Decizia nr. 5147/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr.5147/R/2012
Ședința publică din data de 19 decembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: G.-L. T.
JUDECĂTOR: I. T.
GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanta R. R. - D. S. B.-N. împotriva sentinței civile 1. din (...) pronunțate de T. B.-N. în dosar nr. (...) precum și recursul declarat împotriva aceleiași hotărâri de pârâtul P. N., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente s-au consemnat în încheierea ședinței publice din data de 11 decembrie 2012, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 18 decembrie 2012 și apoi pentru data de azi, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1540 din 12 septembrie 2012, pronunțată în dosarul nr. (...) a T. B.-N., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta R. R. -. S. B. N. împotriva pârâtului P. N. și în consecință a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 9062,90 lei despăgubiri.
Au fost compensate parțial cheltuielile de judecată și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Pârâtul a fost salariatul reclamantei pe postul de sortator de gestiune potrivit actului adițional la contractul individual de muncă la subunitatea S. B., iar prin decizia nr.107/(...) au încetat raporturile de muncă între părți în baza art.65 Codul muncii ca urmare a reducerii postului. Potrivit fișei postului semnată de pârât acesta avea printre atribuții urmărirea executării lucrărilor conform proceselor tehnologice, gestiunea masei lemnoase, sortarea acesteia, întocmirea actelor însoțitoare aferente materialului lemnos livrat, respectarea strictă a prevederilor legale incidente activității acestuia, iar la responsabilități se prevede că respectă și duce la îndeplinire sarcinile trasate și răspunde material pentru pagubele aduse.
În cursul anilor 2009-2010 pârâtul s-a ocupat de lucrările aferente partizii nr.450 Preluncuța, partidă ce a fost pusă în valoare potrivit actului de punere în valoare nr.450 PR.-CO Preluncuța la data de 27 mai 2008, parchetul fiind autorizat spre exploatare potrivit autorizației nr. 852/(...) și preluat în gestiune de pârât potrivit procesului verbal de predare primire nr. 888/(...). În conformitate cu procesul tehnologic nr. 10356/(...) aprobat de comitetul director al Direcției Silvice B. N. pârâtul a avut sarcina de serviciu să obțină sortimente de material lemnos arătate prin acțiune. În urma exploatării materialului lemnos din această partidă și valorificării materialului obținut în funcție de sortimentele stabilite prin procesul tehnologic s-a constatat, cu ocazia lichidării integrale a gestiunii pârâtului că în cazul partizii nr.450
Preluncuța ar fi cauzat un prejudiciu de 25531 lei pentru că a obținut din această partidă un volum de 3491 mc în valoare totală de 402.124 lei în loc de cel stabilit prin procesul tehnologic ce prevedea un volum de 3537 mc cu valoarea de 4. lei.
Potrivit art.254 Codul muncii republicat, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute și care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
Pentru atragerea răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator trebuie întrunite în mod cumulativ mai multe condiții de fond impuse de textul legal anterior evocat, respectiv calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba, săvârșirea unei fapte ilicite în legătură cu munca de către salariat, prejudiciul cauzat angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția salariatului. De asemenea, tribunalul a observat că legea prevede neechivoc faptul că salariații nu răspund de pagubele ce se încadrează în riscul normal al serviciului.
Pentru a se stabili dacă pârâtul a cauzat un prejudiciu reclamantei ca urmare a modului de realizare a sarcinilor de serviciu în ce privește partida nr.450 Preluncuța raportat la prevederile procesului tehnologic ale cărei obiective stabilite pârâtul avea sarcina de a le urmări și realiza s-a dispus efectuarea unor lucrări de expertiză.
A., inițial s-a efectuat o expertiză contabilă pe baza documentelor întocmite raportat la prevederile planului tehnologic prin care s-a arătat că cuantumul prejudiciului produs se poate stabili conform normelor tehnice din domeniul silvic, arătându-se că din punct de vedere contabil nu se poate stabili un prejudiciu valoric cert pentru că gestiunea nu e condusă potrivit legii contabilității, dar s-a estimat un prejudiciu cauzat de pârât de 43.056,91 lei reprezentând diferențe în minus la livrarea produselor cu preț mare și în plus la livrarea produselor cu preț mic..
Având în vedere această situație, tribunalul la cererea reclamantei a încuviințat și efectuarea unei expertize tehnice silvice, prin care expertul tehnic a stabilit 5 variante de calcul al prejudiciului imputat de reclamantă pârâtului raportat la documentele analizate. A., în varianta 1 în care venitul realizat a fost comparat cu prevederile din tehnologic aprobat, expertul a stabilit că pârâtul a creat un prejudiciu de 26075,10 lei. În varianta 2 în care venitul realizat a fost comparat procesul tehnologic corectat, în așa fel încât consumurile tehnologice să fie repartizate proporțional pe sortimente și specii, a rezultat că pârâtul a cauzat reclamantei o pagubă de 24462,90 lei. În varianta 3 în care venitul realizat a fost comparat procesul tehnologic corectat și toleranța admisă a actului de punere în valoare de 5%, a rezultat că pârâtul a cauzat reclamantei o pagubă de 9062,90 lei. În varianta 4 în care venitul realizat a fost comparat procesul tehnologic corectat, în așa fel încât consumurile tehnologice să fie repartizate proporțional pe sortimente și specii și toleranța admisă a actului de punere în valoare de 5%, a rezultat că pârâtul a cauzat reclamantei o pagubă de
6767,90 lei. Iar în ultima variantă, în care venitul realizat a fost comparat procesul tehnologic corectat, în așa fel încât consumurile tehnologice să fie repartizate proporțional pe sortimente și specii și se au în vedere concluziile
Ocolului silvic T. privind diminuarea lemnului de lucru în partizi asemănătoare s-ar fi obținut un profit de 1897,35 lei.
T. a considerat că varianta echitabilă și justă pentru soluționare judicioasă a cauzei pentru a se stabili cuantumul prejudiciului cauzat de pârât reclamantei este varianta nr.3, prin care se stabilește că pârâtul a cauzat reclamantei o pagubă de 9062,90 lei, variantă în care venitul realizat a fost comparat procesul tehnologic corectat și toleranța admisă a actului de punere în valoare de 5%.
Nu au fost avute în vedere primele două variante pentru motivul că acestea nu au în vedere și toleranța admisă de 5%, deși această toleranță trebuie reținută ținând cont de cele explicate de expert în cuprinsul lucrării, varianta nr.4 nu a fost reținută de instanță pentru că a indicat procesul tehnologic corectat, în așa fel încât consumurile tehnologice să fie repartizate proporțional pe sortimente și specii, deși nu se impunea acest lucru, iar varianta nr.5 nu a putut fi avută în vedere pentru că se referă comparativ la alte partizi decât cea de care s-a ocupat pârâtul în concret.
Chiar dacă expertul arată în lucrarea de expertiză că nu există posibilitatea comparării venitului realizat pe partidă care este cert cu cheltuielile realizate și nu se poate calcula un prejudiciu valoric cert, totuși tribunalul a considerat că acest lucru nu constituie un argument decisiv, pentru că printr-o asemenea lucrare se poate stabili întinderea pagubei, chiar dacă nu există o precizie aritmetică, dar totuși prejudiciul este cert în varianta însușită de tribunal, altfel ar însemna exonerarea pârâtului de răspundere materială, deși reiese faptul că acesta nu și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu în sensul că nu a urmărit și realizat prevederile procesul tehnologic nr.10356/(...), deși trebuia să facă acest lucru, pe de o parte, iar pe de altă parte, dacă constata că nu pot fi realizate toate cantitățile de material lemnos stabilite prin acel proces tehnologic trebuia să anunțe conducerea reclamantei pentru a se corecta eventual acele lipsuri, ori din probatoriul administrat nu rezultă că ar fi realizat așa ceva.
Analizând îndeplinirea cerinței legale prevăzute de art. art.254 Codul muncii republicat, art.270 în forma anterioară, față de situația de fapt anterior reținută, tribunalul a constatat că sunt întrunite în mod cumulativ aceste condiții, astfel pârâtul în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu a comis o faptă ilicită în mod culpabil constând în aceea că nu a realizat întocmai procesul verbal tehnologic și nici nu a anunțat conducerea reclamantei despre situația ivită, astfel cauzând o pagubă reclamantei de 9062,90 lei, stabilită potrivit variantei 3 din raportul de expertiză silvică, după cum s-a explicat anterior.
În baza considerentelor de fapt și de drept reținute, tribunalul a admis în parte acțiunea conform dispozitivului.
În temeiul art.274, art.276 C.proc.civ., a compensat parțial cheltuielile efectuate de părți până la concurența cele mai mici, ținând cont de admiterea în parte a pretențiilor deduse judecății, respectiv pârâtul a fost obligat la plata sumei de 9062,90 lei față de suma de 25.531 lei solicitată de reclamantă, caz în care tribunalul a constatat că ambele părți se află în culpă procesuală, pârâtul în limita admiterii acțiunii, iar reclamanta pentru diferența dintre pretențiile solicitate și suma acordată cu titlu de despăgubiri. A., tribunalul a constatat că reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată în valoare totală de 5500 lei reprezentând costul expertizelor efectuate și achitate de reclamantă, sumă din care tribunalul a stabilit în mod echitabil și global că trebuie imputată pârâtului, raportat la măsura admiterii pretențiilor, suma de 2000 lei, restul fiind în sarcina acesteia întrucât acțiunea nu a fost admisă integral. Pârâtul a efectuat cheltuieli de judecată în valoare de 1700 lei reprezentând onorariu avocațial achitat, din care trebuie pusă în sarcina reclamantei suma de 1000 lei, diferența de 700 lei fiind aferentă pretențiilor admise.
Procedând la compensarea sumelor stabilite cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv 2000 lei în favoarea reclamantei și 1000 lei în favoarea pârâtului, tribunalul a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată parțiale.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs ambele părți..
Prin recursul declarat de pârât s-a solicitat modificarea sentinței în sensulrespingerii acțiunii ca neîntemeiată și nelegală, în baza art.304 pct.8 C.pr.civ.
În motivare s-a arătat, în esență, că reclamanta, pentru a dovedi pretenția sa față de recurentul-pârât, trebuia să depună la dosar documente prealabile și obligatorii în vederea efectuării de lucrări aferente partizii nr.450
Preluncuta.
A., materialul lemnos trebuia în prealabil inventariat în depozit, sens în care trebuia să fie constituita prin decizia conducătorului unității o comisie care sa procedeze la recepția în depozit a sortimentelor masei lemnoase.
Comisia era obligata sa întocmească un proces verbal de sortare/recepție a masei lemnoase, în cuprinsul căruia pârâtul trebuia sa figureze nominalizat și să semneze de luare la cunoștința a inventarierii realizate.
Or, reclamanta în mod nelegal nu a întocmit actele indicate, ci a scos la licitație pe loturi masa lemnoasa după sortimentele care trebuiau sa rezulte din actul de punere în valoare (APV).
La data de 22 noiembrie 2012 pârâtul recurent a înregistrat un memoriucuprinzând o dezvoltare a motivelor de recurs, prin care mai arată că masa lemnoasa s-a preluat de pârât conform autorizației exploatare A.P.V.
A executat lucrări de exploatare conform procesului tehnologic existent la dosar, iar la întocmirea listelor pentru licitații nu a fost consultat deși era obligatoriu întrucât acesta era gestionar și nici nu s-a făcut de către reclamanta inventarul pe sortimente dimensionate, inventar obligatoriu.
La inventar fiecare sortiment trebuia să poarte plăcuțe inscripționate și sa existe un carnet de inventariere unde se menționează lungimea fiecărei piese și diametru rezultând astfel un volum total pe fiecare sortiment (lemn de lucru și lemn de foc).
A.P.V. este un document care redă materialul lemnos de lucru și materialul lemnos de foc și nicidecum ce cantități vor rezulta din gater A, B, furnir tehnic, furnir estetic, gater inferior, celuloza și ce cantitate lemn de foc.
Recurentul a livrat cât material lemnos a avut din fiecare sortiment în funcție de contractele rezultate în urma organizării licitațiilor care nu au la baza inventarul materialului lemnos.
În cazul în speța nu exista contract de vânzare masa lemnoasa - lemn de gater fag la 200 mc deoarece nu s-a organizat licitație.
La dosar exista un studiu de la O. din care reiese ca specia fag crescuta în zona T.LUI nu realizează sortimentele prevăzute în APV.
Deși studiu este efectuat în anul 1998, în perioada de 10 ani pădurea s-a mai degradat și nicidecum nu a crescut valoarea economica a acesteia.
În timpul decontării partizii a sesizat conducerea SEIR B. de faptul ca sortimentele de masa lemnoasa rezultate în urma exploatării partizii nu sunt cele estimate de APV, lucru pentru care s-au deplasat la fața locului sef ul de producție, șeful de secție și directorul tehnic.
Pot fi audiați muncitorii care au lucrat în aceasta partida: Tudoran V.,
Cirtes Florin, Vitez Luca, Campan I., Campan D., Lactas I..
Evidența livrării masei lemnoase este ținuta în fișa partizii care este condusa de personalul tehnic de birou din cadrul SEIR B. conform avizelor de însoțire a materialului lemnos emise și predate săptămânal de recurent.
În timpul livrării nu a fost sesizat de faptul ca nu a livrat sortimentul de lemn de gater fag în cantitate de 200 mc pentru care nici nu a fost încheiat contract cu furnizorii, deși s-a văzut clar din fisa partizii ca în locul acestuia s-a livrat lemn de celuloza, la fel și la celelalte sortimente care de fapt au rezultat în mod real din partida, lucru de unde rezulta ca sa făcut constatarea în urma deplasării în teren a personalului menționat mai sus.
