncă nr.1721,
1722 și 1..
Având în vedere faptul că motivele invocate de către reclamanți privesc lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu - sentința civilă nr.796/(...) a T. C., cerere întemeiată pe disp.art.399 din Codul de procedură civilă, precum și faptul că, potrivit disp.art.16 din Codul muncii, instanța ce a soluționat conflictul de muncă ce a făcut obiectul dosarului nr.(...) al T. C. trebuia să stabilească, pe baza probelor administrate în cauză, toate prevederile contractuale și prestațiile efectuate de către părți, în temeiul raporturilor de muncă pe care le-a constatat și că, în raport cu această calificare care trebuia dată litigiului, tribunalul nu a cercetat fondul cauzei, a fost casată sentința recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul T. C. sub nr. (...)*, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 6279/(...), prin care s-a admis contestația la titlu formulată de reclamanții ZAH I., URS I., T. I., în contradictoriu cu pârâta Primăria Cluj- Napoca, s-a dispus lămurirea înțelesului si întinderii titlului executoriu - sentința civila nr. 7. pronunțata in dosarul nr. (...) al T. C. in sensul stabilirii in sarcina paratului a obligației de a încheia cu reclamanții contracte individuale de munca pentru perioada (...)-(...), cu luarea in considerare a următoarelor elemente esențiale:
1) Felul muncii: inspector studii medii, treapta a III-a, personal contractual
2) Durata muncii:8 ore/zi, 40 ore/săptămâna;
3) Concediul de odihna: 25 de zile lucrătoare, in raport de durata muncii;
4) Salariul lunar brut la data de (...): 2.600.000 lei (ROL). Salariul de baza se stabilește in conformitate cu actele normative in vigoare in perioada (...)-(...). Salariatul are dreptul la calcularea sporurilor si indemnizațiilor prevăzute de contractul colectiv de munca la nivel național si contractele colective de munca valabil încheiate.
Pârâta a fost obligată să plătească fiecăruia dintre reclamanți despăgubiri reprezentând diferența dintre veniturile din muncă achitate acestora în perioada (...)-(...) și veniturile datorate conform clauzelor mai sus explicitate din contractele individuale de munca, pentru aceeași perioada.
Analizând actele si lucrările dosarului in raport de calificarea data acțiunii de Curtea de A. C., in temeiul art. 315 Cod procedura civilă, instanța de fond a reținut următoarele:
„Prin sentinta civila nr. 7. prountata de Tribunalul Cluj in dosarul civil nr
(...) a fost admisa actiunea formulata de reclamantul ZAH I.,precum si cererile de interventie in interes propriu formulate de intervenientii URS I. si T. I., toti in contradictoriu cu parata P. M. C.-N., fiind obligata parata sa incheie cu reclamantul si intervenientii in interes propriu contracte individuale de munca pentru perioada (...)-(...). Prin aceeasi hotarare instanta a respins capatul de cerere avand ca obiect restituirea catre reclamant si intervenienti a sumelor retinute de parata cu titlu de garantie.
Impotriva S. civile nr 7. pronuntata de Tribunalul Cluj nu a fost declarat recurs, sentinta ramand irevocabila.
In conformitate cu dispozitiile art 16 alin 2 din Codul muncii, (forma in vigoare la data promovarii actiunii finalizate prin pronuntarea S. civile nr 7. a T. C.) in situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice mijloc de proba. De asemenea, potrivit prevederilor art 17 din acelasi act normativ angajatorului ii revine obligatia de informare a salariatului, anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca,asupra clauzelor esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice, elementele din informarea prevazuta la alineatul 2 fiind obligatoriu a se regasi si i continutul contractului individual de munca.
Raportat la dispozitiile legale mai sus citate, instanta care a stabilit ca intre reclamanti si parata au fost incheiate si s-au derulat raporturi de munca, fara incheierea in forma scrisa a contractelor individuale de munca, era tinuta a identifica si consemna in dispozitivul hotararii, raportat la probele administrate in cauza, elementele esentiale ale contractelor de munca derulate intre parti. In conditiile in care aceste elemente nu se regasesc in dispozitivul titului executoriu
Or, contestatia la titlu este destinata sa expliciteze dispozitivul hotararii ce urmeaza a fi valorificat pentru a se putea proceda la executarea silita. Acest tip de contestatie nu este un mijloc procedural destinat a anula sau modifica titlul executoriu, o atare finalitate putandu-se realiza doar prin intermediul cailor legale de atac.
