Decizia civilă nr. 4190/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4190/R/2013
Ședința publică din 28 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. G. JUDECĂTOR: L. D. JUDECĂTOR: S. D.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de reclamantul C. A. I. împotriva sentinței civile nr. 2132 din 22 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - I. G. AL J.
, I. DE J. J. "M. V. " S., având ca obiect drepturi bănești.
Se constată că la data de 21 octombrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul recurent C. A. I. a depus la dosar concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 21 octombrie 2013, când s-a dispus amânarea pronunțării recursului pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că
prin cererea sa, reclamantul C. A. I. a solicitat instanței obligarea pârâților I. G. al J. Romane și I.
J. de J. "M. V. "; S. la plata către reclamant a 12 solde corespunzătoare funcției de bază, sume asupra cărora sa se calculeze dobânda legala de la data trecerii in rezerva pana la data plății efective, precum și plata cheltuielilor de judecata.
Prin sentința civilă nr. 2132/_ a Tribunalului S., pronunțată în dosar nr._
, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului I.
G. al J. Romane, excepție invocata de acesta și s-a respins ca nefondată acțiunea.
Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.
al J. Romane, instanța a respins-o având în vedere că potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea J. Române, I. de J. J. S. este subordonat nemijlocit I. ui G. al J. Romane.
Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
Începând cu data de_ reclamantul C. A. I., având calitatea de cadru militar activ (subofițer), a fost trecut în rezervă, fiind clasat "inapt pentru serviciul militar în timp de pace, apt limitat la război" și încadrat în gradul III de
invaliditate, conform Deciziei Medicale nr. A- 2011/9 din_, cu drept la pensie, conform Ordinului Inspectorului șef al I.J.J. S. nr. 2052593 din_ . La data trecerii în rezervă, reclamantul avea o vechime efectivă în structuri militare de 20 ani, 00 luni și 20 zile .
Prevederile art. 20, alin. (1), cap. II al anexei nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, stipulează următoarele: " La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu,cu drept la pensie, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avută/avut în luna schimbării poziției de activitate, astfel: Vechime efectivă _
până la 5 ani - un ajutor egal cu 3 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; _
între 15-20 ani - un ajutor egal cu 10 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază;
între 20-25 ani - un ajutor egal cu 12 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază;
In temeiul prevederilor menționate mai sus, i s-a stabilit reclamantului suma de plată în valoare de 12.888 lei, sumă asupra căreia s-au calculat, reținut și virat contribuțiile sociale, prevăzute de lege, iar cuantumul rezultat a fost supus regimului impozitării conform prevederilor legale în domeniul fiscal, respectiv art. 94 alin 5, teza a -II-a din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare.
Ca urmare a repetatelor cereri de credite înaintate către Direcția Financiară din cadrul I. ui G. al J. Române prin care a solicitat sumele necesare plății ajutoarelor la trecere în rezervă, la data de_ i-a fost achitată reclamantului suma de 9.297 lei, cu dispoziția de plată nr. 28, diferență rămasă ca urmare a aplicării la suma de 12.888 lei, a C.A.S., C.A.S.S. și cota de impozit de 16%.
de J. J. S. în calitate de ordonator terțiar de credite și în temeiul art. 21, alin. (3) din Legea 500/2002 privind finanțele publice, "utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale". Obligațiile și responsabilitățile ordonatorilor de credite sunt stipulate de art. 22 din Legea 500/2002 privind finanțele publice, astfel:
"(1) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.
Prevederile art. 94, cap. II al anexei nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în vigoare la data nașterii dreptului stipulează următoarele: Acordarea drepturilor bănești reglementate prin prezenta lege se face în limita fondurilor bugetare aprobate anual cu această destinație în bugetele instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională".
Acordarea ajutoarelor prevăzute la art. 20, alin. (1), cap. II al anexei nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010, este condiționată de alocarea fondurilor bugetare la titlul corespunzător efectuării acestor categorii de cheltuieli, fonduri bugetare
care până la data plății, nu au fost alocate. Neexistând fonduri bugetare pentru plata drepturilor bănești ca urmare a trecerii în rezervă a reclamantului, nu a fost posibilă achitarea respectivului drept, până la data de_, deși după cum a fost menționat, pârâta a făcut numeroase demersuri pentru achitarea sume lor cuvenite reclamantului. În consecință, instanța nu poate reține culpa pârâților pentru ca aceștia să poată fi obligați la plata dobânzii solicitate de către reclamant.
Prin urmare, instanța a constatat că drepturile reclamantului au fost calculate în mod corect, în acest sens pronunțându-se și Curtea Constituțională prin decizia nr. 921 din 1 noiembrie 2012, arătând că legea stabilește în mod clar faptul că sumele reprezentând plăți compensatorii și/sau ajutoare se calculează prin raportare la valoarea soldelor lunare nete acordate personalului militar trecut în rezervă. Așadar, este vorba doar despre impozitarea, aplicată o singură dată, a sumelor al căror cuantum se stabilește conform dispozițiilor legale criticate. Faptul că legiuitorul stabilește drept criteriu de referință valoarea soldelor lunare nete nu este de natură să conducă la o dublă impozitare, acest criteriu de referință fiind la libera sa apreciere,,.
Dat fiind faptul că reclamantul a încasat suma netă de 9.297 lei corespunzătoare ajutorului egal cu 12 solde ale funcției de bază la care avea dreptul să beneficieze conform legii la vechimea de 20 ani, 0 luni și 20 zile pe care o avea la data trecerii în rezervă, acțiunea acestuia apare ca nefondată, fiind respinsă în consecință de către instanță.
Față de cele ce preced, instanța a respins ca nefondată acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. A. -I. ,
prin care a solicitat admiterea acestuia și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, iar în subsidiar casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În motivarea recursului, s-a susținut că suma plătită de pârâtă cu ocazia trecerii în rezervă nu a fost corect calculată, deși art.20 alin. I din Capitolul II al anexei VII din Legea nr.284/2010 stabilește expres și clar modalitatea de calcul.
Astfel, la data trecerii în rezervă (_ ) reclamantul avea o vechime ca militar de peste 20 de ani, fiind îndreptățit să beneficieze de un ajutor egal cu 12 solde ale funcției de bază, care este compusă din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă.
Astfel, în luna anterioară trecerii în rezervă, solda funcție de bază era de 1763 lei în raport de care reclamantul apreciază că este îndreptățit să primească
21.156 lei (12 x 1763 lei).
Reclamantul susține, totodată, că potrivit art.2964și art.29616din Codul fiscal în forma în vigoare la data încetării raporturilor de muncă, plățile compensatorii acordate personalului militar cu ocazia trecerii în rezervă sunt exceptate de la plata contribuțiile sociale.
În fine, reclamantul apreciază că este îndreptățit să beneficieze de dobânda legală de la data trecerii în rezervă, pârâții fiind în culpă și pentru neefectuarea demersurilor pentru achitarea acestei sume.
Pârâtul I. G. al J. Române a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului,
arătând în esență că suma de 9.297 lei, acordată reclamantului, a fost calculată în mod corect, în urma reținerii impozitului și contribuțiilor sociale, după cum s-a statuat și prin Decizia nr.921/2011 a Curții Constituționale. Se susține că acordarea drepturilor bănești reglementate de Legea nr.284/2010 se face în limita fondurilor bugetare aprobate anual, ceea ce afectează obligația sa de un termen suspensiv incert.
În opinia pârâtului, lipsa fondurilor necesare plății împiedică acordarea dobânzii legale.
Pârâtul I. J. S. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat,
formulând aceleași apărări ca pârâtul I.
G. al jandarmeriei Române. În plus, s-a invocat că prin Ordinul M.A.I. nr.S/214 din_ s-a stabilit (anexa nr.10 lit. d pct.25) că baza de calcul a ajutorului în discuție o reprezintă salariul de bază net avut la data de_, diminuat cu 25% în baza Legii nr.118/2010 și majorat cu 15%, conform Legii nr.285/2010.
La solicitarea instanței de recurs reclamantul a depus precizări
cu privire la temeiul exonerării ajutorului de la plata contribuției sociale, invocând în acest sens dispozițiile art.31 alin.5 și 6, art.6 alin.1 pct. V și art.27 alin.3 din Legea nr.263/2010.
Recursul este parțial fondat pentru cele ce urmează:
Aspectele esențiale de care depinde justa soluționare a cauzei sunt stabilirea bazei de calcul a ajutorului acordat cu ocazia trecerii în rezervă și verificarea încadrării sale în situațiile de excepție ale scutirii de la plata contribuțiilor sociale.
Referitor la primul aspect, Curtea de A. constată că art.20 alin.1 din capitolul II al anexei nr. VII din Legea cadru nr.284/2010 prevede clar că ajutorul acordat cu ocazia trecerii în rezervă se stabilește în raport cu solda
f uncție i de b az ă av u tă în lun a sch imb ăr ii poz iț ie i de ac tiv itate
, iar art.3 alin.3 (Cap. II, anexa nr. VII din Legea -cadru nr.284/2010) enunță expres că solda
f uncție i de b az ă es te f or mată d in sold a de f uncție, sold a de gr ad, gr ad aț ie ș i dup ă
c az, sold a de co man d ă.
Pârâții opun acestor dispoziții legale clare și precise prevederile Ordinului MAI nr. S/214 din_ pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, polițiștilor și personalului civil din M. Afacerilor Interne, conform cărora baza de calcul este solda netă din luna decembrie 2009, diminuată cu 25% și majorată cu 15%.
Reținând că din perspectiva Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă natura acestui ordin este cea a unui act normativ inferior față de prevederile Legii nr.284/2010 în a cărui aplicare a și fost emis și având în vedere că acesta stabilește o altă bază de calcul decât cea reglementată în lege, acesta va fi înlăturat din cadrul juridic incident în cauză.
În acest sens, Curtea reține că prevederile art.77 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative care stabilesc că: Ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit
numai pe baza și în exe cutarea le gilor, a hotărârilor și a ordonanțelor
Guvernului
."
De asemenea, dispozițiile art. 78 din același act normativ statuează că "Ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot
conține soluții care să contravină prevederilor acestora
.";
Prin urmare, modul de calcul realizat de pârâți pe baza unui act normativ de rang inferior, care se abate de la normele unei legi organice, este eronat și nelegal, întrucât valorifică o bază de calcul greșită.
Astfel, baza de calcul a ajutorului cuvenit reclamatului este solda funcției de bază din luna schimbării poziției de activitate (decembrie 2011), când potrivit extrasului de pe statele de plată (denumit în limbajul colocvial "fluturaș";) reclamantul a beneficiat de o soldă a funcție de bază de 1763 de lei (fila 8),
compusă din solda de funcție (1222 lei), solda de grad (239 lei) și gradație (302 lei).
Totodată, solda funcției de bază utilizată la calcularea cuantumului ajutorului este supusă impozitării și reținerii contribuțiilor datorate la bugetul de stat consolidat, conform legislației fiscale în vigoare la_ .
În acest sens, prin Decizia nr.921 din_ a Curții Constituționale a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.94 alin.5 teza a doua ultima liniuță din Legea nr.571/2003, reținându-se următoarele aspecte:
"Legiuitorul a dispus, din rațiuni economico-financiare, trecerea sumelor reprezentând plăți compensatorii și ajutoare cuvenite personalului militar trecut în rezervă din categoria veniturilor scutite de la plata impozitului pe venit în categoria venituri impozabile, iar modificarea adusă Codului fiscal în sensul arătat mai sus și care a intrat în vigoare la sfârșitul lunii iunie 2010, a dispus impozitarea respectivelor venituri începând cu drepturile aferente lunii iulie 2010. Critica autorului excepției nu poate fi reținută, pentru că nu este vorba despre o impozitare la valoarea soldelor brute și apoi o altă impozitare la valoarea soldelor nete, așa cum pretinde autorul excepției; textul legal criticat stabilește în mod clar faptul că sumele reprezentând plăți compensatorii și/sau ajutoare se calculează prin raportare la valoarea soldelor lunare nete acordate personalului
militar trecut în rezervă.
Așadar, este vorba doar despre impozitarea, aplicată o singură dată, a sumelor al căror cuantum se stabilește conform dispozițiilor legale criticate.
Faptul că legiuitorul stabilește drept criteriu de referință valoarea soldelor lunare nete nu este de natură să conducă la o dublă impozitare, acest criteriu de referință fiind la libera sa apreciere.";
De asemenea, având în vedere că la momentul schimbării poziției de activitate solda funcției de bază era supusă impozitării și reținerii contribuțiilor după cum rezultă din înscrisul salarial de la fila 9 recurs, conform prevederilor Legii nr.571/2003 în forma în vigoare la_, Curtea de A. consideră că nu se justifică exceptarea soldei funcției de bază de la acest regim fiscal în situația când reprezintă baza de calcul a ajutorului acordat cu ocazia trecerii în rezervă.
Regimul fiscal al soldei funcției de bază este unic, neputând diferi în situația în care solda funcției de bază se acordă cu titlu de contravaloare a prestării activității față de ipoteza utilizării sale ca bază de calcul a ajutorului acordat cu ocazia trecerii în rezervă. Prin urmare, dacă în data de_, solda funcției de bază era impozabilă și supusă reținerii contribuțiilor, își păstrează acest caracter și cu ocazia calculării ajutorului menționat.
În acest context, Curtea de A. observă că toate părțile au o poziție procesuală convergentă cu privire la aplicarea legislației fiscale din momentul trecerii în rezervă (_ ), punct de vedere corect și legal în opinia instanței de recurs pentru următoarele considerente, expuse și pentru a argumenta înlăturarea apărării reclamantului că ajutorul acordat este exonerat de plata contribuției de asigurări sociale.
Astfel, conform art.3 lit. d din Legea nr.571/2003 "Impozitele și taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:
d) eficiența impunerii
prin asigurarea stabilității pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efect e
retroactive defavorabile
pentru persoane fizice și juridice, în raport cu impozitarea
în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiționale majore
."; De asemenea, art.2964
din același act normativ prevede că:
"(1) Baza lunară de calcul al contribuțiil or sociale individual e obligatorii
, în cazul persoanelor prevăzute la art. 296^3 lit. a) și b), reprezintă câștigul brut realizat din activități dependente, în țară și în străinătate, cu respectarea
prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, care include:
d) drepturile de soldă lunară
, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;";
În același context, art.29615și art.29616din Legea nr.571/2003 în forma în vigoare la_, nu include solda funcției de bază sau ajutorul în discuție în categoria excepțiilor generale și a excepțiilor specifice de la regula cuprinderii în baza lunară a contribuțiilor sociale obligatorii.
O atare excludere a plăților compensatorii acordate cu ocazia trecerii în rezervă de la plata contribuțiilor sociale obligatorii a fost legiferată prin O.U.G. nr.125/_ (publicată în Monitorul Oficial nr.938 din_ ), care însă nu poate produce efecte retroactive, aplicându-se numai situațiilor născute ulterior intrării sale în vigoare.
Prin urmare, principiul neretroactivității legii civile, însoțit de principiul fiscal al eficienței impunerii obligă la aplicarea legislației fiscale din momentul nașterii dreptului la plăți compensatorii (_ ), cu consecința reținerii impozitului și contribuțiilor sociale datorate bugetului de stat consolidat atât din solda funcției de bază al cărei cuantum net este utilizat ca bază de calcul a ajutorului, cât și ajutorul propriu zis (determinat ca produs al înmulțirii 12 x solda funcției de bază nete).
Așadar, baza de calcul a ajutorului este solda funcției de bază în cuantum net, în urma reținerii din suma brută de 1763 lei a impozitului și a contribuțiilor obligatorii conform legislației fiscale în vigoare la_, iar ajutorul cuvenit reclamantului în cuantum brut, egal cu produsul înmulțirii 12 x solda funcției de bază în cuantum net, este la rândul său, supus impunerii și reținerii contribuțiilor obligatorii datorate la_ .
În fine, sub aspectul stabilirii contribuțiilor sociale datorate, Curtea de A. va înlătura apărările reclamantului bazate pe dispozițiile art.31 alin.6 raportat la art.6 alin.1 pct. V din Legea nr.263/2011, care se referă expres la ajutoarele lunare acordate cadrelor militare trecute în rezervă, care sunt reglementate de Capitolul II, Anexa nr. VII, art. 21 al. 2-5 din Legea nr. 284/2010, total diferite de plățile compensatorii prevăzute de Capitolul II, Anexa nr. VII, art. 20 al. 1 din Legea nr.284/2010.
De asemenea, prevederile art.31 alin.5 din Legea nr.263/2010 privind suportarea contribuției de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăți compensatorii din bugetul asigurărilor sociale de șomaj nu are semnificația unei exceptări specifice sau generale în sensul Legii nr.571/2003, cu atât mai mult cu cât norma menționată nu este general aplicabilă, fiind exclusă în cazurile în care, prin lege se dispune astfel";.
Or, prin Legea nr.571/2003 nu este recunoscută o asemenea exceptare a plăților compensatorii de la reținerea contribuției de asigurări sociale la_ . Pe de altă parte, chiar dacă s-ar reține că art.31 alin.5 din Legea nr.263/2010 instituie o excepție suplimentară celor stabilite prin Codul fiscal, Curtea de A. constată imposibilitatea unei astfel de modificări legale, deoarece art.1 alin.3 din Legea nr.571/2003 prevede imperativ că:
"În materie fiscală, dispozițiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispozițiile Codului fiscal.";
Cum Legea nr.571/2003 reglementează expres și imperativ contribuția de asigurări sociale, nu poate fi acceptată interpretarea reclamantului dată Legii nr.263/2010, deoarece încalcă supremația codului fiscal în materie fiscală.
După ce a stabilit baza de calcul a ajutorului și caracterul său impozabil în sens larg, Curtea de A. va examina dacă sunt întrunite condițiile de acordare a dobânzii legale.
Astfel, dreptul reclamantului de a beneficia de ajutor a fost considerat de legiuitor ca născut și cuvenit începând cu trecerea în rezervă, conform art.20 alin.1 din Cap. II al anexei VII din Legea nr.263/2010.
Prin urmare, în acord cu prevederile art. 1535 din Noul cod civil (în vigoare începând cu data de_ ), neplata la scadență a ajutorului cuvenit reclamantului dă dreptul la acordarea dobânzii legale.
Curtea de A. apreciază că pretinsa inexistență a fondurilor bugetare nu reprezintă cauze exoneratoare de răspundere în sensul art.1351 din Noul Cod Civil (forță majoră, caz fortuit), după cum nu se justifică acordarea dobânzii legale doar în temeiul unei convenții între părți, deoarece este datorată pentru executarea cu întârziere a unei obligații legale de plată.
Astfel, pârâta datorează dobânda legală pentru suma de 9297 lei, plătită benevol la_ (fila 22 fond) pentru perioada_ -_, iar pentru diferența stabilită potrivit modului de calcul expus anterior de la data de_ și până la data plății efective.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A., în temeiul art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.9 Cod de procedură civilă, va admite în parte recursul formulat de către reclamant și va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va admite în parte acțiunea civilă formulată de către reclamantul C.
A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor - I.
G. al J., I. de J. J. "M. V. " S. .
Vor fi obligați pârâții să plătească reclamantului diferența dintre valoarea netă - prin reținerea impozitului și contribuțiilor datorate bugetului de stat consolidat la data de_ - a ajutorului egal cu 12 solde ale funcției de bază în cuantum net - prin reținerea impozitului și contribuțiilor datorate bugetului de stat consolidat în luna decembrie 2011 - corespunzător unei solde a funcției de bază de 1763 lei brut lunar și suma efectiv achitată de 9297 lei.
Totodată pârâții vor fi obligați să plătească reclamantului dobânda legală aferentă sumei de 9297 lei, începând cu_ și până la data de_, și dobânda legală aferentă diferenței de drepturi bănești menționate anterior de la data de_ și până la data plății efective.
În baza art.274 Cod de procedură civilă, pârâții vor fi obligați să plătească reclamantului, în raport de admiterea în parte a acțiunii respectiv a reclamantului suma de 450 de lei, cheltuieli de judecată parțiale la fondul cauzei și suma de 250 de lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
Va fi menținută soluția dată excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. G. al Jandarmerie Române care nu a fost recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte recursul formulat de către reclamantul C. A. I. împotriva sentinței civile nr. 2132 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, pe care o modifică în parte și, în consecință:
Admite în parte acțiunea civilă formulată de către reclamantul C. A.
I. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR -
I. G. AL J., I. DE J. J. "M. V. " S. .
Obligă pârâții să plătească reclamantului diferența dintre valoarea netă - prin reținerea impozitului și contribuțiilor datorate bugetului de stat consolidat la data de_ - a ajutorului egal cu 12 solde ale funcției de bază în cuantum net
- prin reținerea impozitului și contribuțiilor datorate bugetului de stat consolidat în luna decembrie 2011 - corespunzător unei solde a funcției de bază de 1763 lei brut lunar și suma efectiv achitată de 9297 lei.
Obligă pârâții să plătească reclamantului dobânda legală aferentă sumei de 9297 lei, începând cu_ și până la data de_, și dobânda legală aferentă diferenței de drepturi bănești menționate anterior de la data de_ și până la data plății efective.
Obligă pârâții să plătească reclamantului suma de 450 lei, cheltuieli de judecată parțiale la fondul cauzei și suma de 250 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
Menține restul dispozițiilor. Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
GREFIER
D. G. L.
D.
S.
D. C.
M.
Red.DG/dact.MS 3 ex./_
Jud.fond: N.C.C.
