Decizia civilă nr. 4469/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4469/R/2013
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: N. M.
GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, cererea de revizuire formulată de revizuienta P. M. I. împotriva deciziei civile nr. 2359/R/2013 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, privind și pe intimata
G. "NEGHINIȚA"; C. -N. .
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente s-au consemnat în încheierea ședinței publice din data de 4 noiembrie 2013, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 11 noiembrie 2013, încheieri de ședință care fac parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin decizia civilă nr. 2359/R/2013 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._
s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta P.
M. I. împotriva sentinței civile nr. 2313 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._, care a fost menținută.
Pentru a hotărî astfel Curtea a reținut că prin decizia nr. 922/_ emisă de Inspectoratul Școlar Județean C. s-a decis, începând cu data de_, pretransferul reclamantei P. M. I. de pe postul de educatoare din cadrul Școlii cu Clasele I-VIII B., nivelul învățământ preșcolar, pe postul de educatoare la pârâta G. N. C. -N., la același nivel de învățământ.
Ulterior, în temeiul deciziei emise de Inspectoratul Școlar Județean C., pârâta G. N. C. -N. a decis încadrarea reclamantei pe funcția de educatoare/institutor I și salarizarea la nivelul de institutor I, sens în care s-a întocmit decizia nr. 10/_ .
La aceeași dată, s-a încheiat și contractul individual de muncă înregistrat sub nr. 97/_, din care a rezultat faptul că reclamanta a fost încadrată la instituția de învățământ pârâtă începând cu luna septembrie 2011, pe funcția de institutor I, având un salariu de bază lunar brut de 1.054 lei.
Prin demersul judiciar, reclamanta a solicitat încadrarea sa pe postul de profesor începând cu data de_, susținând că la această dată a fost retrogradată în mod unilateral, deși Legea nr. 387/2009 îi dă acest drept în urma absolvirii unei facultăți din cadrul Universității "Spiru Haret"; București, iar drepturile salariale au fost diminuate din luna noiembrie 2011.
Curtea a apreciat că în mod corect s-a reținut de către prima instanță faptul că ulterior angajării la instituția pârâtă, aceasta nu a emis nici un act care să semnifice o modificare a condițiilor de încadrare în muncă.
S-a reținut că, începând cu luna noiembrie 2011 a avut loc o modificare sub aspectul salarizării reclamantei, însă acest fapt a fost generat de plata eronată pentru lunile septembrie și octombrie 2011 a unui salariu de bază în cuantum de 1.195 lei, mai mare față de cel menționat în contractul individual de muncă.
Curtea a reținut că nu a existat începând cu luna noiembrie 2011 o retrogradare a reclamantei din funcția deținută, ci de la acest moment drepturile salariale au fost calculate corect prin raportare la salariul de bază de 1.054 lei, astfel cum acesta a fost stabilit prin contractul individual de muncă.
A fost menționat de Curte faptul că prin sentința civilă nr. 9509/2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr._, astfel cum a fost modificată în recurs, fosta unitate școlară în cadrul căreia și-a desfășurat activitatea anterior reclamanta, respectiv Școala cu Clasele I-VIII B., a fost obligată să o reîncadreze pe aceasta pe funcția de institutor I începând cu data de
1 ianuarie 2011, în cuprinsul hotărârilor reținându-se faptul că aceasta a promovat examenul de licență în sesiunea iulie 2008 în cadrul Facultății de psihologie a Universității Spiru Haret, precum și că în mod nelegal a fost retrogradată din funcția de institutor I în cea de institutor II.
Ca atare, nu s-a putut considera că reclamanta a fost încadrată pe un post de profesor în perioada anterioară angajării la instituția pârâtă, ci doar pe un post de institutor I, identic cu cel ocupat începând cu luna septembrie 2011.