Cu alte cuvinte, instanta competenta sa solutioneze contestatia nu poate examina imprejurari care vizeaza fondul cauzei si care sunt de natura sa repuna in discutie o hotarare judecatoreasca definitiva sau irevocabila. O solutie contrara ar impieta in mod grav asupra principiului autoritatii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.
In aceste conditii, in conformitate cu dispozitiile art 401 alin 1 indice 1 Cod procedura civila instanta a admis contestatia la titlu, urmand a explicitadispozitivul sentintei civile nr 7. cu privire la elementele esentiale ale contractelor individuale de munca derulate intre parti.
In ce priveste cererea reclamantilor privind obligarea paratei la restituirea sumelor retinute cu titlu de garantie precum si cererea avand ca obiect obligarea paratei la plata de daune morale, instanta a constatat, raportat la aspectele mai sus retinute, ca nu este vorba de o veritabila interpretare a titlului executoriu, ci de o modificare a dispozitivului hotararii, astfel ca aceste capete de cerere au fost respinse.
Asupra elementelor esentiale ale contractelor individuale de munca, instanta retine ca reclamantul URS I. a afirmat, in cuprinsul cererii introductive, (f.24-25 din dosarul (...)), faptul ca , incepand cu anul 2003, ulterior incetarii conventiei de prestari servicii incheiate cu parata, i-a fost aprobata cererea de continuare a activitatii si a desfasurat, in fapt, activitati specifice functiei de inspector in cadrul Directiei de T. si I. din cadrul Primariei M. C.-N. Reclamantii ZAH I. si T. I. s-au raliat pozitiei mai sus expuse de reclamantul URS I., in ce priveste munca efectiv prestata in favoarea paratei in perioada cuprinsa intre
01.2003-(...).
In susținerea afirmațiilor privind felul muncii si durata efectiva a programului reclamanții au solicitat administrarea probei testimoniale, in cauza fiind audiați martorii V. L. si T. V., (f.77-78) persoane care si-au desfășurat activitatea o cadrul aceleiasi Direcții, in perioada reclamata. Din depozițiile martorilor rezulta ca reclamanții desfășurau activitati constând in colectarea creanțelor bugetare provenite din amenzi, programul zilnic al acestora fiind identic cu cel al persoanelor încadrate in funcția de inspector fiscal in cadrul aceleiași Direcții. Au învederat martorii ca singura diferența dintre activitatea reclamanților încadrați si remunerați ca si „. si persoanele încadrate in funcția de
„. fiscal"; constau in faptul ca inspectorii colectau creanțele bugetare constând in impozite si taxele iar remizierii colectau creanțele bugetare provenind din amenzi. Mai mult, martorul T. V., care in perioada reclamata era încadrat in funcția de inspector fiscal, a declarat faptul ca munca de teren se efectua in echipa compusa din inspector si remizier.
Parata nu a produs nicio proba prin care sa contracareze susținerile reclamanților cu privire la durata timpului de munca si a activităților efectiv efectuate in virtutea obligațiilor de serviciu, limitându-se la a afirma ca aceștia au desfasurat, începând cu anul 2003, aceeași activitate de remizier pe care o desfasurasera si in baza convențiilor civile de prestări servicii care au încetat de drept urmare a intrării in vigoare a Codului muncii. Argumentele in susținerea poziției paratei au constat in aceea ca in perioada 2003-2006 plata drepturilor salariale ale reclamanților s-a efectuat pe baza de tarife maximale de pana la 25% din încasările realizate iar nu din fondul de salarii precum si faptul ca in aceeași perioada de timp in cadrul aparatului de specialitate al C. Local al M. C.-N. nu existau posturi vacante de inspectori in cadrul Direcției de I. si T.
Aceste argumente nu au fost validate de către instanța de fond in condițiile in care, in realitate, parata invoca propria sa culpa. Astfel, fara a proba in ce a constat activitatea zilnica prestata de reclamanți in perioada reclamata, atât sub aspectul duratei programului cat si al muncii efectiv prestate, precum si fara a produce probe in combaterea depozițiilor martorilor audiați in cauza, parata nu poate susține ca modalitatea pe care a ales-o pentru plata salariului lunar al reclamanților este de natura a proba felul muncii acestora. Parata a fost cea care
, in mod unilateral, a optat pentru plata salariului lunar al reclamanților din alte fonduri decât fondul de salarii, aceasta opțiune a angajatorului neputând fi, insa, opusa cu succes, angajaților. De asemenea, s-a mai reținut că parata nu a justificat motivul pentru care a încheiat reclamanților contracte individuale demunca pentru funcția de inspector fiscal, in temeiul sentinței civile nr, 7. a T. C., iar la aceasta data nu înțelege sa încheie contracte de munca pentru aceeași funcție.
