Sentința civilă nr. 12165/2013. Acţiune în răspunderea patrimonială prejudiciu muncă
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIV ILĂ Nr. 12165/2013
Ședința publică de la 02 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Asistent judiciar B. -A. C. Asistent judiciar A. Ș. Grefier O. -R. L.
S-a luat spre examinare acțiunea formulată de reclamanta SC C.
T. S. în contradictoriu cu pârâtul B. F. I., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantă, consilier juridic R. R., lipsă fiind pârâtul și martorul Edmond Nicolau.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de_, prin serviciul registratură al instanței, reclamanta a depus la dosarul cauzei răspuns la precizarea cererii reconvenționale.
Se constată, de asemenea faptul că reprezentanta pârâtului nu a depus până la termenul de astăzi adresa martorului Edmond Nicolau pentru a putea fi citat, sens în care instanța, în baza art. 186 alin. 2 Cod procedură civilă, dispune decăderea pârâtului din dreptul de a mai administra această probă având în vedere că potrivit art. 186 alin.2 Cod Procedură Civilă, lista martorilor se depune, sub pedeapsa decăderii, în termen de 5 zile de la încuviințare.
Instanța pune în discuție excepțiile nulității absolute și a lipsei de interes, invocate de către pârât.
Reprezentanta reclamantei lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al excepției nulității absolute, iar în ceea ce privește excepția lipsei de interes, solicită a fi respinsă, având în vedere că trebuia antrenată răspunderea pârâtului pentru faptele săvârșite.
Instanța califică excepția nulității absolute a angajamentului de plată ca fiind o apărare de fond, sens în care constată că nu se impune analizarea sa cu precădere în temeiul art. 137 Cod procedură civilă, iar excepția lipsei de interes o respinge, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată se invocă un drept pentru a cărui protejare legea prevede accesul liber la instanță.
Reprezentanta reclamantei arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat, împrejurare față de care instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în scris, apreciind că sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii pârâtului, mai mult, prin angajamentul de plată, semnat de către acesta, și-a recunoscut culpa.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta S. C.
T. S. în contradictoriu cu pârâtul B. F. JOSKA a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 6970,77 lei reprezentând contravaloarea pieselor lipsă constată cu ocazia inventarierii bunurilor materiale aflate asupra pârâtului la încetarea raporturilor de muncă, sumă pe care pârâtul si-a asumat-o prin angajamentul de plată din_, precum si obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâtul un contract individual de muncă pe durată nedeterminată, la data de_, iar ca urmare a demisiei, a emis Decizia de desfacere a contractului individual de muncă nr. 724/_ . Comisia formată din director administrativ si un operator a procedat la inventarierea bunurilor existente asupra pârâtului prin procesul-verbal nr.525/_
, rezultând lipsa unor bunuri în valoare de 6970,77 lei, așa cum rezultă si din balanța de stocuri. Ulterior, în_, pârâtul si-a dat angajamentul de a plăti suma de 6970,77 lei în două tranșe.
Reclamanta a mai arătat că prejudiciul s-a produs exclusiv din culpa pârâtului care a avut în grijă si în gestiune piesele respective.
Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, arătând că nu este vinovat de lipsa obiectelor de inventar, dispariția acestora având loc în perioada în care se afla în concediu medical, cu o durată de trei luni, în anul 2008.
În anul 2010 a semnat actele eliberate de reclamantă crezând că este numai o formalitate, astfel cum i s-a comunicat de către aceasta. A mai arătat că a fost internat în spital în perioada_ -_ pentru operație de tiroidă și a beneficiat de circa 3 luni de concediu medical, iar la întoarcere a constatat că dulapul său a fost forțat si toate bunurile materiale lipseau din dulap. A sesizat verbal incidentul către șefii săi. A arătat că bunurile lipsă i-au fost predate în perioada 2007-2008 iar la încetarea contractului său de muncă (_ ) nu s-a făcut nici un proces-verbal de predare a bunurilor iar angajatorul nu a avut nicio pretenție materială. În mai 2009 a fost reangajat si nu i-au fost predate niciun fel de bunuri materiale.
A arătat că după încetarea celui de-al doilea contract de muncă, în ianuarie 2010, avea nevoie de cartea de muncă pentru a amâna plata ratei la un credit bancar si reclamanta a refuzat să îi restituie cartea de muncă până la semnarea angajamentului de plată si a procesului-verbal. Astfel, reclamanta a profitat de situația în care se afla si l-a determinat cu viclenie să semneze actele.
Prin cererea reconvențională, precizată, formulată de către pârâtul reclamant reconvențional, acesta a invocat excepția nulității absolute a angajamentului de plată pentru nerespectarea condițiilor de valabilitate prevăzute de art. 1180 alin.1 Cod Civil, întrucât actul nu a îndeplinit condiția de a fi scris în întregime de către pârât sau să fi fost
cel puțin semnat si să fi cuprins mențiunea "bun si aprobat"; iar cuantumul sumei să fi fost arătat în litere si cifre.