Reclamanta a mai susținut faptul că pârâta era obligată să o încadreze ca și profesor începând cu data de_, sens în care a invocat dispozițiile art. 284 alin. 3 - 4 din Legea nr. 1/2011 și Ordinul MECTS nr. 3753/_, însă Curtea a constatat faptul că, pe de o parte, reclamanta nu a contestat în prezentul cadru procesual nici unul dintre actele mai sus menționate ce au stat la baza încadrării sale în funcția de institutor I la G. N. C. -N., iar pe de altă parte, reclamanta nu a formulat ulterior angajării nici o cerere de promovare într-o funcție superioară, motiv pentru care pretențiile sale s-au dovedit a fi nefondate.
Curtea a reținut că întrucât părțile litigante sunt în derularea unui raport juridic de muncă generat de încheierea unui contract individual de muncă, modificarea acestuia este guvernată de dispozițiile Codului muncii.
Ca atare, interesul legitim legat de stabilitatea raporturilor de muncă impune ca modificarea contractului individual de muncă, în cazul în care privește felul muncii, să se facă în aceleași condiții în care acesta a fost încheiat, respectiv prin acordul ambelor părți, conform art. 41 alin. 1 și 3 lit. c din Codul muncii republicat.
În aceste condiții, promovarea reclamantei din funcția de institutor I și numirea în funcția de profesor fără acordul angajatorului, ar reprezenta un caz tipic de modificare unilaterală a contractului individual de muncă, operațiune interzisă de art. 41 alin. 1 din Codul muncii.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea a apreciat ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel că a fost menținută ca atare, și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurenta, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Împotriva acestei hotărâri a formulat cerere de revizuire P. M. I.
solicitând admiterea cererii de revizuire, modificarea deciziei civile nr. 2359/R/2013 pronunțata de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, iar pe cale de consecința admiterea acțiunii introductive precizată.
În motivarea cererii de revizuire, revizuienta a arătat că în fapt prin întâmpinarea depusa în fața Curții de Apel C., angajatorul a relatat o stare de fapt, preluata și de către instanța de recurs în motivarea deciziei a cărei revizuire
o cere. S-a arătat de revizuientă că starea de fapt însușită de instanță a fost următoarea:
- în lunile septembrie și octombrie 2011, salarizarea este corespunzătoare pentru profesor învățământ primar și preșcolar, grad didactic II în cuantum de 1512 lei
începând cu luna noiembrie 2011 salarizarea este corespunzătoare pentru institutor I, grad didactic II în cuantum de 1334 lei s-au constatat la verificarea documentelor privind încadrarea și salarizarea pentru lunile septembrie, octombrie 2011 a personalului unității, în ședința din_ a Consiliului de Administrație, iar aceste diferențe au fost considerate eroare umana de procesare a datelor de către compartimentul salarizare și ca urmare, prin nota de serviciu înregistrata în Registrul cu nr. 32 din 2011, s-a transmis dispoziția directorului către secretar și contabil ca salarizarea lunii noiembrie 2011 sa se efectueze conform deciziilor de încadrare menționate la punctul 1 mai sus, iar în ședința Consiliului Profesoral din_ s-a prezentat răspunsul MECTS al Direcției Generale învățământ Superior nr. 62973;84341/_ și a fost informata direct reclamanta P. M. I. ca încadrarea și plata drepturilor salariale ca institutor este aprobata și avizata de Inspectoratul Școlar Județean C. și confirmata prin Anexa 5, iar diferențele salariale din septembrie, octombrie 2011 în cuantum de 250 lei vor fi reținute în ianuarie 2012 la salarizarea lunii decembrie 2011."
Cererea de revizuire a fost motivată în drept pe prevederile art. 322 pct. 5 Cod procedura civila, respectiv după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea adversa și care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința lor.
Referindu-se la aceste înscrisuri revizuienta a arătat că a solicitat de la angajator să îi comunice în copie procesul verbal al ședinței Consiliului de administrație din_, procesul verbal al Consiliului profesoral din_, nota de serviciu nr. 32 din 2011 pe care le-a primit în data de_ .
De asemenea la cerere a mai primit de la angajator rapoartele din Revisal cu privire la încadrare.