Mai mult, tribunalul a reținut că atât timp cat parata a beneficiat de munca reclamanților de „. a debitorilor si încasare a debitelor"; (astfel cum se menționează in răspunsul la interogatoriu aflat la filele 57-58 dosar), desfasurata timp de 8 ore zilnic, cinci zile pe saptamana, aceasta era obligata la remunerarea corespunzătoare a muncii reclamanților, raportat la dispozițiile art 154 din Codul muncii
Pe de alta parte, in cuprinsul răspunsului la interogatoriu ( întrebarea nr 5) parata a învederat ca „. prestate si modul de remunerare au fost precizate in contractul individual de munca la fiecăruia dintre reclamanți"; iar la întrebarea 8 a arătat ca „. salariat al instituției poate presta activitati in baza unor atribuții stabilite prin contractul individual de munca, nefiind necesara încheierea unui contract individual de munca pentru fiecare activitate";.Or, tribunalul a constatat că in contractele individuale de munca încheiate in baza titlului executoriu sentința civila nr. 7. a T. C. parata a menționat la rubrica „. muncii"; funcția de inspector, conform clasificării ocupațiilor din România (COR 3442) iar in Anexa nr 1 la contractele individuale de munca s-a stabilit salariul „pentru funcția de inspector studii medii-treapta a III a";, cu trimitere la dispozițiile OUG nr 1., OUG nr 1. ,OUG nr 9., OUG nr 4., OUG nr 9., OG nr 3.. Coroborând răspunsurile la interogatoriu cu întreg probatoriul administrat in cauza rezulta ca , in fapt, reclamanții au defasurat activitati specifice funcției de inspector fiscal , cu o durata a timpului de lucru de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe saptamana.
Pentru considerentele de fapt si de drept mai sus expuse instanța a admis contestația la titlu formulata de reclamanții ZAH I., URS I., T. I. in contradictoriu cu parata P. C.-N. In consecința a dispus lămurirea înțelesului si întinderii titlului executoriu Sentința civila nr 7. pronunțata in dosarul nr (...) al T. C. in sensul ca s-a stabilit in sarcina paratului obligația de a încheia cu reclamanții contracte individuale de munca pentru perioada (...)-(...), cu luarea in considerare a următoarelor elemente esențiale:
5) Felul muncii: inspector studii medii, treapta a III a, personal contractual
6) Durata muncii:8 ore/zi, 40 ore/saptamana;
7) Concediul de odihna: 25 de zile lucrătoare, in raport de durata muncii;
8) Salariul lunar brut la data de (...):2.600.000 lei (ROL). Salariul de baza se stabilește in conformitate cu actele normative in vigoare in perioada (...)-(...). Salariatul are dreptul la calcularea sporurilor si indemnizațiilor prevăzute de contractul colectiv de munca la nivel național si contractele colective de munca valabil încheiate.
In condițiile in care parata a plătit reclamanților doar parțial salariul cuvenit, in temeiul art. 269 din Codul muncii(varianta in vigoare la data promovării acțiunii), prima instanța a obligat parata sa plătească fiecăruia dintre reclamanților despăgubiri reprezentând diferența dintre veniturile din munca achitate acestora in perioada (...)-(...) si veniturile datorate conform clauzelor mai sus explicitate din contractele individuale de munca, pentru aceeași perioada.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta P. M. C.-N., considerând-oca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În mod greșit instanța de fond nu a admis excepția lipsei capacitații procesuale de folosința a recurentei, motivat de următoarele:
C. civilă este capacitatea juridică de drept civil a persoanelor fizice și juridice, adică aptitudinea generală a acestor persoane de a avea drepturi și obligații de natură civilă, de a fi subiecte de drept În raporturi juridice civile. C.civilă se prezintă sub două aspecte distincte: capacitatea de folosință și capacitatea de exercițiu.
C. procesuală de folosință este aceea parte a capacității procesuale care constă În aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual.
