Decizia nr. 4943/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4943/R/2012
Ședința publică din data de 27 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G.-L. T. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S. E. C. SA împotriva sentinței civile nr. 9127 din 13 septembrie 2012 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe intimatul reclamant R. V., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că reclamantul intimat a înregistrat în cauză întâmpinare la data de 19 noiembrie 2012.
Curtea din oficiu, invocă excepția tardivității recursului acesta fiind înregistrat la data de 2 noiembrie 2012 iar sentința împotriva căruia a fost declarat recursul fiind comunicată pârâtei la data de 19 octombrie 2012 și reține cauza în pronunțare asupra excepției.
C U R T E A
Prin sentința nr.9127 din 13 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta S. E. C. S.
S-a admis acțiunea formulată de către reclamantul R. V. în contradictoriu cu pârâta S. E. C. S.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului salariile suplimentare echivalente cu salariul de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, pentru anii 2008 și 2009, precum și un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare pentru sărbătoarea de P. din anul 2009, sume ce vor fi actualizate prin aplicarea dobânzii legale calculată de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel prima instanță asupra excepției prescripției extinctive a dreptului la acțiune a reținut că textul de lege indicat în susținerea excepției de către pârâtă nu este aplicabil în cauză. Aceasta în condițiile în care, în privința drepturilor salariale Codul muncii a prevăzut expres un termen de prescripție de
3 ani, prin art. 268 alin 1 lit.c. Pentru aceste considerente a fost respinsă excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune.
Instanța a reținut că reclamantul a fost angajatul pârâtei în baza unui contract individual de muncă încheiate pe durată nedeterminată, până în data de (...), când s-a pensionat.
Conform prevederilor art.32 alin.1 din Contractul colectiv de muncă pe anii
2005-2006, prelungit prin acte adiționale până în anul 2010 pentru munca ireproșabilă desfășurată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia,personalului companiei, va primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv (f.14).
Instanța a reținut că executarea clauzelor asumate prin contract este obligatorie, iar dacă reclamantul a beneficiat de măsuri compensatorii prevăzute de OG nr. 9., în acest caz compensațiile trebuiau cumulate.
Așa fiind instanța, în temeiul art.208 și următoarele din Legea nr.62/2011, a admis acțiunea formulată de reclamant și a fost obligată pârâtă, să îi achite acestuia salariile suplimentare echivalente cu salariul de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, pentru anii 2008 și 2009, precum și un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare pentru sărbătoarea de P. din anul 2009, sume ce vor fi actualizate prin aplicarea dobânzii legale calculată de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective.
Împotriva acestei hotărârii a declarat recurs pârâta S. E. C. SA solicitândadmiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, recurenta critică sentința atacată în sensul ca instanța a reținut eronat faptul că SC „E. C."; SA nu a onorat obligațiile asumate potrivit art. 32 din Contractele Colective de M. ale SC „E. C."; SA pe anii 2009 -
2010.
Consideră că pentru a putea acordat acest drept societatea ar trebui să aibă profit, sau cel puțin să nu aibă pierderi, dar din nefericire societatea trece prin momente foarte grele generate de climatul economic nefavorabil, ajungând pe locul trei în topul național al datornicilor față de bugetul statului, fiind monitorizată de F. M. I., iar anul trecut au fost nevoiți să treacă printr-o restructurare masivă de personal.
Angajatorul nu și-a putut executa obligația prevăzută în contract, datorită faptului că executarea obligației va pune societatea într-o postură economică foarte dificilă. Concret, sunt în prezența unei onerozități excesive a obligației societății și pe care aceasta nu a luat-o în calcul cu prilejul negocierii contractului colectiv de muncă.
Așadar, neexecutarea obligației asumată prin încheierea contractului colectiv de muncă - în art. 32 - constituie un eveniment ce nu putea fi prevăzut și nici împiedicat de către societate, care se vede astfel în situația oneroasă de ași atrage o situație economico-financiară foarte dificilă.
Întrucât există argumentații de natură juridică ce dovedesc teoria impreviziunii, solicită instanța să le aprecieze.
Referitor la punctele 2, 3 și 4 si anume obligare subscrisei la plata ajutorului material pentru sărbătoarea de P., de C. și de Z. E. C. SA pentru anul
2009.
Critică sentința sus menționată în sensul că instanța nu a ținut cont de faptul că aceste ajutoare materiale au fost suspendate prin A. A. nr. 1/2539/(...) înregistrat la D. de M., S. S. și F. M. B. cu numărul 3229/(...).
Aceasta fiind starea de fapt și de drept solicită în temeiul art. 304 (2) pct. 9
Cod Proc. Civilă admiterea recursului, modificare hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
Prin întâmpinarea formulată reclamantul R. V. a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
Învestită cu soluționarea căii de atac, Curtea a invocat, la primul termen de judecată, excepția tardivității recursului declarat de pârâta S. E. C. SA, excepțiecare, constatându-se a fi întemeiată, va fi admisă în baza următoarelorconsiderente:
Litigiul soluționat prin sentință este unul de muncă, reclamantul urmărind obligarea pârâtei la plata unei sume reprezentând diferență drepturi salariale.
Potrivit dispozițiilor 80 din Legea nr. 168/1999, privind soluționarea conflictelor de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar prevederile art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă sancționează cu decăderea neexercitarea căii de atac în termenul legal, cu excepția cazului în care partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
În cauza dedusă judecății, hotărârea primei instanțe a fost comunicată pârâților la data de 19 octombrie 2012, astfel cum rezultă din dovada de predare- primire aflată la fila 27 din dosarul primei instanțe.
Or, recursul a fost declarat la data de 2 noiembrie 2012 conform rezoluției de primire a cererii, prin urmare, cu depășirea termenului legal de 10 zile prevăzut de 80 din Legea nr. 168/1999.
Pentru considerentele expuse, Curtea va respinge recursul pârâtei ca fiind tardiv formulat, urmând a menține hotărârea primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta S. E. C. SA împotriva sentinței civile nr. 9127 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 27 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
G.-L. T. I. T. D. C. G.
GREFIER N. N.
Red.D.C.G./dact.V.R.
2ex./(...) Jud.fond E. B.
← Decizia nr. 4482/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 227/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
---|