În aprecierea revizuientei din aceste înscrisuri relevă că starea de fapt expusă prin întâmpinare și reținuta de către instanța de recurs nu concorda cu cea care rezulta din înscrisurile deținute de angajator și nedepuse la dosarul instanței.
Astfel a menționat următoarele:
În decizia civila atacata cu revizuire se reia punctul de vedere al angajatorului din întâmpinare, respectiv se susține că în ședința din_ a Consiliului de administrație s-a constatat eroare umana cu privire la încadrarea revizuientei P. M. .
În procesul verbal al Consiliului de administrație la punctul 8 (anexa 1) este menționat ca "Se verifica și aproba încadrările din_ până în_ ."
Cu alte cuvinte starea de fapt descrisă în întâmpinare diferă fața de hotărârea Consiliului de administrație.
În procesul verbal se menționează clar că se verifica și aproba încadrările, nici un moment nu se face vorbire despre greșita încadrare/îndreptarea erorii, dimpotrivă se aproba încadrările deja existente.
Pentru a putea verifica care este încadrarea din_ se impune analizarea raportului per salariat listat din Revizal (anexa 2). La capitolul Contracte Individuale de munca Salariat se poate constata ca înregistrarea contractului de munca s-a făcut pe funcția 2. - profesor în învățământul preșcolar, în baza contractului individual de munca nr. 97/_ .
Susține că atâta timp cât prima înregistrare în Revisal și plata drepturilor salariale s-a făcut aferent funcției de profesor, rezulta ca voința unității de
învățământ este materializata prin contractul individual de munca a fost de încadrare pe funcția de profesor.
A subliniat că din capitolul Intervale vechime (conform HG 500/2011), capitol în care sunt evidențiate modificările ulterioare ale contractului individual de muncă, se poate constata ca angajatorul a modificat încadrarea în mod unilateral în mod repetat, în baza aceluiași contract individual de munca 97/_
, fără sa existe vreun act adițional sau vreo decizie:
în intervalul_ -_, a fost încadrata ca educatoare, modificarea în Revisal fiind făcuta cu titlu de adăugare,
în intervalul_ -_, a fost încadrata ca educatoare, modificarea în Revisal fiind făcuta cu titlu de modificare,
în intervalul_ -_, a fost încadrata ca educatoare, modificarea în Revisal fiind făcuta cu titlu de modificare,
în intervalul_ -_, a fost încadrata ca profesor în învățământul preșcolar, modificarea în Revisal fiind făcuta cu titlu de corecție,
în intervalul_ -_, a fost încadrata ca institutor, modificarea în Revisal fiind făcuta cu titlu de corecție,
în intervalul_ -_, a fost încadrata ca institutor, modificarea în Revisal fiind făcuta cu titlu de corecție,
în intervalul_ -_, a fost încadrata ca institutor, modificarea în Revisal fiind făcuta cu titlu de corecție,
în intervalul_ - prezent, a fost încadrata ca profesor în învățământul preșcolar, modificarea în Revisal fiind făcuta cu titlu de modificare.
Apreciază ca fiind străina de orice dispoziție legala procedura ca la peste doua luni după ce un angajatorul își încadrează personal contractual, sa supună verificării și aprobării angajările deja existente.
Revizuienta a făcut referire și la întâmpinarea depusă de pârâtă în dosarul în care s-a pronunțat hotărârea supusă revizuirii unde se arată că prin nota de serviciu nr. 32 din 2011 (anexa 3) s-a transmis dispoziția Directorului către secretar și contabil ca salarizarea lunii noiembrie 2011 să se efectueze conform deciziilor de încadrare, adică institutor.
