Decizia civilă nr. 4615/2013. Acţiune în răspunderea patrimonială prejudiciu muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4615/R/2013
Ședința publică din data de 6 decembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.
M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul O. G. împotriva sentinței civile nr. 11101 din 27 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe reclamanta intimată SC S. D. DE SS C.
-N., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 4 decembrie 2013, încheiere care face parte din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 11101 din_ a T. ului C., pronunțată în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta S.C. S. D. DE SSR.L. C. -N. împotriva pârâtului O. G. și în consecință a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 35.249,37 lei reprezentând prejudiciul cauzat de acesta.
A fost admisă cererea reconvențională formulată de către pârâtul-reclamant reconvențional O. G. împotriva reclamantei-pârâtă reconvenționale S.C. S.
DE SSR.L. cu privire la drepturile salariale restante aferente lunilor iulie și august 2011.
S-a stabilit onorariul avocațial în favoarea apărătorului desemnat, avocat Resteșan O., ca urmare a admiterii cererii de ajutor public judiciar, suma de 500 lei ce a fost avansată din fondurile M. ui Justiției.
A fost obligată reclamanta să achite în favoarea statului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Pârâtul O. G. a îndeplinit până la data de_ funcția de agent de pază în cadrul societății reclamantei, conform fișei postului depusă la dosar de către aceasta din urmă.
Prin Decizia nr. 1553/_, pârâtului i s-a desfăcut contractul individual de muncă în temeiul art. 81 alin.7 din Codul Muncii. Conform fisei postului, pârâtul îndeplinea funcția mai sus arătată si printre alte atribuții o avea și aceea să ia în primire în mod direct de la personalul de pază care a ieșit din serviciu tot ce se prevede în consemnul particular, să nu părăsească postul de pază, chiar dacă viața îi este în pericol, până nu este schimbat de seful de obiectiv sau de un coleg, să păzească cu vigilență obiectivul si bunurile primite în pază si să asigure integritatea acestora.
De asemenea, trebuia să nu permită nimănui apropierea de post la o distanță mai mică decât cea fixată prin consemnul particular.
Prin declarația dată la data de_ de către pârât acesta a arătat că un agent de pază a venit la el, în jurul orelor 17:30, si i-a propus să îl lase să taie din incinta perimetrului păzit de către el șină de cale ferată, propunere cu care el a fost de acord cu condiția să vină mai târziu, după ce se întunecă.
Tot din declarația arătată mai sus, rezultă că a recunoscut de bună voie că este coautor la infracțiunea de furt, regretând ceea ce a făcut din dosar nr._ ). Mai mult, prin răspunsurile la întrebările din interogatoriu pârâtul a recunoscut că în data de_, a permis unui grup de 5-6 persoane să pătrundă, fără drept, în incinta pe care o păzea și să sustragă material rulant și componente
ale acestuia.
Este cunoscut că ori de câte ori un salariat produce o pagubă în patrimoniul angajatorului, din vina sa, prin neîndeplinirea obligațiilor de serviciu ori îndeplinirea defectuoasă a acestora, este obligat a o repara.
Răspunderea patrimonială este de regulă o răspundere personală sau individuală. Pentru a interveni această formă a răspunderii se cer întrunite cumulativ, conform art. 254 alin.1 din Codul Muncii, următoarele condiții: calitatea de salariat al angajatorului păgubit a celui ce a produs paguba, fapta ilicită și personală a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat în patrimoniul angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția (culpa) salariatului.
Sarcina dovedirii vinovăției revine angajatorului în marea majoritate a cazurilor, de la această regulă existând câteva excepții cărora li se aplică prezumția de vinovăție.
Stabilirea vinovăției implică o comparație cu modul în care persoana în cauză trebuie să acționeze pentru a răspunde cerințelor legii și a celor derivând din contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă sau Regulamentul de ordine interioară. Ea trebuie stabilită în mod concret de la caz la caz, cu luarea în considerare a tuturor împrejurărilor în care s-a produs faptul dăunător.
Așa cum rezultă din copiile chitanțelor și a facturii depuse la dosarul cauzei, reclamanta a achitat către S.C.COMAT C. S.A. prejudiciul cauzat de pârât prin îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu, prejudiciu cuantificat prin Devizul de daună.
Din întreg materialul probator existent la dosarul cauzei, rezultă că pârâtul a recunoscut prejudiciul cauzat reclamantei și nu s-a obligat să-l restituie prin angajament de plată nefăcând nici o plată parțială.
Reclamanta este îndreptățită, în temeiul art.1469 alin.1 coroborat cu prevederile art.1489 alin.1 Cod civil, și la dezdăunare reprezentând echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a conduitei culpabile a pârâtului în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin plata dobânzii legale asupra sumei datorate, în conformitate cu prevederile art. 6 și art.8 alin.1 din OGnr. 13/2011, de la data formulării acțiunii și până la plata efectivă.
Cu privire la cererea reconvențională instanța a admis-o deoarece, chiar reclamanta a recunoscut că nu i-a achitat pârâtului-reclamant reconvențional sumele solicitate. Mai mult aceasta nu a depus nici un document intern din care să rezulte absențele acestuia de la locul de muncă ori refuzul de a-și încasa aceste drepturi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul O. G.
, solicitând modificarea sentinței civile atacate în sensul respingerii acțiunii.
În motivare recurentul susține cu privire la prejudiciul în sumă de 35.249,37 lei cauzat reclamantei că nu îl recunoaște, acesta nu este cert, lichid și exigibil.
