Decizia civilă nr. 459/2013. Completare/lămurire dispozitiv. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 459/R/2013
Ședința publică din 18 februarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D.
JUDECĂTOR: D. G. JUDECĂTOR: L. D. GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare cererea formulată de reclamanta M. M. de completare a Deciziei civile nr. 4924/R din 26 noiembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, privind și pe reclamanții intimați U. I. A., F. I. F., P. V., D. ANA, K. D., L. I., B. M.
, RUS I., SS, J. N., C. V., C. M., M. A., C. V.
M., F. G. I., F. G. C., J. T. D., T. Z., L. I. V.
, M. M., S. T. V., L. A., GAL M., C. S., C. L. ,
B. I., H. O., D. I., SA, K. D., J. L., precum și pe pârâtele intimate S. N. DE T. F. DE M. CFR M. SA, S.
"CFR M. "; SA - S. T., având ca obiect Completare/lămurire dispozitiv.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin prezenta cerere reclamanta recurentă M. M. a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Curtea constată prezenta cerere în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin cererea înregistrată la data de 25 ianuarie 2013, reclamanta M. M. a solicitat completarea deciziei civile nr. 4924/R din 26 noiembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, având în vedere faptul că instanța de recurs a omis să se pronunțe cu privire la reclamanta recurentă.
În cuprinsul cererii de recurs înregistrată la data de_ figurează și reclamanta în calitate de recurentă, însă în cuprinsul dispozitivului deciziei civile nr. 4924/R/2012 instanța a omis să se pronunțe și cu privire la pretențiile acesteia.
Analizând cererea de completare a hotărârii, Curtea reține următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 4924/_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._ s-a admis recursul declarat de reclamanții MAN I. STELIAN,
U. I. A., F. I. F., P. V., D. ANA, K. D., și de intervenienții L. I., B. M., RUS I., SS, J. N., C. V., C. M., M. A., C. V. M., F. G. I., F. G. C., J. T. D., T. Z., L. I. V., M. M., S. T. V., L. A., GAL M., C. S., C. L., B. I., H. O., D. I., SA, K. D. și J.
L. împotriva sentinței civile nr. 8947 din 10 septembrie 2012, pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosarul nr._, care a fost modificată în parte în sensul că s-au obligat pârâtele S. N. DE T. F. DE M. CFR M. SA, S.
N. DE T. F. DE M. "CFR M. " SA - S. T., să plătească fiecăruia dintre reclamanții și intervenienții menționați anterior 6 salarii de bază brute, sumă actualizată cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective.
S-au obligat intimatele să plătească recurentei J. L. suma de 150 de lei, iar fiecăruia dintre ceilalți recurenți menționați anterior suma de 200 de lei, cheltuieli de judecată la fond.
S-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanții B. I., H. O.
, D. I., SA și K. D. împotriva aceleiași hotărâri.
S-au menținut celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Examinând Decizia civilă nr. 4924/_, Curtea constată că deși reclamanta M. M. a promovat recurs împotriva Sentinței civile nr. nr. 8947 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj, instanța de recurs a omis să se pronunțe cu privire la această recurentă-reclamantă, cererea de completare a hotărârii fiind astfel întemeiată în raport de dispozițiile art. 2812 Cod procedură civilă.
Analizând recursul declarat de reclamanta M. M., Curtea reține că prin Contractul colectiv de muncă unic la nivelul ramurii transporturi pe anii 2008 - 2010 s-a stabilit la art. 80 alin. 1 că "la desfacerea contractului individual de muncă, din inițiativa angajatorului, salariații să primească pe lângă celelalte drepturi la zi cuvenite pentru activitatea prestată, și de o plată compensatorie în valoare de minim 6 salarii de bază brute negociate";, iar la alin. 2 lit. a s-a menționat că "prevederile alin. 1 sunt aplicabile atunci când desfacerea contractului individual de muncă a intervenit ca urmare a unor motive ce nu țin de persoana salariatului.";
În conformitate cu dispozițiile art. 241 alin. 1 lit. c din Codul muncii și ale art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 130/1996 (dispoziții în vigoare la data la care s- a născut dreptul pretins prin acțiune), clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca la acest nivel. Prin urmare, acesta este aplicabil și în cazul societății pârâte.
Potrivit prevederilor art. 243 alin. 1 din C. muncii "executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți";, iar conform alin. 2
"neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta";, principiul forței obligatorii a contractului colectiv fiind prevăzut și de dispozițiile art. 30 din Legea nr. 130/1996, privind contractul colectiv de muncă.
Or, față de cele arătate, Curtea constată că în mod corect s-a reținut aplicabilitatea Contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii transporturi pe anii 2008 - 2010, în condițiile în care acesta era în vigoare la data la care reclamanta a fost concediată.
Deși reclamanta a beneficiat de măsurile de protecție socială prevăzute de OG nr. 9/2010, inclusiv de plățile compensatorii achitate de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, potrivit mențiunilor din decizia de concediere depusă la dosar, această împrejurare nu este de natură să exonereze societatea pârâtă de a executa obligațiile impuse de contractul colectiv de muncă aplicabil.
Nu poate fi primit raționamentul societății pârâte, în contextul în care prin prevederile art. 67 din Codul muncii, legiuitorul a statuat expres că "Salariații concediați pentru motive care nu țin de persoana lor beneficiază de măsuri active de combatere a șomajului și pot beneficia de compensații în condițiile prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil
";.
Din interpretarea textului legal evocat, rezultă fără echivoc intenția clară a legiuitorului care permite cumularea compensațiilor acordate în temeiul OG. nr. 9/2010 cu cele plătite de angajator în temeiul Contractului colectiv de muncă unic la nivel ramură transporturi.
Cum prin OG nr. 9/2010 sau alt act normativ special aplicabil nu s-a prevăzut un regim derogatoriu de la dispozițiile art. 67 din Codul muncii, Curtea reține că pârâtele aveau obligația să plătească reclamantei, din fondurile proprii, compensațiile bănești individuale astfel cum au fost negociate în Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010.
Dincolo de faptul că OG nr. 9/2010 nu este de natură să determine o modificare a contractului colectiv de muncă, o atare modificare fiind admisă de către legiuitor numai în condițiile art. 31 al. 1 din legea nr. 130/1996, respectiv doar când părțile semnatare convin acest lucru, se mai reține că instituirea măsurilor de protecție nu fac inaplicabile dispozițiile din Contractul colectiv de muncă ce a fost încheiat anterior intrării în vigoare a acestui act normativ.
Pentru considerentele expuse, Curtea apreciază ca hotărârea recurată este nelegală, astfel că în baza art. 2812și a art 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă se va admite cererea de completare a hotărârii formulate de reclamanta M. M., conform dispozitivului prezentei decizii.
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, se vor obliga pârâtele, aflate în culpă procesuală, să plătească reclamantei M. M. suma de 200 de lei, cheltuieli de judecată la fond, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat (fila 484 dosar fond).
Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite cererea de completare a hotărârii formulată de reclamanta M. M. în contradictoriu cu intimații S. N. DE T. F. DE M. CFR M.
S.A. și S. "CFR M. "; SA - S. T. .
Dispune completarea deciziei civile nr. 4924 din_, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, în sensul că admite recursul declarat de reclamanta M. M. împotriva sentinței civile nr. 8947 din_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâtele S. N. DE T. F. DE M. CFR M. SA, S. "CFR
M. "; SA - S. T., să plătească reclamantei M. M. 6 salarii de bază brute, sumă actualizată cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective.
Obligă pârâtele să plătească reclamantei M. M. suma de 200 de lei, cheltuieli de judecată la fond.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 februarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
S. | D. | D. | G. | L. | D. |
GREFIER,
C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ _
Jud. recurs:L.D. /S.D. /D.G.