Prin prisma art. 77 din Legea nr. 215/2001, republicata, primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al orașului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, împreuna cu aparatul propriu de specialitate al consiliului constituie o structura funcționala cu activitate permanenta denumita primăria comunei sau orașului care aduce la îndeplinire dispozițiile primarului soluționând problemele curente ale comunității locale". Nici vechea lege a administrație publice locale nr. 61/1991, nici actuala reglementare nu au calificat primăria ca si persoana juridica, deoarece, pe de-o parte, este definita drept o simpla structura funcționala, deci interna a unității administrativ teritoriale, iar pe de alta parte, nu întrunește elementele constitutive ale unei persoane juridice-respectiv nu are un buget propriu si un patrimoniu propriu.
In consecința, Legea speciala nu conferă personalitate juridica si capacitate procesuala acestei structuri funcționale denumita P. municipiului C.-N. In aceste condiții raportat la art. 21 coroborat cu art. 20 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, P. municipiului C.-N. nu poate sta in judecata sub nici o calitate procesuala, motiv pentru care s-a solicitat admiterea excepției și, pe cale de consecința, respingerea acțiunii ca fiind formulata împotriva unei structuri lipsita de capacitate procesuala de folosința. Pe de alta parte, potrivit dispozițiilor art. 35 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice, numai persoana juridica are capacitate procesuala, respectiv exercițiu drepturilor procedurale.
In alta ordine de idei, s-a arătat că, potrivit prevederilor art. 41 alin. 1 si 2
C.pr.civ., "orice persoana care are folosința drepturilor civile poate sa fie parte in judecata", iar " asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parte, daca au organe proprii de conducere".
De asemenea, se mai invocă prevederile art. 283 alin. 1 lit. c Codul muncii, potrivit cărora: " Cererile in vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate .. .in termen de 3 ani de la data nașterii dreptului de acțiune, in situația in care obiectul conflictului de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum si in cazul răspunderii patrimoniale a salariaților fata de angajator."; În susținerea celor mai sus invocate, raportat la ansamblul probator existent la dosarul cauzei, se arată că reclamanții au promovat prezenta acțiune la data de (...), cu mult peste termenul general de 3 ani.
Pe de alta parte, așa cum s-a arătat si la fond, contractele individuale de munca numerele: (...)/2008 si 1. au fost încheiate in conformitate cu dispozitivul sentinței civile nr.7. pronunțata de Tribunalul Cluj in dosarul nr. (...).
Analizând recursul formulat de pârâta P. M. C.-N., prin prisma motivelor derecurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta estenefundat, pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr.1691 din 10 mai 2010 a T. C., s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de P. M. C. - N., invocată pentru aceleași motive pentru care se invocă în cauză și lipsa capacitații procesuale de folosința a recurentei, iar P. M. C. - N. nu a formulat recurs împotriva acestei sentințe, astfel încât dispozițiile acestei sentințe au fost menținute prin decizia civilă nr.5666//R/(...), nemaiputând forma obiectul unei noi judecăți în cauză.
De altfel, prin sentința civilă nr. 7. pronunțată de Tribunalul Cluj in dosarul civil nr. (...), pârâta P. M. C.-N. a fost obligată să încheie cu reclamantul si intervenienții in interes propriu contracte individuale de munca pentru perioada (...)-(...), astfel încât calitatea de angajator a recurentei a fost stabilită, cu autoritate de lucru judecat, în acest cadru procesual, nemaiputând fi repusă în discuție această chestiune în prezenta contestație la titlu.
De asemenea, se mai reține că problema prescripției dreptului la acțiune al reclamanților a fost soluționată în mod irevocabil prin decizia civilă nr.5666/R/(...) a Curții de A. C., reținându-se că în mod greșit tribunalul a calificat prezentul litigiu ca fiind un nou conflict de drepturi între părți, întemeiat pe disp.art.248 alin.3 și art.281 din Codul muncii, astfel încât în mod eronat au fost aplicate termenele de prescripție a dreptului la acțiune prevăzute de disp.art.283 din Codul muncii.
Curtea mai reține că recurenta nu formulează critici concrete privind modul în care prima instanță a lămurit, prin sentința recurată, titlul executoriu- sentința civila nr.7. pronunțata in dosarul nr. (...) al T. C..
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod.proc. civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta P. M. C.-N. și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 6279 din 12 decembrie 2011 a T. C., pronunțată în dosarul nr.
(...)*, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 mai 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. S.-C. B. I.-R. M.
GREFIER
G. C.
Red.C.M.; Tehnored.:C.M./M.S.;
2 ex./(...);
Jud.fond: M.F.Bujor
| ← Decizia nr. 5147/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 2395/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