Acesta menționează că șeful de departament la obligat să-și dea demisia în data de_, iar reclamanta nu i-a plătit salariul pe luna iunie și august și banii de concediu.
Susține că a dat o declarație în data de_, dictată de șeful lui, iar declarația dată la Secția 7 de Poliție nu i s-a luat în considerare de către instanța de fond.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 17 octombrie 2013 intimata reclamantă SC S. D. DE SS C. -N.
a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii în întregime a sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este fondat în parte, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Conform art. 254 alin. 1 din Codul muncii "salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor";. Condițiile de fond pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariaților sunt: calitatea de salariat la angajatorul păgubit, fapta ilicită și personală a salariatului, aflată în legătură cu munca acestuia, prejudiciul, raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu, vinovăția salariatului.
Prin motivele de recurs pârâtul recurent contestă îndeplinirea cumulativă a acestor condiții.
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, pârâtului recurent i se impută faptul că, în calitatea sa de salariat al societății reclamante, ocupând postul de agent de pază, nu și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu în ceea ce privește paza obiectivului aparținând SC COMAT SA C. cu care reclamanta angajatoare a încheiat contractul de prestări servicii nr. 1619 din_, în sensul că la data de_ a permis unui grup de 5-6 persoane să intre în incinta unității pe care le-a ajutat să sustragă traverse de cale ferată.
Prejudiciul a fost evaluat la suma de 35.249, 37 lei, potrivit devizului de pagubă nr. 864 din_ iar reclamanta SC S. D. DE SS C. -N. a procedat la achitarea acestuia în temeiul protocolului nr. 962/_ încheiat cu CS COMAT SA, potrivit facturii nr. 2. din_ și a chitanțelor depuse la dosarul cauzei în rate lunare.
În ceea ce privește condițiile pentru angajarea răspunderii patrimoniale contestate în cauză, se reține că stabilirea caracterului ilicit al faptei se realizează în raport cu obligațiile de serviciu prevăzute în contractul individual de muncă și în
fișa postului.
Prejudiciul, ca element a răspunderii patrimoniale a angajaților, constă nu numai în diminuarea activului angajatorului, ci și în creșterea pasivului acestuia. Prejudiciul trebuie să fie real și cert, să fie cauzat direct angajatorului, să fie material și să nu fi fost reparat.
Examinând îndeplinirea în cauză a acestor elemente pe care trebuie să le îndeplinească prejudiciul se reține că în mod evident societatea reclamantă a fost pusă în situația de a achita o despăgubire în cuantum de 35.249, 37 lei.
De asemenea, între fapta ilicită a salariatului și prejudiciu cauzat angajatorului trebuie să existe raport de cauzalitate.
Referitor la vinovăția angajatului, se reține că, spre deosebire de dreptul comun, din coroborarea dispozițiilor art. 254 din C.muncii, conform cărora salariații răspund patrimonial pentru pagubele produse din vina lor și art. 272 din C.muncii, conform cărora sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, rezultă că în sarcina angajatului nu operează o prezumție de culpă, revenind angajatorului obligația probării ei. Ca și în dreptul civil, întrucât C.muncii nu face nicio distincție, răspunderea patrimonială este angajată pentru toate formele vinovăției (intenție sau culpă).
Din ansamblul probelor administrate în cauză, nu reiese lămurirea pe deplin a aspectelor legate de verificarea îndeplinirii condițiilor legale pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a recurentului pârât sub aspectul faptei ilicite și a vinovăției acestuia.
Astfel, ca urmare a plângerii penale formulată de SC COMAT SA, împotriva recurentului pârât s-a început urmărirea penală în dosarul nr. 7830/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la furt calificat și abuz în serviciu.
În aceste condiții, prima instanță ar fi trebuit să analizeze oportunitatea aplicării în cauză a prevederilor art. 244 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ. privind suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului penal.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârât, prima instanță a procedat la admiterea acesteia obligând reclamanta pârâtă reconvențională la plata drepturilor salariale aferente lunilor iulie și august 2011, fără a analiza în nicun fel și fără a se pronunța asupra celorlalte pretenții din cererea reconvențională privind plata concediilor neefectuate.
Procedând în acest fel, prima instanță a pronunțat o soluție fără a lămuri aspecte esențiale ale litigiului dedus judecății, în ceea ce privește îndeplinirea cumulativă a condițiilor angajării răspunderii patrimoniale și sub aspectul soluționării tuturor pretențiilor din cererea reconvențională, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului cauzei, fiind incidente astfel prevederile art. 312 alin. 3 teza a II-a C.pr.civ., motiv pentru care Curtea va admite în parte recursul declarate, va casa în parte sentința atacată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării instanța va proceda la analizarea pretențiilor deduse judecății ținând seama de cadrul procesual în care a fost investită, sub aspectul obiectului acțiunii și al cererii reconvenționale, urmând a proceda, în măsura în care va considera necesar, la completarea probațiunii în vederea corectei soluționări a cauzei, în limitele în care hotărârea a fost casată.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de pârâtul O. G. împotriva Sentinței civile nr. 11101 din_ a T. ului C., pronunțată în dosarul nr._, pe care o casează în parte în ceea ce privește acțiunea principală formulată de reclamanta S.C. S. D. DE SSR.L. și petitul din cererea reconvențională referitor la concediile neefectuate și trimite cauza spre rejudecare în aceste limite.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 06 decembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECATORI
S. -C. B. I. -R. M. C. M.
Red. I.R.M/Dact. S.M
2 ex./_ /Jud. fond: E. Belean
GREFIER
G. C.