Pârâtul a arătat că angajamentul de plată a fost numai semnat de către acesta, astfel că sancțiunea este nulitatea absolută. Totodată, Noul Cod al Muncii, nu mai prevede posibilitatea angajatorului de a recupera prejudiciul pe baza unor acte semnate de angajați sau de angajator, art. 20 Codul Muncii prevede că salariații răspund patrimonial în temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale.
S-a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială, interogatoriul.
Analizând probele administrate, instanța reține următoarele:
Pârâtul a fost angajat de către reclamantă prin contractul individual de muncă nr. 195/2007, pe durată nedeterminată, pe postul de vopsitor auto (f.39-42).
Prin Decizia nr. 2771/_, s-a dispus desfacerea acestui contract individual de muncă ca urmare a acordului părților, începând cu data de_ (f.38).
Ulterior, în data de_, între aceleași părți s-a încheiat un contract individual de muncă pe durată nedeterminată, pârâtul fiind din nou angajat ca vopsitor auto (f.9-12).
Prin Decizia nr. 724/_, s-a dispus desfacerea acestui contract individual de muncă ca urmare a acordului părților, începând cu data de_ (f.8).
Potrivit procesului-verbal nr. 525/_ de inventariere a bunurilor aflate asupra pârâtului si conform balanței de stocuri (f.6-7), întocmit cu ocazia inventarierii care a urmat încetării celui de-al doilea contract de muncă încheiat între reclamantă și pârât, s-a constatat că pârâtul nu mai deține următoarele bunuri: mașină de șlefuit, pistol KLC, pistol HVLP 2000, pistol RP digital, adaptor QCC-96719 (trei bucăți), adaptor Satajet nr. 9 (trei bucăti), HII 701x198, PRHII nr. 3, pistol HVLP.
Valoarea acestora a fost calculată ca fiind 6970,77 lei și s-a arătat că lipsa nu poate fi justificată de către pârât. Pârâtul a semnat procesul-verbal de inventariere și balanța de stocuri fără a formulat obiecțiuni în cuprinsul acestora.
Potrivit scrisorii medicale din data de_ (f.25), pârâtul a fost operat în data de_, având diagnosticul "gusă nodulară, lobectomie tiroidiană totală dreaptă, lobectomie tiroidiană stângă subtotală extinsă";, fiind internat în perioada_ -_ . Pârâtul s-a aflat în concediu medical în perioadele_ -_ ,_ -_ ,
_ -_ ,_ -_ (f.72-81).
Potrivit fișei postului pârâtului, aferentă postului de vopsitor auto, acesta avea si obligația de a folosi corespunzător aparatele si sculele din dotare, de a respecta prevederile Regulamentului de ordine interioară si ale Contractului colectiv de muncă.
Pârâtul a semnat în data de_ un angajament de plată în cuprinsul căruia a recunoscut că din vina sa a produs societății reclamante o pagubă în cuantum de 6970,77 lei rezultată din lipsa la
inventar a 9 piese menționate în procesul-verbal nr. 525/_ . Acesta si-a luat angajamentul de a plăti reclamantei suma de 3485,385 lei în data de_ si suma de 3485,385 lei la data de_ (f.93).
Angajamentul de plată nu are, potrivit Codului Muncii, o valoare specială si un regim juridic distinct însă acesta reprezintă din punctul de vedere al mijloacelor prin care se probează pretențiile în cuprinsul procesului civil o recunoaștere extrajudiciară a prejudiciului a cărui producere se pretinde de către reclamantă. Astfel, recunoașterea pârâtului în sensul că a produs o pagubă reclamantei se coroborează cu procesul-verbal nr. 525/_ în cuprinsul căruia se constată lipsa bunurilor din detenția pârâtului si cu declarațiile martorilor audiați în cauză. Astfel, martorul T. L. a arătat că pe perioada concediului angajați erau obligați să predea sculele, care aveau o valoare ridicată, către magazie, pe bază de semnătură într-un registru. Acest martor a arătat si că în opinia sa nu ar fi fost spart dulapul pârâtului și a precizat că în incinta respectivă sunt montate camere de luat vederi (f.166). De asemenea, martorul F. P. F. a declarat că fiecare muncitor răspundea de sculele aflate în grijă si pe care le ținea în dulapuri închise iar la plecarea în concediu, muncitorul avea obligația să predea uneltele la magazie, aceasta fiind procedura în societate (f.186).
În ceea ce privește susținerile pârâtului potrivit cărora uneltele i- ar fi fost sustrase din dulap prin spargerea acestuia, în perioada în care pârâtul s-a aflat în concediu medical, există martori care confirmă această posibilitate, la fel cum există martori care infirmă această teză. Astfel, martorul J. I. a arătat că la întoarcerea pârâtului din concediul medical, acesta a găsit dulapul deschis, fără sculele lăsate în interior (f.85). Martorul F. P. F. a arătat că au existat zvonuri că pârâtul ar fi sustras sculele.
Prin urmare, răspunderea pârâtului față de reclamantă cu privire la instrumentele aparținând reclamantei si pe care acesta le folosea în cursul îndeplinirii obligațiilor de serviciu se menține atât în ipoteza în care acestea au fost sustrase din dulapul său în cursul concediului medical cât si în ipoteza în care pârâtul nu a predat angajatorului respectivele instrumente din alte motive, atâta timp cât acesta avea obligația de a preda la magazie sculele respective la plecarea în concediul medical, obligație pe care pârâtul nu si-a îndeplinit-o, astfel cum rezultă din susținerile sale coroborate cu cele ale martorilor audiați.
Angajamentul de plată prin care pârâtul se obligă să plătească reclamantei valoarea prejudiciului suferit prin nepredarea la sfârșitul contractului de muncă a instrumentelor de lucru primite de la reclamantă, angajament având valoarea unei recunoașteri extrajudiciare a faptei delictuale, a culpei, a pagubei, a legăturii de cauzalitate dintre fapta culpabilă si pagubă, nu este lovit de nulitate, motiv pentru care acțiunea reconvențională este neîntemeiată și va fi respinsă.
Pe de o parte, împrejurarea că noul Cod al Muncii nu mai prevede procedura recuperării prejudiciului în mod direct de către angajator, pe baza angajamentului de plată, așadar fără intervenția instanței de judecată, nu determină nici nulitatea absolută a unui eventual angajament de plată, nici ineficiența unui înscris în cuprinsul căruia angajatul recunoaște că a produs angajatorului un prejudiciu si se obligă să îl repare, stabilind si modalitățile de stingere a obligației precum si termenele aferente. Astfel cum s-a mai arătat, această recunoaștere extrajudiciară a faptei prejudiciabile urmează regimul general al probelor în materie civilă, fiind necesar a fi coroborată cu celelalte probe administrate în cauză.
Or, atâta timp cât martorii, colegi ai pârâtului, au arătat că în cursul concediului procedura standard la societate este de a preda instrumentele de lucru la magazie, tocmai pentru a suplini lipsa de supraveghere a acestora cauzată de întreruperea lucrului de către muncitorii care au în grijă aceste instrumente iar pârâtul nu si-a îndeplinit această obligație de diligență având ca scop supravegherea instrumentelor de lucru, si-a asumat riscul sustragerii acestora si al suportării consecințelor lipsei de supraveghere a bunurilor reclamantei.
Așadar, neîndeplinirea obligației de supraveghere a instrumentelor de lucru, a condus la lipsa acestora din gestiunea pârâtului și la imposibilitatea returnării acestora către reclamantă la încheierea contractului individual de muncă, împrejurări care l-au determinat pe pârât să își asume față de reclamantă repararea pagubei în cuantum de 6970,77 lei.
Totodată, în ceea ce privește teza susținută de pârât conform căreia dulapul i-ar fi fost spart, așadar ar fi avut loc o sustragere a bunurilor cu caracter de infracțiune, instanța constată că acesta nu a sesizat nici organele de poliție cu privire la producerea unui eventual furt si nici angajatorul, neexistând la dosar o astfel de sesizare. Pârâtul a arătat că ar fi înștiințat verbal incidentul șefilor săi ierarhici (f.19). Așadar acesta nu a făcut demersurile legale pentru a solicita stabilirea vinovăției unor terțe persoane si pentru a solicita organelor competente să determine care sunt persoanele vinovate de lipsa instrumentelor predate în gestiunea pârâtului.
Pentru toate aceste considerente, instanța retine că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 254 alin.1 din Codul Muncii potrivit cărora salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si în legătură cu munca lor.
Pârâtul nu a făcut dovada existenței unei cauze neprevăzute si care nu putea fi înlăturată ori a unei situații de forță majoră, pentru a putea fi exonerat de răspunderea patrimonială reglementată de Codul Muncii. Astfel cum s-a arătat, acesta nu a sesizat, conform legii, săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu bunurile aflate în gestiunea sa.
Pentru aceste considerente, în baza art. 254 din Codul Muncii, art. 1180 Cod Civil, instanța va admite acțiunea formulată de către reclamanta
S. C. T. S. în contradictoriu cu pârâtul B. F. I., va obliga pârâtul la plata sumei de 6970,77 lei cu titlu de despăgubiri și va respinge cererea reconvențională formulată de către pârâtul - reclamant reconvențional B. F. I. în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă reconvențional S. C. T. S.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de către reclamanta S. C. T. S.
, cu sediul în C. -N., C. T. nr. 223, jud.C. în contradictoriu cu pârâtul B. F. I., dom. în C. -N., str. Nădășel nr.52, jud.C. .
Obligă pârâtul la plata sumei de 6970,77 lei cu titlu de despăgubiri. Respinge cererea reconvențională formulată de către pârâtul -
reclamant reconvențional B. F. I. în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă reconvențional S. C. T. S.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, I. P. | Asistent judiciar, B. -A. C. | Asistent judiciar, A. Ș. |
Grefier, O. -R. L. |
Red.I.P.
Tehnored.V.A.M. 4 ex./_
