Decizia nr. 259/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ N. 259/R/2012

Ședința publică din data de 24 ianuarie 2012

Instanța constituită din: PREȘED.TE: D. C. G.

JUDECĂTOR: G.-L. T.

JUDECĂTOR: I. T.

G. : N. N.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul P. M. B. M. și de pârâtul C. LOCAL AL M. B. M. împotriva sentinței civile nr. 1790 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M., precum și pe pârâții intimați S. G. CU P. N. N. 4 B. M. și M. F. P. - D. G. A F. P. M., având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este realizată .

Recursurile sunt declarate și motivate în termen legal, au fost comunicate intimaților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 17 ianuarie

2012 reclamantul intimat a înregistrat la dosar întâmpinare.

Având în vedere că s-a solicitat judecata cauzei în lipsa părților de la dezbateri, Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 1790 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. F. P. și s-a respins acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Învățământ M. în contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

S-a admis acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Învățământ M., în contradictoriu cu pârâții: S. G. cu program normal nr. 4 B. M., C. Local B.

M., P. municipi. B. M. și în consecință pârâta S. G. cu program normal nr. 4 B. M. a fost obligată să plătească membrilor de sindicat reprezentați de reclamant: A. M., B. Z., Bot M., B. F., N. E., R. Ana, P. R., M. A., H. F. și D. A., diferența dintre drepturile salariale cuvenite pentru luna noiembrie 2009, diminuate cu 15,5% prin aplicarea L. nr. 3. doar începând cu data de (...) și drepturile salariale efectiv încasate pentru această lună, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.

Pârâții C. Local B. M. și P. municipiului B. M. au fost obligați să asigure sumele necesare plății drepturilor bănești acordate.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. F. P., că aceasta este întemeiată, între reclamant și acest pârât neexistând nici un raport juridic care să justifice chemarea lui în judecată.

Lipsa calității procesuale pasive a M.ui F. P. este reținută și în Decizia nr. 10 din (...), pronunțată pe recursul în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție care potrivit dispozițiilor art. 3307 alin. 4 Cod procedură civilă, este obligatorie pentru instanțele de judecată.

Așa fiind, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și a respins acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Î. M. în contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului P. M. B.

M. și a pârâtului C. Local B. M., instanța a reținut următoarele: potrivit art. 1 din H.G. 538/2001 „începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.

Art. 167 al. 3 din L. nr. 84/1995 prevede că „Finanțarea de bază a u- nităților de învățământ preuniversitar de stat care cuprinde și cheltuielile de personal în categoria cărora se înscriu și primele de vacanță se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ";.

Apoi, potrivit art. 36 al. 4 din L. nr. 215/2001, consiliul local aprobă la propunerea primarului bugetul local, iar potrivit art. 23 al. 1 din aceeași lege autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative și primarii, ca autorități deliberative.

Pârâtul C. Local B. M. a fost chemat în judecată ca pârât datorită calității de finanțator ai instituției de învățământ, iar P. în calitate de ordonator principal de credite.

Legitimarea procesuală a acestora nu trebuie analizată strict din perspectiva raporturilor juridice de muncă, ci trebuie raportată și la dispozițiile legale menționate care stabilesc în sarcina consiliului local obligația de a suporta toate cheltuielile de personal, iar în persoana primarului calitatea de ordonator de credite.

Față de aceste considerente, instanța a respins excepțiile lipsei calității procesuale active invocate de P. municipiului B. M. și C. Local B. M.

Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că membrii de sindicat reprezentați în cauză sunt angajați ai pârâtei unitatea școlară.

Potrivit adeverințelor emise de aceasta, în luna noiembrie 2009 au fost reduse cheltuielile de personal cu 15,5%, respectiv total salarii brute, pentru întreg personalul angajat al unității de învățământ.

Potrivit art. 10 alin. 1 din L. nr. 3., în vederea încadrării în con- strângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie - decembrie 2009, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre măsurile enumerate.

În conformitate cu dispozițiile art. 12 din L. nr. 24/2000 privind norme- le de tehnică legislativă și art. 78 din Constituția României, legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în cuprinsul ei.

L. nr. 3. a fost publicată în Monitorul Oficial la data de (...) și, în lipsa unei mențiuni privind intrarea în vigoare la o altă dată, a intrat în vigoare la 12 noiembrie 2009, dată de la care își produce efectele.

Prin urmare, pentru luna noiembrie 2009 procentul de 15,5% lunar, în medie, de reducere a cheltuielilor de personal, trebuie aplicat proporțional cu perioada din această lună în care legea se aplică, iar nu raportat la întreaga lună.

Potrivit art. 15 din Constituția României, legea civilă produce efecte numai pentru viitor, respectiv de la data intrării sale în vigoare, neputând afecta drepturile dobândite anterior.

Drepturile salariale aferente muncii prestate de membrii de sindicat reprezentanți de reclamant până la data de 12 noiembrie 2009 s-au născut sub imperiul legii anterioare și nu pot fi afectate de reducerile prevăzute de L. nr.

3..

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții P. M. B. M. și depârâtul C. LOCAL AL M. B. M.

Pârâtul P. M. B. M. a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii pentru lipsa calității procesuale pasive a primarului M. B. M.

În motivarea recursului a arătat că potrivit art.77 din L. nr.215/2001 „P., viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei,orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale";.

Potrivit art.21 din L. nr.215/2001 „Unitățile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public cu capacitate deplină și patrimoniu propriu.

Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ - teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane juridice sau fizice, în condițiile legii.

(2) În justiție, unitățile administrativ - teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.

C. LOCAL AL M. B. M. a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii față de această autoritate pentru lipsa capacității și calității procesuale pasive a C.ui local B. M.

În motivarea recursului a arătat că în conformitate cu art.41 coroborate cu art.26 alin.1 din Decretul 31/1954 și art.21 din L. 215/2001, consiliul local nu are personalitate juridică și buget propriu.

Potrivit art.21 din L. nr.215/2001 „Unitățile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public cu capacitate deplină și patrimoniu propriu.

Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ - teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane juridice sau fizice, în condițiile legii.

(2) În justiție, unitățile administrativ - teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.

(3) P., respectiv președintele consiliului județean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatuluide specialitate, sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ - teritoriale ,precum și ale autorităților administrației publice locale respective, in justiție.;

Potrivit art.20 din L. nr. 215/2001, republicată, unitățile administrativ - teritoriale sunt: comunele, orașele, municipiile și județele, în care se exercită autonomia locală și funcționează autorități ale administrației publice locale.

C. Local este, potrivit art.23 din L. nr. 215/2001, republicată, autoritatea administrației publice loca le, în speță a M. B. M., o autoritate cu caracter deliberativ (hotărăște, avizează, aprobă etc, cf. art. 36 din L. nr.215/200 1, republicată) în problemele de interes local, iar primarul este autoritatea administrației publice loca le cu caracter de execuție, (« ... pune în aplicare hotărâri le consiliului local ... »cf.art.61 din L. nr. 215/2001, republicată).

În consecință, C. Local al M. B. M. și P. M. B. M. sunt autoritățile unității administrativ-teritoriale - Municipiul B. M., care nu au personalitate juridică proprie, nu au capacitate și nici patrimoniu.

În ceea ce privește a doua excepție: C. local al M. B. M., a fost chemat în judecată, așa cum arată reclamantul, în calitate de finanțator al unităților de învățământ. D. că, potrivit dispozițiilor art. 63 alin. 4 litera a din L. 215/2001, republicată, primarul în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 63, alin.l, lit.c, exercită funcția de ordonator principal de credite, iar nu consiliul local care îndeplinește alte atribuții date în competența sa. C. local al M. B. M. nu este și nici nu poate fi reprezentat de către primarul M. B. M., deoarece cele două autorități au atribuții distincte.