Rezultă că nu a fost neglijenta în serviciu din partea sa, situația fiind cauzata de calitatea materialului lemnos rezultat.
Prin recursul declarat de reclamantă s-a solicitat casarea sentinței în principal, iar în secundar modificarea sentinței în sensul admiterii, în principal, a acțiunii formulate, iar în secundar, admiterea acțiunii conform variantelor 1 sau 2 din raportul de expertiza întocmit.
În motivare s-a arătat în esență că tribunalul s-a aflat în eroare optând pentru varianta nr. 3 din raportul de specialitate silvica.
Expertului a efectuat 5 variante de calcul al prejudiciului, între 1897 lei
și 26075 lei, variante considerate excesive de recurentă, deoarece expertul trebuia sa efectueze un calcul în acord cu normele silvice și sa se rezume la starea de fapt existenta și nu la alte situații, cum este cazul variantei nr. 5.
Varianta nr. 3 nu este în acord cu normele silvice, iar procentul de toleranță admisa de 5% nu s-a aplicat în conformitate cu îndrumările date de R. R. prin adresa nr. 1264/(...), expertul aplicând o reducere de 5% și sortimentelor lemnoase la care intimatul a realizat cantități suplimentare față de prevederi. F. de aceste aspecte s-a solicitat la fond încuviințarea unei contraexpertize, însă aceasta solicitare i-a fost refuzata.
Ca atare, se impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea administrării unui probatoriu complet și adecvat.
Expertiza contabila efectuata stabilește o întindere a prejudiciului de
43056,91 lei.
Raportat și la atribuțiile pârâtului prevăzute în fișa postului la lit. b, c, d, j, l și m, starea de fapt este certa: pârâtul a primit în gestiune conform procesului verbal 888/(...) materialul lemnos pe care l-a exploatat și l-a livrat (lit. j din fisa postului) fără, însă, a ține cont de prevederile procesului tehnologic nr. 1035/(...), încălcând astfel, atribuțiile de serviciu.
Expertul silvic remarcă nerealizarea venitului prevăzut întrucât nu a fost realizata sortimentația preconizata prin proiect din cauze obiective (calitate slaba) și subiective (nesortare/lipsa unor recepții corespunzătoare).
Expertul în varianta 1 stabilește un prejudiciu de 26075,10 lei ca diferența valorica între venitul realizat și prevederile procesului tehnologic, iar în varianta 2 - un prejudiciu de 24462,9 lei urmarea corectării procesului tehnologic. Doar aceste doua variante pot fi luate în considerare fiind corecte.
Varianta 1 reprezintă situația gestionara concreta, prejudiciul înregistrat ca urmare a nerealizării sortimentației prevăzute în procesul tehnologic.
Varianta 2 corectează procesul tehnologic ținând cont de consumurile tehnologice, modalitate de calcul în conformitate cu normele tehnice în vigoare.
Variantele 3 și 4 nu sunt corect realizate întrucât expertul a aplicat tuturor sortimentelor lemnoase diminuarea de 5% reprezentând toleranta admisa (potrivit adresei R. R. nr. 1264/(...)).
Prin adresa menționata se specifica „valoarea volumului de masa lemnoasa stabilit prin metoda seriilor de volume (actul de punere în valoare) poate avea o eroare statistica de ± 5% față de valoarea reala.
Toleranta de - 5% nu se va aplica sortimentelor lemnoase la care pârâtul a înregistrat depășiri cantitative, așa cum, în mod greșit, a calculat expertul.
Se putea aplica toleranta de -5% doar la sortimentele nerealizate, adică la lemn rotund fag pentru cherestea și lemn foc fag, unde paratul a realizat - 253 mc, respectiv - 262 mc și nicidecum la sortimentele unde a înregistrat plusuri.
În fond, prejudiciul, în cea mai mare parte, a rezultat din nerealizarea sortimentului de lemn rotund fag pentru cherestea, deoarece acesta era sortimentul care urma sa se valorifice la un preț superior, iar depășirile cantitative la lemnul pentru celuloza fag și lemn foc - sortimente inferioare - nu au reușit sa acopere diferența.
Studiul efectuat la solicitarea O. T. este vechi de 14 ani. O. T. a întocmit actul de punere în valoare a partizii 450 Preluncuta în urma inventarierii din anul 2008, având în vedere aspectele relevate de studiul efectuat la momentul punerii în valoare a materialului lemnos.
Chiar în adresa nr. 456/(...), Ocolul Silvic T. afirma ca procentul de lemn de lucru la fag (care este compus din lemn rotund și celuloza) în partida în litigiu este de 51 %. Din studiul actului de punere în valoare, rezulta, în fapt, ca s-a respectat procentul de 51 % și prin prevederile procesului tehnologic aprobat s-a stabilit un procent de lemn de lucru de 53%, deci cu o toleranta de
2% fata de prevederile actului de punere în valoare.
Drept urmare, este total greșita varianta nr. 5 deoarece expertul a mai diminuat o data cu 24%, greșit, cantitatea de lemn de lucru fag, ajungându-se, practic, la o diminuare cu 75 % a cantității de lemn de lucru.
Prin note de ședință, reclamanta recurentă mai arată că vânzarea maseilemnoase de către deținătorii de fond forestier proprietate publica către operatori economici se supune regulamentului aprobat prin H. 8., ulterior prin OM 1..
Potrivit procesului verbal de predare primire a parchetului Preluncuta, partida 450 din (...), recurentul a primit gestiunea acestei partizi la data preluării, respectiv (...) și a exploatat materialul lemnos până în (...), data la care a predat parchetul conform procesului verbal de reprimire nr. 7923/(...).
Atât art. 26 din regulamentul aprobat prin HG 8. cât și art. 36 din regulamentul aprobat prin OM 1. permit ca R. N. a P. - R. sa valorifice, prin licitație sau negociere directă, sortimente de material lemnos, stabilite pe baza prevederilor actelor de punere în valoare ...
Actul de punere în valoare este documentul tehnico științific ce conține rezultatele evaluării cantitative, calitative și valorice a volumului de lemn destinat exploatării (sursa: STAS 4579/2-90).
Pornind de la actul de punere în valoare și sortimentele dimensionale cuantificate pe specii și ținând cont de procesul tehnologic aprobat care include fisa de eficienta economica și sortimentele de masa lemnoasa fasonata care se vor valorifica, gestionarul partizii are drept obligație de serviciu executarea lucrărilor conform procesului tehnologice lit. b din fisa postului) și sortarea masei lemnoase exploatate ... preocupându-se de valorificarea superioara a masei lemnoase (lit. d din fisa postului).
Gestionarul partizii, în situația în care observă, pe măsura exploatării, ca exista o problema reală în a realiza în totalitate sortimentatia prevăzuta, are obligația de a sesiza conducerea unității despre aceasta împrejurare, iar conducerea unității are obligația de a numi o comisie în scopul verificării veridicității sesizărilor.
În speța, recurentul nu a făcut nici o sesizare în acest sens (de altfel nici nu a făcut vreo dovada contrarie pe parcursul judecării cauzei).
Pârâtul-recurent era un gestionar cu experiența, cu o vechime de mai mulți ani în funcție și nu se poate prevala de necunoașterea sarcinilor de serviciu. A. recurentului privitoare la deplasarea în teren a personalului de specialitate din cadrul reclamantei nu au nici o legătura cu o eventuala sesizare făcuta de către acesta privitoare la problematica nerealizării sortimentatiei, deoarece o asemenea sesizare nu a existat, ci este vorba despre controale de rutina asupra modului de desfășurare a activității recurentului.
Luând în considerare existenta actului de punere în valoare, procesul verbal de predare al parchetului, (preluarea gestiunii de către pârât) faptul ca recurentul nu a sesizat nereguli în legătura cu sortimentația stabilita, reclamanta în mod corect și legal am procedat la scoaterea la licitație a sortimentelor lemnoase în baza actul de punere în valoare.
Sortimentele lemnoase au fost introduse în listele de licitație/negociere, oferindu-se la vânzare loturi dimensionate în funcție de dinamica pieței. (Formarea de loturi oferite spre vânzare are drept rațiune ieșirea pe piața cu o oferta de vânzare accesibila tuturor categoriilor de agenți economici în funcție de puterea lor de cumpărare).
În speța, lotul de 200 mc lemn gater fag, despre care face vorbire reclamantul a făcut obiectul listelor de licitație din data de (...) și (...), după care a rămas disponibil pentru vânzare prin negociere, însă nu a fost vândut nefiind formulate oferte de cumpărare.
Cu ocazia încetării contractului de munca al recurentului și predarea gestiunii de către acesta, reclamanta a sesizat, că, în fapt, aceasta cantitate de
200 mc lemn gater fag nu exista, motiv pentru care se află în litigiu.
Mai afirma recurentul ca nu a fost consultat la întocmirea listelor pentru licitații și nu s-a făcut de către aceasta inventarul pe sortimente dimensionate.
Cu privire la acest aspect arată că nici un text de lege sau regulament nu cuprinde asemenea prevederi în sarcina acesteia.
Cu privire la probatoriul testimonial propus de recurente și „. fiindcă nu s-a formulat efectiv o cerere de încuviințare în acest sens) consideră ca acesta este inadmisibil prin prisma dispozițiilor art. 305, respectiv 292 Cod procedura civila, pe cale de consecința urmând a fi respins ca atare.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursurile sunt nefondate și urmează a fi respinse ca atare.
În recursul pârâtului, se arată în primul rând că nu s-a efectuat inventarierea în depozit a materialului lemnos, situație care conduce la imposibilitatea de a i se imputa prejudiciul, întrucât acesta a livrat atâta material lemnos cât a avut din fiecare sortiment.
Or, se constată că intimata reclamantă contestă existența unui text de lege sau regulament care să cuprindă asemenea prevederi, situație în care, în lipsa specificării cauzei juridice pe care își întemeiază recurentul pârât motivul de recurs astfel formulat, acesta urmează a fi respins.
Un alt motiv de recurs vizează neconsultarea sa la întocmirea listelor pentru licitații.
Și față de acesta se arată de către intimata reclamantă că nu există un text de lege sau regulament care să cuprindă asemenea prevederi, iar pe de altă parte, că art. 26 din regulamentul aprobat prin HG 8. cât și art. 36 din regulamentul aprobat prin OM 1. permit ca R. N. a P. - R. sa valorifice, prin licitație sau negociere directă, sortimente de material lemnos, stabilite pe baza prevederilor actelor de punere în valoare.
Așa fiind, neindicându-se un text de lege a cărei încălcare să se invoce prin raportare la neparticiparea pârâtului la licitațiile organizate pentru vânzarea materialului lemnos, Curtea nu poate constata o nelegalitate sub acest aspect.
Se reține, în acest sens, principiul disponibilității părților în procesul civil, conform căruia reclamantul este cel care fixează limitele litigiului, prin stabilirea elementelor acestuia, anume: părți, obiect, cauză, iar corelativ, pârâtul este cel care stabilește în funcție de care dispoziții legale alege să se apere, ce anume excepții și apărări formulează.
Se mai invocă de către recurentul pârât că în timpul decontării partizii a sesizat conducerea SEIR B. de faptul ca sortimentele de masă lemnoasă rezultate în urma exploatării partizii nu sunt cele estimate de APV, lucru pentru care s-au deplasat la fața locului șeful de producție, șeful de secție și directorul tehnic. Afirmația nu este probată, nefiind indicat un înscris prin care să se fi făcut o atare sesizare, iar recunoașterea de către reclamantă a faptului deplasării acestor reprezentanți ai angajatorului la fața locului este una calificată, afirmându-se că această deplasare nu s-a făcut în urma unor sesizări de felul celor invocate de pârât, ci în efectuarea unor controale de rutină asupra modului de desfășurare a activității recurentului. O atare recunoaștere calificată nu poate fi luată în considerare decât în ansamblul ei, astfel încât nu poate fi reținută această apărare în lipsa unor probe adecvate.
Cât privește solicitarea de probațiune testimonială formulată sub acest aspect direct în recurs, Curtea notează că potrivit dispozițiilor art. 305
C.proc.civ., în recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor. Pârâtul recurent nu a indicat nici un motiv care să-l fi împiedicat a formula aceste apărări în fața instanței de fond și a solicita acolo administrarea acestei probațiuni, astfel încât, față de dispoziția legală invocată, cererea nu poate fi admisă.
A., la fond, deși la termenul din data de 12 septembrie 2011, s-a amânat judecata pentru a da posibilitatea pârâtului să-și exprime poziția procesuală față de acțiunea formulată în contra sa, acest lucru nu s-a întâmplat, nefiind depusă întâmpinare nici la sau pentru termenul din 10 octombrie, nici pentru celelalte termene de judecată, în număr de 10.
Reprezentantul pârâtului a arătat în ședința publică din data de 10 octombrie 2011 că ar fi exprimat poziția procesuală față de acțiune în ședința anterioară, din 12 septembrie, dar aceasta nu este consemnată în încheierea de ședință din septembrie și nici nu apare consemnată o cerere de completare sau îndreptare a acestei încheieri sub acest aspect. Singurele cereri în probațiune formulate au vizat proba cu expertiza, astfel încât la termenele ulterioare judecata s-a centrat pe administrarea acestor probe, anume, expertiza contabilă și cea silvică. Apărările formulate de pârât ca răspuns la acțiunea îndreptată împotriva sa în răspundere patrimonială se prefigurează doar în cuprinsul obiecțiunilor formulate la expertiza silvică, la cel de al 11-lea termen de judecată, fără formularea altor cereri în probațiune.
Un alt motiv de recurs vizează faptul că evidența livrării masei lemnoase este ținută în fișa partizii care este condusă de personalul tehnic de birou din cadrul SEIR B. conform avizelor de însoțire a materialului lemnos emise și predate săptămânal de recurent. Se arată că în timpul livrării nu a fost sesizat de faptul ca nu a livrat sortimentul de lemn de gater fag în cantitate de 200 mc pentru care nici nu a fost încheiat contract cu furnizorii și că s-a văzut clar din fisa partizii că în locul acestuia s-a livrat lemn de celuloza.
Practic, recurentul invocă neatenționarea sa în timpul exploatării partizii
Preluncuța de faptul că nu ar fi livrat sortimentele estimate de APV, deși aceste sortimente rezultau din avizele de însoțire a mărfii predate săptămânal la sediul angajatorului.
Însă, printre sarcinile de serviciu ale acestuia se numărau, conform fișei postului (fila 17 dosar fond), acelea de a urmări el însuși executarea lucrărilor conform procesului tehnologic și de a gestiona masa lemnoasă din partizile primite spre exploatare și a se preocupa de organizarea, recoltarea și colectarea masei lemnoase la termenele prevăzute în graficul de eșalonare a tăierii parchetelor, cu respectarea strictă a regulilor silvice de exploatare prevăzute în Instrucțiunile din OM nr. 635/2002, precum și de a face sortarea masei lemnoase exploatate în funcție de dispozițiile de livrare primite, preocupându-se de valorificarea superioară a masei lemnoase.
Tocmai încălcarea acestor atribuții i se reproșează prin acțiunea în răspundere patrimonială declanșată împotriva sa, astfel încât acesta nu poate invoca în apărare că nu i s-a atras atenția anterior asupra acestei încălcări, atribuțiile sale fiind clare și dându-i în mod evident libertate de decizie în limitele fixate prin înscrisuri specifice (procesul tehnologic, regulile silvice).
Pe de altă parte, conturarea prejudiciului este în mod covârșitor legată de nerealizarea cantității previzionate din sortimentul de lemn rotund fag pentru cherestea, care avea un preț mai mare de vânzare decât cel pentru alte sortimente (lemn de foc, pentru celuloză), anume, 150 lei/mc, în condițiile în care, din cantitatea prevăzută de 946 mc, s-a realizat doar cea de 693 mc, rezultând o diferență în minus de 253 mc, a cărei valoare era de 37950 lei. Valoarea prejudiciului imputat pârâtului prin acțiune, de 25531 lei, este mai mică prin raportare la realizarea unei cantități mai mari decât cele previzionate la alte sortimente de lemn, prin care s-a diminuat practic această diferență valorică între profitul estimat și cel efectiv realizat.
Or, deși recurentul pârât susține ca un motiv de recurs faptul că în timpul livrării nu a fost sesizat cu nelivrarea unui sortimentul de lemn de gater fag în cantitate de 200 mc (pentru care, arată acesta, nici nu a fost încheiat contract cu furnizorii), se constată că din înscrisuri reiese faptul nerealizării întregii cantități de lemn de fag, chiar dacă se compară suma cantităților previzionate pentru această esență la toate sotimentele (pentru cherestea, pentru celuloză și ca lemn de foc) cu suma cantităților realizate din această esență pentru toate sortimentele, rezultând o diferență în minus de peste 200 mc. Prin urmare, indiferent de sesizarea pârâtului sau lipsa unei atari sesizări privitoare la nelivrarea cantității de 200 mc lemn de gater fag, lipsa acesteia este afirmată de reclamantă și necontestată ca atare de către pârât.
A., intimata reclamantă arată că lotul de 200 mc lemn gater fag, despre care face vorbire reclamantul, a făcut obiectul listelor de licitație din data de (...)
și (...), după care a rămas disponibil pentru vânzare prin negociere, însă nu a fost vândut nefiind formulate oferte de cumpărare, iar cu ocazia încetării contractului de munca al pârâtului și predarea gestiunii de către acesta, reclamanta a sesizat, că, în fapt, aceasta cantitate de 200 mc lemn gater fag nu există, motiv pentru care se află în litigiu.
Aceste afirmații nu au fost contestate de către pârâtul recurent.
Cât privește argumentul dedus de recurentul pârât din studiul efectuat de O., din care reiese că specia fag crescută în zona T.LUI nu realizează sortimentele prevăzute în APV, Curtea notează că nu s-au făcut obiecțiuni la APV de către pârât, dimpotrivă, acesta și-a derulat activitatea specifică în temeiul acestui act de punere în valoare fără a exista vreo susținere sau vreo probă că ar fi contestat realitatea, corectitudinea sau caracterul realizabil al acestui înscris.
F. de toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 3041 C.proc.civ., urmează a fi respins ca nefondat recursul pârâtului.
Cât privește recursul formulat de reclamantă, acesta va fi de asemenearespins, în baza acelorași dispoziții legale.
Se reține în acest sens faptul că practic, ceea ce solicită recurenta reclamantă este fie casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, fie modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii pentru întreaga sumă solicitată prin petit, de 25531 lei, sau alternativ, admiterea pentru variantele 1 sau 2 din expertiza silvică, variante considerate de asemenea corecte, întrucât prima stabilește un prejudiciu de 26075,10 lei ca diferența valorica între venitul realizat și prevederile procesului tehnologic, iar în varianta 2 - un prejudiciu de 24462,9 lei urmarea corectării procesului tehnologic în conformitate cu normele tehnice în vigoare.
Cu privire la solicitarea de casare a sentinței și de trimitere a cauzei spre rejudecare pentru administrarea probei cu contraexpertiza silvică, Curtea constată că o atare solicitare se poate formula doar în situația în care s-a soluționat procesul fără a se intra în cercetarea fondului. Pentru ipoteza în care modificarea sentinței nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi, C.proc.civ. reglementează casarea cu reținere.
În speță, nu se poate concluziona că s-ar fi soluționat cauza fără a se intra în cercetarea fondului, iar în ce privește respingerea cererii de administrare a unei noi contraexpertize, aceasta trebuie privită în contextul în care în cauză s-au efectuat două expertize, iar expertul silvic a răspuns obiecțiunilor părților. Î. unei noi expertize (a contraexpertizei) se face de către instanță, conform art. 212 C.proc.civ., doar în situația în care aceasta nu este lămurită, ceea ce nu a fost cazul.
Cu privire la solicitarea de modificare a sentinței, Curtea reține că motivul pentru care prima instanță a optat pentru varianta a 3-a din expertiză este că aceasta este echitabilă și justă, venitul realizat fiind comparat cu procesul tehnologic corectat și toleranța admisă a actului de punere în valoare de 5%.
Criticile aduse acestei variante de către recurenta reclamantă sunt în sensul că procentul de toleranță admisă de 5% nu s-a aplicat în conformitate cu îndrumările date de R. R. prin adresa nr. 1264/(...), expertul aplicând o reducere de 5% și sortimentelor lemnoase la care intimatul a realizat cantități suplimentare față de prevederi.
Această critică nu poate fi primită, în contextul în care R. R. admite că la stabilirea valorii volumului de masă lemnoasă poate exista o eroare statistică de
+ 5% față de valoarea înregistrată în evidența gestionară (fila 172 dosar fond), necondiționând așadar aplicarea acestui procent de eroare de existența unuiplus sau a unui minus la sortimentele previzionat a fi realizate în exploatarea unui parchet. Aplicarea procentului cu minus pentru întreaga cantitate prevăzută în APV este legală și conformă cu regulamentele recurentei reclamante, chiar în condițiile în care la unele sortimente pârâtul a realizat o cantitate mai mare decât cea previzionată, întrucât per ansamblu s-a realizat o cantitate de material lemnos mai mică decât cea previzionată. Pe de altă parte, proiectul tehnico-economic de exploatare a lemnului se întocmește pe baza unor estimări, nu propune o valoare de adevăr absolută, astfel încât aplicarea acestui procent acceptat de eroare este tocmai un semn al acestei împrejurări. Or, realizarea unei cantități mai mari din anumite sortimente s-a făcut în detrimentul altora, însă per ansamblu, existând o nerealizare a întregii cantități preconizate de material lemnos, logică este aplicarea procentului de eroare cu minus la întreaga masă lemnoasă preconizat a fi realizată, această aplicare fiind în acord cu invocatul regulament al reclamantei și cu realitatea faptică.
Neexistând alte critici cu privire la varianta din expertiza silvică aleasă de tribunal și constatând că aceasta este cea corectă și preferabilă primelor 2 variante, pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge recursul reclamantei, fiind superfluă cercetarea celorlalte motive de recurs, care vizează variantele din expertiză defavorabile recurentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanta R. R. - D. S. B.-N., respectiv pârâtul P. N., împotriva sentinței civile nr. 1. din 12 septembrie
2012 a T.ui B. N., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 decembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. C. G. G.-L. T. I. T.
N. N.
GREFIER,
Red.I.T./S.M.
2 ex.
Jud.fond. Emil Belean
| ← Decizia nr. 4109/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 2251/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