Revizuienta a făcut următoarele aprecieri asupra acestei note de serviciu: nu are număr de înregistrare; nu poate produce efecte asupra salarizării lunii noiembrie 2011, deoarece drepturile salariale ale lunii noiembrie 2011 erau deja achitate la data de_, în baza Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 86/2005 care prevede ca drepturile salariale ale bugetarilor se achita în perioada 5 -15 a lunii curente pentru luna anterioara; din acest înscris nu rezulta funcția pe care a ocupat-o sau urmează sa o ocupe educatoare/institutor/profesor; din acest înscris nu rezultă din ce se compune diferența de drepturi salariale, respectiv pentru ce funcții se va calcula aceasta diferența.
Concluzia desprinsă de revizuientă este aceea ca în intervalul 5-15 decembrie 2011 angajatorul a dispus încadrarea și plata drepturilor aferente funcției de institutor pentru luna noiembrie 2011, iar ulterior în_ angajatorul a emis dispoziția de rețineri a drepturilor salariale.
Referindu-se la aceeași întâmpinare arată că se face vorbire de procesul verbal al Consiliului Profesoral din_ pe care este menționat doar ca se prezintă adresa MECTS_, fără ca urmare acestui consiliu sa se dispună/sa se ia vreo măsura cu privire la încadrarea d-nei P. M. .
Revizuienta a mai arătat că în cadrul dosarului angajatorul a depus o copie de pe contractul individual de munca, copie care are completate toate rubricaturile, iar ei i s-a comunicat (la cererea acesteia) o copie de pe contract, copie în care rubricile cu privire la salarizare nu sunt completate, în timp ce originalul contractului nu i-a fost comunicat.
Intimata G. CU PROGRAM PRELUNGIT "NEGHINIȚĂ" a formulat întâmpinare
prin care a solicitat, în principal, respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă și în consecință menținerea Deciziei civile nr. 2359/R/2013 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul_ ca fiind legală și temeinică, iar în subsidiar, respingerea cererii de revizuire ca fiind nefondată și în consecință menținerea Deciziei civile nr. 2359/R/2013 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul_ ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat în cuantum de 250 lei.
Intimata apreciază că cererea de revizuire este nefondată și se impune respingerea acestuia, pentru următoarele considerente:
În ce privește inadmisibilitatea cererii de revizuire:
Intimata apreciază că cererea de revizuire este inadmisibilă din două motive:
Hotărârea atacată cu revizuire nu este o hotărâre pronunțată în recurs care evocă fondul.
Motivându-și susținerile intimata a arătat următoarele:
Revizuenta a invocat în cuprinsul cererii sale motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 Cod proc. civ. Potrivit acestui articol, revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Din acest text legal rezultă că legea are în vedere două categorii de hotărâri judecătorești care pot fi atacate cu revizuire, respectiv hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.
Întrucât în cauză se solicită revizuirea Deciziei civile nr. 2359/R/2013 pronunțată în recurs de Curtea de Apel C. în dosarul_, apreciază că este necesară verificarea faptului dacă decizia a cărei revizuire se cere îndeplinește condiția cerută de legiuitor, aceea de a fi o decizie din recurs care "evocă fondul".
Apreciază că Decizia civilă nr. 2359/R/2013 pronunțată de Curtea de Apel
C. în dosarul_, nu este o decizie care evocă fondul, întrucât recursul a fost respins ca nefundat.
Înscrisurile invocate nu sunt înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Revizuenta a invocat în sprijinul cererii sale Procesul verbal al ședinței Consiliului de Administrație din data de_ ; Procesul verbal al Consiliului profesoral din_ și Nota de serviciu înregistrată în registrul evidențelor cu nr. 32/2011.
Motivul de revizuire de la art. 322 punctul 5 se întemeiază pe împrejurări care au alterat procesul de stabilire a adevărului de către instanța de judecată. Exercitarea revizuirii pe motivul descoperirii unor înscrisuri implică îndeplinirea unor condiții cumulative și care rezultă chiar din redactarea textului de lege.
În primul rând, revizuirea poate fi cerută numai în cazul descoperirii unor înscrisuri după pronunțarea hotărârii atacate cu revizuire. Legiuitorul vorbește de descoperirea unor înscrisuri noi tocmai în intenția de a sublinia faptul că acestea nu au fost cunoscute cu ocazia judecării litigiului.
Or, prin întâmpinarea depusă în recurs în fața Curții de Apel C., dosarul_, a făcut referire la aceste înscrisuri. în aceste condiții, nimic nu a împiedicat-o pe recurentă să facă uz de prevederile art. 172 și art. 175 Cod proc. civ, cu atât mai mult cu cât revizuienta le-a indicat prin întâmpinare.
A doua condiție se referă la imposibilitatea prezentării înscrisului în instanța care a pronunțat hotărârea atacată, fie datorită faptului că acesta a fost reținut de partea potrivnică, fie datorită unei împrejurări mai presus de voința părții. Apreciază că nici una din condiții nu este îndeplinită, întrucât înscrisurile respective nu au fost "reținute" de intimată, astfel cum impune textul de lege, și nici recurenta nu a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei de a le prezenta. Consideră că atâta timp cât intimata a făcut referire la acele înscrisuri prin întâmpinarea depusă, și a comunicat instanței toate informațiile solicitate prin adresa întocmită după termenul din_ (fila 19 din dosarul Curții de Apel_ ), recurenta putea solicita, prin intermediul instanței sau chiar în nume personal depunerea înscrisurilor respective, însă nu a făcut acest lucru.
În acest context, susținerile revizuentei, în sensul că "apărarea s-a făcut cu viclenie", nu pot fi primite. Intimata a precizat că dacă ar fi avut rele intenții, nu ar fi arătat în fata instanței de recurs cum s-au întâmplat lucrurile și în mod evident nu a fi făcut referire la acele înscrisuri, dacă aveau cea mai mică urmă de viclenie sau de a ascunde ceva. Nu le-a depus pentru că nimeni nu le-a solicitat, iar nu pentru că ar avea ceva de ascuns. Ca dovadă că, la solicitarea revizuentei, venită după terminarea procesului, i-a pus la dispoziție toate înscrisurile, deși procesul se încheiase. Fără absolut nici o urmă de îndoială le-ar fi pus la dispoziția instanței, dacă aceasta i le-ar fi solicitat, mai ales că a făcut referire la acele înscrisuri în întâmpinare, evident că din moment ce le-a indicat în întâmpinare, și-a asumat și depunerea lor în fața instanței, însă cum această solicitare nu a venit, deși recurenta putea să o solicite,intimata nu le-a depus, însă fără nici un fel de rea intenție.
Susține intimata că înscrisurile invocate de revizuentă nu îndeplinesc cerințele art. 322 pct. 5 Cod proc. civ. pentru motivul că acestea nu au fost
"reținute", în sensul textului de lege și nici nu a fost împiedicată să le depună în recurs printr-o împrejurare mai presus de voința sa.
În ce privește netemeinicia cererii de revizuire s-a arătat că, revizuenta susține în cuprinsul cererii sale faptul că "pentru a putea verifica care este încadrarea din_ se impune să analizeze raportul per salariat listat din Revisal. La capitolul Contracte individuale de muncă salariat se poate constata că înregistrarea contractului de muncă s-a făcut pe funcția 2. - profesor în învățământul preșcolar, în baza contractului individual de muncă nr. 97/_, susținem că atâta timp cât prima înregistrare în Revisal și plata drepturilor salariale s-a făcut aferent funcției de profesor, rezultă că voința unității de învățământ este materializată prin contractul individual de muncă a fost de încadrare pe funcția de profesor".
A precizat intimata că nu este de acord cu aceste afirmații, întrucât rubrica
"Contracte individuale de muncă salariat" ilustrează starea salariatului din momentul accesării (listării) Raportului din Revisal, nicidecum din momentul încheierii contractului individual de muncă, aspect ce rezultă din consultarea rubricii Intervale vechime, în care este ilustrat istoricul înregistrărilor în Revisal.