Pe fond, consideră că acțiunea este inadmisibilă, C. Local al M. B. M. este o autoritate deliberativă, fără personalitate juridică, fără patrimoniu astfel că nu poate să își asume obligații pecuniare.

S. L. din Î. M. prin întâmpinare (f.13-16) a solicitat respingerea recursului.

1. Cu privire la recursul declarat de C. Local al M. B. M.

Singurele motive de recurs invocate de acest pârât vizează lipsa capacității juridice și a calității procesuale pasive.

Raportat la prima dintre acestea, Curtea reține că, deși C. local nu are personalitate juridică și buget propriu, el reprezintă autoritatea deliberativă a unității administrativ teritoriale, aceasta din urmă având atât personalitate juridică cât și patrimoniu propriu.

Este evident că împrocesuarea C.ui local al municipiului B. M. s-a făcut tocmai în considerarea calității acestuia de organ deliberativ al unității administrativ teritoriale, deci în reprezentarea unității administrativ teritoriale, aspect care reiese în mod neîndoielnic din modul de formulare a cererii introductive de instanță. Astfel, prin acțiune se solicită drepturi salariale de către cadrele didactice or, potrivit dispozițiilor art.1 din HG nr.538/2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat sunt plătite din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale unde își au sediul.

Ca urmare, este evident că ceea ce urmărește reclamantul este obținerea unor surse financiare din cadrul bugetului local.

Pe de altă parte, potrivit art.36 alin.4 din L. nr.215/2001 C. Local este cel care aproba, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar.

Aceste atribuții au fost avute în vedere de către reclamant pentru a solicita în contradictoriu cu acest pârât admiterea acțiunii.

Raportat la excepția lipsei calității procesuale pasive, Curtea reține că admiterea acțiunii față de acest pârât se datorează nu calității sale de ordonator de credite (calitate pe care o are într-adevăr, primarul) ci, așa cum s- a arătat mai sus, calității de organ deliberativ în măsură să aprobe bugetul local și care astfel, în reprezentarea unității administrativ teritoriale, are abilitatea de a asigura sumele necesare plății drepturilor salariale ale cadrelor didactice.

Față de considerentele ce preced, Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul acestui pârât, potrivit dispozițiilor art.312 alin.1 C.pr.civ.

2. Cu privire la recursul declarat P. M. B. M.

P. M. B. M. este de ordonator principal de credite al bugetului M. B. M., conform art. 63 alin. (4) lit. a) din L. 215/2001 și, în mod evident, are calitatea de reprezentant al unității administrativ teritoriale, respectiv B. M. De altfel, art. 62 alin. (1) din L. administrației publice locale prevede expres că „primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție";, cele două atribuții neputând fi disociate.

Având în vedere normele legale evocate și raportându-se la dispozitivul deciziei prin care este obligat acest pârât la „. sumelor";, iar nu și la plata lor,

Curtea reține că atribuțiile legale amintite mai sus justifică calitatea procesuală pasivă a acestuia.

Constată că recurentul face o confuzie între calitatea de angajator și cea de ordonator de credite (finanțator), doar aceasta din urmă justificând legitimarea procesuală a recurenților în cadrul unui litigiu al cărui obiect îl reprezenta obligarea acestora la alocarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale datorate de angajator.

Față de considerentele ce preced, Curtea urmează a respinge ca nefondat și recursul acestui pârât, potrivit dispozițiilor art.312 alin.1 C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții P. M. B. M. și C. LOCAL AL M. B. M. împotriva sentinței civile nr. 1790 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.

Irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 24 ianuarie 2012.

PREȘED.TE JUDECĂTORI

D. C. G. G. L. T. I. T.

G. N. N.

Red.DCG/(...) Dact.SzM/2ex.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia nr. 259/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă