Decizia civilă nr. 1210/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția I Civilă

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1210/R/2013

Ședința publică din data de 19 martie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I. T.

JUDECĂTOR: D.

C.

G.

JUDECĂTOR: G.

-L.

T.

GREFIER: N.

N.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. N. împotriva sentinței civile nr. 596 din_ pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe intimații reclamanți B.

R., C. L. C., DS E. și pe intimații pârâți Ș. CU C. I - V.

"N. I. "; C. N., P. MUNICIPIULUI C. N. și I. Ș. J. C.

, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este realizată.

Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, având în vedere și solicitarea recurentului, de judecată în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.

C U R T E A

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 596/_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._

, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul I. Ș. J. C. și s-a respins acțiunea față de acesta.

S-a admis în parte acțiunea formulată de către reclamanții B. R. și

DS E., în contradictoriu cu pârâții Ș. CU C. I-V. "N. I. "; C. -

N. și C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. .

A fost obligată pârâta Ș. CU C. I-V. "N. I. ";, în calitate de angajator pentru reclamanții B. R. și DS E., la plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite reclamanților în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, începând cu data de 01 mai 2009, până la data de 31 decembrie 2009, în sumă de 6806 lei pentru B. R. și 6216 LEI PENTRU DS E. actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data plății efective.

A fost obligat pârâtul C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești.

A fost respinsă cererea formulată de reclamanta C. L. C. . S-a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut următoarele: Excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de C. Local al

Municipiului C. -N. a fost respinsă, întrucât acest organ al administrației publice locale are atribuția legală de a aproba în bugetul local sumele necesare plății drepturilor salariale cuvenite cadrelor didactice reclamante .

Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul I. Ș.

J. C. fost admisă, cu consecința respingerii cererii reclamanților față de acest pârât, întrucât această instituție nu are obligația legală de a calcula și plăti drepturi salariale cadrelor didactice, ci are obligația de coordonare a încadrării unităților de învățământ cu personal didactic și de administrare a procesului educațional în respectivele unități.

Raportat la prevederile art.268 alin.3 C. muncii, republicat, care prevede că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în situația in care obiectul conflictului individual de muncă constă in plata unor drepturi salariale neacordate și la data formulării cererii de chemare în judecată, drepturile salariale solicitate de reclamanți pentru perioada 01.01-_ sunt prescrise.

Pe fondul cauzei instanța a reținut că reclamanții B. R. și DS

E. au calitatea de cadre didactice la Ș. cu clasele I-V. "N. I. ";, așa cum rezultă din adeverințele emise de către această unitate de învățământ, iar reclamanta C. L. C. are calitatea de cadru didactic la Ș. "G. Barițiu";

Turda comasată cu Ș. "Teodor Mureșanu"; Turda, unde a fost detașată in interesul învățământului în perioada mai-decembrie 2009.

Potrivit prevederilor art. 157 alin. 2 din Codul muncii sistemul de salarizare a personalului din instituțiile publice finanțate integral de la bugetul local se stabilește prin lege cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.

Unitatea de învățământ Ș. cu clasele I-V. "N. I. "; la care sunt angajate cadrele didactice B. R. și DS este instituție de învățământ

finanțată din fonduri alocate prin bugetul local al municipiului C. -N. de la bugetul de stat și din alte surse potrivit legii.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. 1 lit.";c"; din Lg.221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ pentru funcțiile didactice avute de către cei doi reclamanți, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este 400,00 lei, care reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare, începând cu data de_ .

După intrarea în vigoare a Lg.221/2008 unitatea de învățământ avea obligația să calculeze pentru cei doi reclamanți, cadrele didactice și să le plătească acestora după cuprinderea sumelor în bugetul local salariile conforme cu acest act normativ, obligație pe care nu și-a respectat-o.

Ș. cu clasele I-V. "N. I. "; C. -N. a continuat să plătească celor două cadre didactice salarii în baza altor acte normative pentru perioada mai- decembrie 2009, așa cum rezultă din tabelele existente la fila 42.

Potrivit prevederilor Legii nr. 221/2008 în vigoare până la data intrării în vigoare a Lg.330/2009 cadrele didactice reclamante din această unitate de învățământ vor beneficia de următoarele sume brute la care se va aplica coeficientul de inflație la data efectivă a plății: 6806 lei B. R. și 6216 lei D.

S. E., deoarece Legea nr. 221/2008 este singurul temei de drept în baza căruia se face salarizarea personalului didactic.