Cu referire la diferențele de salarizare dintre lunile septembrie - octombrie 2011 (când salarizarea a fost pentru funcția de profesor pentru învățământul primar și preșcolar, gradul II) și începând cu luna noiembrie 2011 (când salarizarea a fost corespunzătoare pentru funcția de institutor I, grad didactic II), intimata a arătat că s-a datorat unei erori umane de procesare a datelor de către compartimentul salarizare, constatate cu ocazia ședinței Consiliului de administrație din_, când s-au verificat documentele privind încadrarea și salarizarea pentru lunile septembrie și octombrie 2011.
Ca urmare, prin Nota de serviciu înregistrată în Registru sub nr. 32/2011 s-a transmis dispoziția directorului către secretar și contabil ca salarizarea lunii noiembrie 2011 să se efectueze conform dispozițiilor de încadrare ale reclamantei. Ulterior, în ședința Consiliului profesoral din_ s-a prezentat răspunsul MECTS al direcției Generale de învățământ superior, nr. 62973, 84341/_ fiind informată direct și revizuenta că încadrarea și plata drepturilor salariale ca institutor este aprobată și avizată de Inspectoratul școlar județean, iar diferențele salariale din septembrie și octombrie 2011 în cuantum de 250 lei vor fi reținute în ianuarie 2012 la salarizarea lunii decembrie 2011, aceste rețineri reprezentând diferența de salarizare dintre funcția de profesor și
funcția de institutor pentru lunile septembrie și octombrie 2011.
În privința aspectului că pe contractul individual de muncă al revizuientei există niște urme de înscriere referitor la încetarea contractului, arată că nu se pune și nici nu s-a pus în vreun moment problema încetării contractului individual de muncă al revizuentei, mențiunile respective fiind făcute din eroare în locul greșit. Practic, s-a trecut la rubrica cu încetarea contractului data încheierii contractului, fiind în mod evident o greșeală privind locul unde s-a făcut această mențiune.
Revizuienta P. M. I. a formulat obiecțiuni la întâmpinare arătând următoarele:
Referitor la excepția inadmisibilității cererii de revizuire raportat la argumentul ca hotărârea atacata cu revizuire nu este o hotărâre pronunțata în recurs care evoca fondul.
Articolul 322 alin. (1) din Codul de procedura civila, stabilind obiectul revizuirii, statuează ca revizuirea privește hotărâri ramase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și hotărâri date de o instanța de recurs atunci când evoca fondul.
Apoi, analiza unei cereri de revizuire trebuie sa se încadreze în motivele expres și limitativ prevăzute de art. 322 pct.1-9 din Codul de procedura civila.
Deoarece revizuirea are ca scop generic îndepărtarea erorilor săvârșite în legătura cu starea de fapt stabilita prin hotărâre definitiva, este general admis ca aceasta cale de atac trebuie sa vizeze hotărârile care au rezolvat fondul pretenției dedusă judecații.
Pentru a putea analiza dacă decizia pronunțata în recurs evoca sau nu fondul, apreciază că trebuie să plece de la ce înseamnă evocarea fondului = procedeu pe care îl urmează instanța de recurs ori de cate ori dispune rejudecarea cauzei și administrarea de noi probe, ori când reapreciază probele existente.
Prin sentința civila 2313/2013 pronunțata de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ instanța a reținut în motivare o singura fraza: " Nu exista niciun act care să demonstreze faptul că aceasta (reclamanta) ar fi fost încadrata ulterior ca și institutor gradul II."
Revizuienta a apreciat că prin decizia civila nr. 2359/R72013 pronunțata de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ instanța de recurs face o proprie apreciere a probelor cauzei și o proprie interpretare și aplicare a prevederilor legale aplicabile, chiar dacă respinge recursul.
A apreciat că aceasta analiza făcuta de instanța de recurs constituie o evocare a fondului, în sensul art. 322 Cod procedura civila, motiv pentru care solicită respingerea excepției de inadmisibilitate. (a se vedea Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 1778/2005, Culegere de Practica Judiciara în materia contenciosului administrativ și fiscal pe 2005, p. 407).
Referitor la excepția inadmisibilității cererii de revizuire raportat la argumentul ca înscrisurile invocate nu sunt înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, revizuienta a făcut următoarele precizări:
Potrivit practicii judiciare revizuientului îi incumba dovada, alternativ, fie a conduitei obstrucționiste a adversarului, conduita de natura a nu-i fi permis sa intre în posesia înscrisului pe durata soluționării procesului în fond, fie a unei împrejurări, cu același impact, ivite mai presus de voința atât a revizuientului, cât și a intimatului.
Pârâta nu a invocat nici un moment o așa zisa ședința de Consiliu de administrație din_ prin care s-a fi verificat încadrarea și salarizarea pentru lunile septembrie și octombrie 2011, aceasta apărare a fost făcuta doar în fața instanței de recurs, fără insa a fi depuse la dosarul cauzei și acte în susținerea acestei stări de fapt.
A apreciat revizuienta că este admisibilă cererea de revizuire fiind avute în vedere următoarele aspecte:
prin întâmpinarea depusa în cadrul recursului s-au invocat aceste argumente fără insa a depune și înscrisurile la care s-a făcut referire (procesul verbal al ședinței Consiliului de Administrație din data de_ ; procesul verbal al Consiliului profesoral din_ ; nota de serviciu înregistrata în registrul evidentelor cu nr. 32/2011);
în litigiile de munca sarcina probei incumba angajatorului, dar cu toate acestea înscrisurile nu au fost depuse nici în fata instanței de fond și nici în fata instanței de recurs;
cu ocazia judecării pricinii, atât în fond, cât și în recurs, aceste înscrisuri nu au fost cunoscute nici de către revizuienta, cu atât mai puțin de către instanța de recurs;
înscrisurile susmenționate au fost eliberate în copie doar după formularea și înregistrarea la angajator a unei cereri scrise din partea revizuientei;
cunoașterea acestor înscrisuri de către instanța de recurs cu ocazia judecării pricinii, puteau duce la alta soluție decât cea pronunțata.
Referitor la netemeinicia cererii de revizuire.
Susține că nu este admisibil ca un angajator la o perioada de una/doua/trei luni după încheierea unui contract individual de munca sa analizeze încadrarea și salarizarea acelui salariat.
Susține ca din lecturarea procesului verbal din_ rezulta clar ca prin procesul verbal s-a verificat și aprobat încadrările, nici un moment nu se face vorbire despre greșita încadrare/îndreptarea erorii, dimpotrivă se aproba încadrările deja existente.
Susține că atâta timp cat prima înregistrare în Revisal și plata drepturilor salariale s-a făcut aferent funcției de profesor, rezulta ca voința unității de învățământ a fost de încadrare pe funcția de profesor.
Analizând cererea de revizuire, din perspectiva temeiului de drept invocat, a actelor dosarului în care s-a pronunțat hotărârea supusă revizuirii, a actelor depuse în susținerea cererii de revizuire, luând în considerare și excepția inadmisibilității cererii de revizuire formulate de intimată, precum și apărările acestuia Curtea reține următoarele:
Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității cererii de revizuire, în conformitate cu art. 137 alin.1 din C. proc. civ., Curtea a găsit-o neîntemeiată pronunțându-se în acest sens prin Încheierea dată și pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2012.
În esență Curtea a reținut că decizia atacată se încadrează în cadrul hotărârilor date de o instanță în recurs atunci când evocă fondul, fiind astfel aplicabil art. 322 alin.1 din C. proc. civ.
În esență Curtea a reținut că prin decizia atacată cu revizuire s-a reanalizat fondul cauzei în urma suplimentării probațiunii prin efectuarea unor adrese din oficiu în vederea depunerii unor înscrisuri noi, argumentele de fapt puse în discuție la instanța de recurs excedând celor de la instanța de fond.
În privința admisibilității cererii, prin prisma motivelor de revizuire invocat se rețin următoarele.
Revizuienta își întemeiază cererea de revizuire pe cazul reglementat de art.
322 pct.5 din C. proc. civ. conform căruia "dacă, după darea hotărârii judecătorului s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică și care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților…";
Mai concret, cazul de revizuire invocat se referă la situația descoperirii de către revizuientă, ulterior dării deciziei supuse revizuirii, de înscrisuri doveditoare reținute de pârâtă.
În susținerea cererii de revizuire a invocat drept înscrisuri noi procesul verbal al Ședinței Consiliului de Administrație din_, procesul verbal al Consiliului Profesoral din_, nota de serviciu nr.32 din 2011.
În privința relevanței acestor înscrisuri revizuienta a arătat că starea de fapt reținută de instanța de recurs nu concordă cu cea care rezultă din înscrisurile arătate și redepuse la dosarul cauzei de pârâtă, cu referire la încadrarea sa în funcție.
În opinia revizuientei procesul verbal al Consiliului de Administrație la pct.8 are mențiunea "Se verifică și se aprobă încadrările din_ până la_ "; care nu coincide cu apărările făcute de pârâtă prin întâmpinare, iar în procesul verbal al Consiliului Profesoral din_ nu se dispune vreo măsură cu privire la încadrarea ei în muncă ci doar se pune în discuție adresa MECTS_ .
Din dispozițiile art. 322 pct.5, pentru motivul de revizuire invocat de revizuientă, rezultă că cerințele pentru ca înscrisurile arătate, să fie considerate ca acte noi, sunt: fi existat la data judecății recursului, și să fi fost reținute de pârâtă chiar involuntar și să nu fi putut fi prezentate datorită unor împrejurări mai presus de voința ei.
Nu toate aceste cerințe sunt îndeplinite în cauză.
Astfel, este îndeplinită cerința ca actele să fi existat la data judecății recursului întrucât decizia atacată a fost pronunțată la 15 mai 2013, iar înscrisurile datează din_ ,_ iar nota de serviciu nr. 32 este din 2011.
Înscrisurile se aflau la pârâtă fiind întocmite în cadrul activităților acesteia, fiind astfel în deținerea voluntară a pârâtei.
Cerința imposibilității de înfățișare a înscrisurilor dintr-o împrejurare mai presus de voința revizuientei nu este îndeplinită.
Sub acest aspect este de reținut că prin întâmpinarea depusă de pârâtă în cursul judecării recursului(f. 23 dosar recurs)a fost evidențiată atât existența acestora precum și analiza lor în procesul de încadrare al revizuientei.
În aceste condiții revizuienta, în prezentul dosar, recurentă în dosarul în care s-a pronunțat decizia a cărui revizuire se solicită avea posibilitatea ca în temeiul art.172 C. proc. civ. să solicite concursul instanței de recurs pentru a ordona înfățișarea înscrisurilor de către pârâtă și astfel că-și facă susținerile și în raport de aceste acte.
Devine evident că, cerința imposibilității prezentării înscrisurilor de către revizuientă datorită unei împrejurări mai presus de voința ei nu este îndeplinită.
Cu privire la această sintagmă a art. 322 pct.5 C. proc. civ. " împrejurare mai presus de voința părților";în practica judecătorească ( fostul Tribunal Suprem
- decizia 2204/77), s-a înțeles forța majoră care să fi împiedicat partea să procure înscrisul în timpul procesului, deci procurarea înscrisului să fie în afara oricărei imputabilități a părții.
Or, în cauză revizuienta este în culpă întrucât, așa cum s-a arătat putea să solicite depunerea înscrisurilor, însă nu a făcut-o.
În raport de cele arătate, Curtea urmează să respingă cererea de revizuire. Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienta P. M. I. împotriva deciziei civile nr. 2359/R din 15 mai 2013 a Curții de Apel C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||||
D. | C. | G. | I. | T. | N. | M. |
GREFIER
N. N.
Red.N.M./dact.V.R.
2ex./_
Jud. fond: B. George Zdrenghea
Jud.recurs: I. -R. M. /C. M. /S. -C. B.