Pentru a putea fi plătite aceste sume Primarul Municipiului C. -N. are obligația de a întocmi bugetul local și de a-l propune spre aprobare C. ui Local, iar acesta are obligația de a-l aproba conform prevederilor art.63 alin. 1 lit.";c"; și alin. 2 lit.";c"; și art. 36, alin. 4 lit.";b"; din Lg.215/2001, deoarece Ș. cu clasele I-V. "N. I. "; C. -N. este unitate de învățământ preuniversitar care funcționează ca unitate finanțată din fondurile alocate prin bugetul local al Municipiului C. -N. de la bugetul de stat și din alte surse conform prev. art.104 din Legea nr. 1/2011 a Educației naționale.

Chiar dacă nu au raporturi juridice directe cu personalul didactic din unitatea de învățământ Primarul și C. Local au obligația legală de a cuprinde în buget și cheltuielile de personal privind salarizarea cadrelor didactice conform solicitărilor unității de învățământ având la bază prev. Lg.221/2008.

Așa fiind, cererea reclamanților B. R. și DS E. a fost admisă conform dispozitivului.

Cererea reclamantei C. L. C. împotriva pârâților Ș. cu clasele I-V.

"N. I. "; și C. Local al Municipiului C. -N. a fost respinsă, întrucât obligația de calculare și de plată a drepturilor salariale revine școlii la care a fost detașată in interesul învățământului în perioada mai - decembrie 2009, așa cum prevede art.47 alin.1 din Codul muncii, republicat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul C. Local al municipiului C. -N.

, solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii civile formulate împotriva pârâtului recurent.

În motivarea recursului recurentul invocă, în principal, excepția lipsei calității sale procesuale pasive arătând că pentru ca paratul recurent C. Local al Municipiului C. -N. sa poată îndeplini cerințele cuprinse in petitul acțiunii introductive este necesar ca sumele care se cuvin personalului din unitățile de învățământ sa fi fost ca1culate in mod corect, sa fi fost prevăzute in bugetul de stat, din acesta, sumele destinate cheltuielilor de personal sa fi fost repartizate si virate in contul bugetului local.

Prin urmare, rezulta ca in vederea acordării diferențelor drepturilor salariale, solicitate prin cererea introductiva, era necesar ca partenerii sociali sa procedeze la identificarea surselor de finanțare înainte de adoptarea legii bugetului de stat, negocierea, in vederea includerii respectivelor drepturi in actele normative care le reglementează si achitarea acestora exclusiv din veniturile proprii realizate de unitatea de învățământ.

Arată, de asemenea, că poate aloca sumele necesare plății drepturilor salariale doar condiționat de împrejurarea ca sumele care se cuvin personalului din unitățile de învățământ sa fi fost calculate in mod corect si sa fi fost virate in contul bugetului local, având in vedere ca sumele provin de la bugetul de stat, instituția recurentă făcând doar deschiderea de credite către instituțiile de învățământ, in funcție de necesarul financiar al fiecăreia, in conformitate cu disp. art. 39 alin 6 din Legea 273/2006. Așadar, in cazul prezentului litigiu, arată ca nu s-a făcut dovada ca partenerii sociali au urmat etapele mai sus expuse.

Recurentul invocă, de asemenea dispozițiile art. 104 alin. 2, 5 și 6 din Legea nr.1/2011 - Legea Educației Naționale și ale art. 50 alin. 2 lit. a din Legea nr. 273/2006, subliniind că din coroborarea acestor prevederi legale rezultă că, pentru ca instituția pârâtă sa poată aloca fonduri pentru cheltuielile solicitate este imperios necesar ca sumele care se cuvin personalului din unitățile de

învățământ sa fi fost calculate in mod corect, sa fi fost prevăzute in bugetul de stat - aceasta pe de-o parte, iar pe de alta parte, din bugetul de stat sumele

destinate cheltuielilor de personal sa fi fost repartizate si virate in contul bugetului local.

Recurentul a mai arătat că în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, unitățile de învățământ au calitatea de angajator al personalului didactic, având astfel obligația de a calcula si achita drepturile salariale ale acestora.

Pe de altă parte, învederează faptul că bugetul pe anul 2012 a fost aprobat prin HCL nr. 57/2012, insa nu a fost asigurata sursa de finanțare de către bugetul de stat pentru a fi onorate pretențiile reclamantului.

De asemenea, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2012, Legea 293/2011 sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugata sunt destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor si obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat. Repartizarea acestor sume pe comune, orașe, municipii se face prin Decizia directorului Direcției Generale a Finanțelor P. e Județene după consultarea consiliului județean, a primarului si cu asistenta tehnica de specialitate a I. ui Ș.

sau a Direcției de munca si Solidaritate Sociala, după caz, in funcție de numărul de beneficiari ai serviciilor respective.

Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 167 din Legea nr. 84/1995 (act normativ în vigoare până la data de_ ) finanțarea de bază a unităților de învățământ de stat (care include și cheltuielile de personal) este asigurată prin bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe a cărui rază își desfășoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.

Totodată, potrivit art. 16 din HG nr. 2192/2004 de aprobare a Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat "finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ- teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii";.

Dispoziții similare sunt prevăzute și în Legea nr. 1/2011 a educației naționale (act normativ în vigoare începând cu data de_ ), care prevede la art. 104 că finanțarea de bază pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.

Conform art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale veniturile bugetare locale se constituie și din "sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat";.

Drept urmare, sursa din care se plătesc drepturile salariale rămâne tot bugetul local al unității administrativ-teritoriale de care aparține unitatea de învățământ, fiind fără relevanță din ce venituri se constituie sumele necesare pentru această plată.

În cauză calitatea procesuală pasivă a pârâtului C. Local al municipiului C. -N. este justificată, având în vedere că potrivit dispozițiilor art.36 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 215/2001, acesta este cel care aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația.

Este adevărat că în sensul prevederilor art. 14 din C. muncii coroborat cu dispozițiile art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, respectiv ale art. 93 din Legea nr. 1/2011, calitatea de angajator aparține unității de învățământ, și prin urmare, acesteia îi revine în primul rând obligația de a efectua calculul și plata drepturilor de natură salarială, însă îndeplinirea acestei obligații este dependentă de asigurarea finanțării corespunzătoare de la bugetul de stat și de la bugetele unităților administrativ- teritoriale, ori pentru aceasta sunt prevăzute, prin dispoziții legale speciale, atribuții specifice în sarcina altor instituții, printre care și consiliile locale ale unităților administrativ teritoriale.

Este de menționat că tribunalul nu a obligat pârâtul C. local al municipiului C. -N. la plata drepturilor salariale solicitate din veniturile proprii ale unității administrativ teritoriale, ci la alocarea sumelor necesare din bugetul local, fondurile din care se constituie bugetul local, respectiv destinația acestor fonduri, fiind cea prevăzută de lege.

Pe de altă parte, salariații sunt îndreptățiți la acordarea tuturor drepturilor conferite de lege, fiind obligatoriu ca salariile să fie plătite înaintea oricăror alte obligații ale angajatorului, în raport de prevederile art. 161 din codul muncii (fost art. 156 din Codul muncii).

Faptul că angajatorul nu a solicitat plata sumelor necesare achitării drepturilor solicitate prin acțiune în cadrul demersurilor administrative ce premerg plata drepturilor salariale nu poate fi imputat cadrelor didactice reclamante și nici nu se poate constitui într-un motiv temeinic de respingere a acțiunii față de pârâtul recurent, întrucât sursa din care trebuie plătite drepturile salariale acordate prin sentință rămâne tot bugetul local al unității administrativ-teritoriale de care aparține unitatea de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, fiind în sarcina pârâtului să facă demersurile pentru a obține alocarea sumelor necesare de la bugetul de stat.

Nealocarea până în prezent de la bugetul de stat a fondurilor necesare achitării drepturilor salariale solicitate de reclamant nu poate fi reținută de către instanță ca motiv de netemeinicie a acțiunii prin care salariatul solicită îndeplinirea obligației de plată a salariilor stabilite conform legii.

Aceste aspecte privesc în fapt procedura de alimentare a bugetului local, din care se fac în final plățile pentru asigurarea salariilor cadrelor didactice. Or, acest aspect poate fi invocat în cadrul derulării raporturilor dintre recurent și autoritățile la care se face referire în recurs, pentru a se solicita alocarea de fonduri în scopul asigurării sumelor necesare acoperirii plăților dispuse de instanță. Nu se diminuează însă participarea recurentului la raporturile juridice care, potrivit celor ce preced, întemeiază calitatea lui procesuală pasivă, nici semnificația juridică a acestor raporturi: altfel spus, recurentul rămâne a fi obligat la alocarea fondurilor bănești în favoarea unității de învățământ necesare plății sumelor restante datorate cadrelor didactice, potrivit competențelor legale la care s-a făcut referire mai sus.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ., Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâtul C. Local al municipiului C. -N. .

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. împotriva sentinței civile nr. 596 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 19 martie 2013.

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

I. T. D. C.

G.

G.

-L.

T.

GREFIER

N. N.

Red.GLT/dact.MS 2 ex./_ Jud.fond: P.U.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1210/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă