Sentința civilă nr. 1319/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1319/F/2013

Ședința publică din data de 12 aprilie 2013 Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: B. I. S. - judecător GREFIER: M. D.

Cu participarea asistenților judiciari:

SA L. M. V. C.

Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantul S. T. din D.

C.

pentru membrii de sindicat C. P., T. A., C. I., M. D., S. I., M. G.

, S. G., T. L., P. I., M. F., L. I., N. V., V. C., G. I., B. V.

, B. P., G. M., M. V., G. I., A. I., Z. G., H. T., B. S., L.

C., R. S., P. I., S. I., C. V., D. V., P. E. M., B. G., P. C.

, B. T. D., M. T., M. S., C. I., M. F., C. E., P. E. D., I. O.

, M. N. I., D. K., F. A., M. M. S., Ț. R.,

reprezentați prin în contradictoriu cu pârâtele S. N. de T. F. de C. "C. C. "; SA B.

și S. de T. F. de C. C.

, având ca obiect calcul drepturi salariale.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă președintele S. ui T. din

D. C., consilier juridic Borza D., care se legitimează cu carte de identitate seria KX nr. 8., reclamanții F. A., Z. G. și H. T., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se constată că, la data de_ s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul de registratură al instanței, note scrise, în 3 exemplare, formulate de S. T. din D. C. .

Reclamanții F. A., Z. G. și H. T., prezenți în sala de judecată, semnează împuternicirea prin care își dau acceptul S. ui T. din D. C. pentru a solicita în instanță obligarea pârâtei SC SNTFC "C. C. "; SA la acordarea sporului de 25% - condiții speciale conform art. 42 alin. 1 lit. a din Contractul la Nivel de Ramură T. uri pe anii 2008-2010 (filele 7-11), la pozițiile 14 (f. 11), 21 (f. 9), respectiv 22 (f. 9).

Instanța, din oficiu, invocă excepția necompetenței teritoriale întrucât acțiunea a fost formulată pentru reclamanți de către S. T. din D. C., având sediul în C. -N., județul C., iar raportat la statuările din Decizia nr. 1/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin recursul în interesul legii, competența teritorială exclusivă ar aparține tribunalului de la sediul sindicatului, în speță Tribunalului C. .

Reprezentantul reclamantului S. T. din D. C., consilier juridic Borza D. depune la dosarul cauzei copia chitanțelor nr. 3443974/_ și 3443978/_ privind pe reclamanții M. D., respectiv S. G. arătând că aceștia sunt membrii de sindicat. De asemenea, cu privire la excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu de către instanță, reprezentantul reclamantului apreciază că Tribunalul Bistrița-Năsăud este competent să soluționeze prezenta cauză și susține că nu are alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul reclamantului S. T. din D.

C., consilier juridic Borza D. solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, pentru motivele arătate în scris.

TRIBUNALUL

Deliberând constată,

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanții C. P., T. A., C. I., M. D., S. I., M. G., S. G., T. L., P. I., M. F., L. I., N. V.

, V. C., G. I., B. V., B. P., G. M., M. V., G. I., A. I., Z.

G., H. T., B. S., L. C., R. S., P. I., S. I., C. V., D. V., P.

E. M., B. G., P. C., B. T. D., M. T., M. S., C. I., M. F., C.

E., P. E. D., I. O., M. N. I., D. K., F. A., M. M. S., Ț. R. ,

reprezentați prin S. T. din D. C. au chemat în judecată pe pârâtele S. N. de T. F. de C. "C. C. "; SA B. și S. de T. F. de C. C., solicitând instanței obligarea pârâtelor la achitarea dreptului salarial, respectiv a sporului pentru condiții speciale pe perioada_ -_, spor la care aveau dreptul salariații SNTFC ,,C. C. " SA încadrați ca mecanici de locomotivă și automotor, mecanici ajutori de locomotivă și automotor și ca mecanici instructori în perioada_ -_ , salariați ce au fost în același timp și membrii de sindicat și pentru ca instanța să dispună ca suma ce a rezultat din acordarea acestui spor să fie actualizată cu indicele inflației până la data plății efective, respectiv pentru obligarea SNTFC "C.

C. " SA la plata sporului pentru condiții speciale: 25% din salariul de bază minim brut, așa cum este prevăzut de art. 42 alin 1 litera a) din CCM Unic la nivel de Ramura T. uri pentru fiecare din membrii de sindicat semnatarii ai tabelului nominal și în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 din același CCM conform căruia "clauzele prezentului Contract Colectiv de Muncă la Ramura T. uri produc efecte pentru toți salariații încadrați în unitățile de transporturi și activități conexe din țară, indiferent de structura capitalului acestora" în sprijinul prevederilor art. 3(1) din CCM Unic la nivel de Ramură T. uri vine și practica judiciară conform Deciziilor Curții Constituționale anexate în copie la cererea de chemare în judecată.

În motivare s-a arătat că în fapt, S. T. din D. C. este organizație sindicală legal constituită la nivel național la SNTFC C. C. SA și funcționează în baza Legii nr. 130/1996 și în baza Legii nr. 62/2011.

Potrivit C.C.M. Unic la Nivel de Ramură T. uri (salariul minim), valabil în anii 2008- 2010, art.4(2) valabilitatea acestuia se prelungește până la încheierea unui nou contract dar nu cu mai mult de 12 luni, respectiv încă un an calendaristic pentru activitatea desfășurată a fost prevăzut acordarea sporului pentru condiții speciale pe perioada_ -_, spor la care aveau dreptul salariații SNTFC "C. C. " SA încadrați ca mecanici de locomotivă și automotor, mecanici ajutori de locomotivă și automotor și ca mecanici instructori în perioada_ -_ .

Reclamanții au arătat că sunt lucrători la STFC C. din cadrul SNTFC C. C. SA, desfășurându-și activitatea în perioada_ -_ în cadrul STFC C. .

Începând cu data de_, locurile de muncă ale reclamanților au fost încadrate în condiții speciale de muncă conform art.1 alin. 1 din Legea nr. 226/2006.

Potrivit C.C.M. Unic la Nivel de Ramură T. uri valabil în anii 2008-2010 a cărui valabilitate s-a prelungit cu 12 luni, respectiv până la_, pentru activitatea desfășurată în condiții speciale a fost prevăzut acordarea unui spor pentru condiții speciale de muncă în cuantum de 25% din salariul de bază minim brut al salariatului.

Astfel potrivit art. 41 lit. a din C.C.M. Unic la Nivel de Ramură T. uri valabil în anii 2008-2010 a cărui valabilitate s-a prelungit cu 12 luni, respectiv până la_ " sporurile minime ce se acordă în condițiile prezentului contract la salariul de bază minim brut al salariaților sunt:_ iar pentru condiții speciale 25% din salariul de bază minim brut al salariatului.

De asemenea, potrivit art. 42 alin. 1 lit. a din C.C.M. Unic la Nivel de Ramură T. uri valabil în anii 2008-2010 a cărui valabilitate s-a prelungit cu 12 luni, respectiv până la_ ,

"sporurile minime ce se acordă în condițiile prezentului contract la salariul de bază minim brut al salariaților:_ iar pentru condiții speciale 25%,,.

Reclamanții au arătat că, pârâții nu au acordat și nu au plătit sporul pentru condiții speciale de muncă prevăzut CCM Unic la nivel de Ramură T. uri, încălcând prevederile art. 40 alin. 2 lit.

  1. din Codul Muncii în forma valabilă până în 18 mai 2011 și în forma valabilă în perioada 18 mai 2011-_, potrivit cărora " angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă,, și încălcând prevederile art. 236 alin. 4 din Codul Muncii în forma valabilă până în 18 mai 2011 și ale art.229.-(4) din Codul Muncii în forma valabilă în perioada 18 mai 2011-_, potrivit cărora

    "contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților"; .

    În acest fel s-a arătat că pârâtele au produs reclamanților un prejudiciu material constând în contravaloarea sporului pentru condiții speciale de muncă, prejudiciu pe care angajatorul este dator să îl acopere. Având în vedere că prin neacordarea integrală a drepturilor salariale cuvenite reclamanții au suferit un prejudiciu constând pe de o parte în contravaloarea sporului, iar pe de altă parte în devalorizarea monedei naționale, dar și în lipsa de folosință a sumelor cuvenite și au solicitat instanței obligarea pârâtelor atât la plata contravalorii sporului pentru condiții speciale, cât și la actualizarea sumei cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective, repararea prejudiciului trebuind să fie integrală.

    În temeiul art. 40 din Codul Muncii - Legea nr. 53/2003, reclamanții au solicitat obligarea pârâtelor la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă ale acestora a sporului pentru condiții speciale de muncă, pe perioada lucrată de către aceștia în perioada_ -_ .

    S-a considerat că pârâta avea obligația ca începând cu data de_ să pună valoarea salariului minim brut pe clasa 1 de salarizare din Anexa nr.1 la CCM la nivel de Societate N. de

    T. F. de C. "C. C. " SA (SNTFC C. C. SA ) la 700 RON așa cum era prevăzut de art. 41(3) din CCM Unic la nivel de Ramură T. uri și la salariul de bază minim brut al salariaților să se acorde sporul pentru condiții speciale: 25% așa cum este prevăzut de art.42.-(1) a) din CCM Unic la nivel de Ramură T. uri care în conformitate cu prevederile art. 3(1) din același CCM "clauzele prezentului Contract Colectiv de munca la Ramura T. uri produc efecte pentru toți salariații încadrați în unitățile de transporturi și activități conexe din țară, indiferent de structura capitalului acestora".

    Reclamanții au arătat că, în anexa nr. 5 a aceluiași CCM Unic la nivel de Ramură T. uri, figurează și SNTFC C. C. SA ca unitate la care se aplică acest CCM.

    Având în vedere prevederile art. 229 (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, contractele colective de muncă constituie legea părților.

    De asemenea, potrivit prevederilor art. 148 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, "executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți iar neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta".

    În conformitate cu prevederile art. 40 (2) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, pârâtei îi revine, obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din contractul colectiv de muncă aplicabil.

    Cum Contractul Colectiv de Muncă reprezintă legea părților, exprimă acordul de voința al părților care au negociat libere, nefiind îngrădite în vreun fel în negocierea și semnarea acestuia, raportat la faptul că pârâta are obligația de a acorda salariaților, membrii de sindicat, ca la salariul de bază minim brut al salariaților să se acorde sporul pentru condiții speciale: 25% așa cum este prevăzut de art. 42 alin 1 lit. a din CCM Unic la nivel de Ramură T. uri.

    S-a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată și obligarea

    pârâtelor SNTFC C. C. SA și SNTFC C. la plata drepturilor salariale care se cuveneau salariațiilor SNTFC C. C. SA care nu au fost plătite către fiecare membru de sindicat respectiv a drepturilor bănești pentru perioada_ -_ reprezentând plata sporului pentru condiții speciale pe perioada_ -_, spor la care aveau dreptul salariații SNTFC C. C. SA încadrați ca mecanici de locomotivă și automotor, mecanici ajutori de locomotivă și automotor și ca mecanici instructori în perioada_ -_ și obligarea pârâtelor la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă, pe perioada lucrată de aceștia în perioada_ -_ .

    În drept s-au invocat dispozițiile art. 40 alin. 2 lit. c din Codul Muncii în forma valabilă până la 18 mai 2011 și în forma valabilă în perioada 18 mai 2011-_, pe prevederile art. 283 alin. 1 lit. c. art. 155 și 156 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii în forma valabilă până în 18 mai 2011, pe prevederile art. 3, art. 41 alin. 3 și art. 42 alin. 1 lit. a din CCM Unic la nivel de Ramură T. uri, prevederile Legii nr. 62/2011 a dialogului social, precum și orice alte dispoziții incidente în cauză.

    Pârâtele S. N. de T. F. de C. "C. C. "; SA B. și S. de T.

    F. de C. C. au formulat întâmpinare, solicitând instanței respingerea acțiunii.

    În motivare s-a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune cu privire la sporurile solicitate pentru perioada_ -_ .

    Pârâtele au arătat că, reclamanții au depus prezenta acțiune la data de_, iar în conformitate cu prevederile art. 2517 din Codul Civil privind termenul general de prescripție de 3 ani și ale art. 268 alin 1 lit. c din Codul muncii republicat, în care se precizează că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului, pentru perioada menționată, dreptul la acțiune este prescris.

    De asemenea, pârâtele au invocat lipsa calității procesuale active a S. ui T. pentru salariații: Z. G., H. T., F. A., M. D., S. G. și C. E. .

    Potrivit art. 28 din Legea nr. 62/2011 a Dialogului social, alin (1) "organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, _, în fața instanțelor judecătorești, _, prin apărători proprii sau aleși", iar potrivit alin. (2) în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres.

    Deci, pentru a avea calitate procesuală activă, salariații membrii ai acestui sindicat trebuiau să împuternicească în scris sindicatul în vederea formulării acțiunii. S-a învederat instanței că, așa cum a reieșit din Tabelul nominal depus la instanță de către S. T., acesta nu a fost semnat de către reclamanții Z. G., H. T. și F. A., de unde a rezultat că aceștia nu au mandatat sindicatul să formuleze acțiunea și în numele lor.

    De asemenea, s-a învederat că în conformitate cu actul nr. L6/10/8/936/_ al D. ui C.

    , salariatul M. D. a fost concediat la data de_, S. G. a fost concediat la data de_ iar C. E. și-a încetat raporturile de muncă cu unitatea pârâtă la data de_, astfel că aceștia nu au mai avut calitatea de salariați si membrii de sindicat. Având în vedere lipsa împuternicirii scrise (madatului) acordat sindicatului, și a lipsei calității de salariat membru de sindicat, pârâtele au solicitat respingerea acțiunii formulate în numele foștilor salariați: Z. G., H. T., F. A., M. D., S.

    G. și C. E. ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

    Totodată, pârâtele au invocat lipsa temeiului de drept în baza căruia reclamanții au solicitat acordarea sporului de 25% pentru condiții speciale pentru perioada 2009 -_ și excepția prescrierii dreptului la acțiune.

    S-aarătat că, reclamanții au solicitat acordarea acestui spor în temeiul art. 42-(1) lit. a din CCM unic la nivel de ramură de transporturi valabil pe 2008-2010.

    S-a precizat că, Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de transporturi (CCM la nivel de ramură), pe anii 2008 - 2010 a fost înregistrat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale sub nr. 722 din_, a intrat în vigoare la data de_, a fost publicat în Monitorul Oficial partea a V-a nr. 3/_, și a fost valabil până la data de_, dată la care și-a încetat valabilitatea, fiind denunțat de către părțile semnatare în condițiile art. 4.

    Încetarea valabilității CCM unic ramură transporturi la data de_ a rezultat din actul nr. 171/DDS/_ al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, act ce a menționat că, Confederația N. a Patronatului Roman, parte semnatară a CCM-ului a denunțat acest contract în temeiul prevederilor art. 4 și a notificat denunțarea la data de_ Alianței Sindicatelor T. atorilor din România, respectiv Convenției Sindicale Naționale a T. atorilor din România.

    În consecință contractul sus-menționat a expirat din data de_, iar pentru anul 2011 nu a mai produs efecte, iar în prezenta acțiune, prin care sindicatul solicită acordarea de sporuri pentru anul 2011 este invocat ca și temei de drept tocmai acest contract colectiv de muncă.

    Având în vedere că temeiul de drept nu mai există, s-a solicitat respingerea acțiunii pentru anul 2011.

    Referitor la acordarea acestui spor în anul 2010, deși erau în vigoare CCM la nivel de ramură care prevedea acordarea sporului de 25% pentru condiții speciale, în contractual colectiv de muncă încheiat la nivel de societate nu era prevăzută acordarea acestui spor.

    S-a considerat că acțiunea formulată de reclamanți ar fi admisibilă numai în situația în care prezenta acțiune ar fi fost formulată în perioada de valabilitate a CCM la nivel de ramură sau în condițiile în care clauzele privitoare la sporurile acordate prin CCM la nivel de societate ar fi fost declarate nule prin hotărâri judecătorești, în termenele prevăzute de art. 268 (1) lit. d și e din Codul muncii republicat.

    Ori, împotriva prevederilor CCM la nivel de societate, pârâtele au arătat că nu s-au formulat niciodată, pe toată durata de valabilitate a contractului, în termenul legal prevăzut de art. 268 (1) lit.

  2. din Codul muncii republicat acțiuni prin care să se invoce eventuale clauze de nulitate ale CCM la nivel de societate.

A fost real că în conformitate cu prevederile art. 8 al. 2 din Legea nr. 130/1996 aplicabilă contractelor colective de muncă din cauză, contractele colective de muncă nu pot să conțină clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractele colective încheiate la nivel superior. Potrivit art. 24 alin 1 din Legea nr. 130/1996 sancțiunea încălcării acestei dispoziții este nulitatea clauzei respective din contractul colectiv de muncă la nivel inferior.

Însă, potrivit art. 24 alin 2 din Legea nr. 130/1996, constatarea nulității poate fi doar directă, prin acțiunea părții interesate, iar dispozițiile contractelor colective de muncă la nivel de unitate care conferă drepturi "mai restrânse" decât cele din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură nu au fost atacate în fața instanțelor judecătorești.

Mai mult decât atât, potrivit art. 268 afin 1 lit. d din Codul muncii, termenul în care s-au putut ataca clauzele respective - pe durata de existență a contractului s-a prescris, iar în acest sens s- a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune.

Pe fondul cauzei, respectiv de acordare a sporului pentru condiții speciale de 25% s-au arătat următoarele:

În conformitate cu prevederile Legii nr. 226/2006, la nivelul societății s-au determinat locurile de muncă încadrate în condiții speciale. Legea nr. 226/2006 a fost abrogată prin Legea nr. 263/2011, care în Anexa 2 determină locurile de muncă încadrate în condiții speciale.

În ambele reglementări, respectiv în Anexa 1 din legea 226/2006, pct. 7, iar apoi Anexa 2 pct. 7 din Legea nr. 263/2011 s-a precizat că se încadrează în condiții speciale - limitativ - activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației care îndeplinește funcția de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor.

Pârâtele au mai arătat că, la nivelul societății a existat încheiat un contract colectiv de muncă înregistrat la DMSSF B. sub nr. 1625/_, valabil pentru anii 2007 - 2008, prelungit și modificat cu Actul Adițional înregistrat la DMPS B. sub nr. 1753/_ aplicabil până la data de_, prelungit și modificat cu Actul Adițional înregistrat la DMPS B. sub nr. 437/_, valabil până la data de_, modificat și completat prin Actul Adițional, înregistrat la DMIS B. sub nr. 2450/_, modificat și completat prin Actul Adițional înregistrat la DMPS B. sub nr. 1708/_, valabil până la data de_, CCM la nivel de unitate SNTFC "C. C. SA pe anul 2011 - 2012, înregistrat la ITM B. sub nr. 43/_, valabil până la data de_ .

Conform CCM la nivel de societate, s-a arătat că sistemul de sporuri aplicabil în SNTFC C.

C. SA este prevăzut la art. 20, respectiv în Anexa 5.

Potrivit CCM la nivel de societate, în sistemul de sporuri nu este reglementat separat "sporul pentru condiții speciale", dar așa cum a rezultat din prevederile CCM pe societate și din Actul nr. L6/10/8/936/_ al D. ui C., reclamanții au beneficiat de următoarele sporuri: Spor de vechime (cuprins între 12 și 25%, în funcție de vechimea în muncă); Spor pentru condiții grele de muncă feroviară - 15%; Spor pentru condiții vătămătoare (nocive) - 10% (poz. 37 din Lista locurilor de muncă cu condiții vătămătoare (nocive)); Spor pentru condiții periculoase -15%; Spor de noapte 25%; Spor pentru ore festive reprezentând munca desfășurata sâmbăta, duminica și în sărbători legale - 100%; ore cap secție 75%; spor pentru conducere simplificată - 50% din salariul de bază al primei clase de salarizare pentru funcția de mecanic ajutor.

În Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății nu s-a negociat separat sporul pentru condiții speciale (asimilate cu grupa I de muncă, reglementate prin Legea nr. 19/2000, preluate ulterior prin Legea nr. 263/2010) deoarece s-a considerat că pentru funcțiile de mecanic, mecanic ajutor și instructor li se aplică cumulat sporurile pentru condiții vătămătoare (nocive) și cel pentru condiții periculoase, caracteristice locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite potrivit

H.G. nr. 261/2001 privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, ale cărei dispoziții au fost abrogate în anul 2007 prin H.G. nr. 246/2007 privind

metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, cu modificările și completările ulterioare.

S-a făcut precizarea că, față de prevederile legale specificate mai sus, un loc de munca încadrat în condiții speciale nu poate fi încadrat în același timp și în condiții deosebite, legislația nepermițând acest lucru.

De asemenea, s-a arătat că, pe cale de consecință, salariaților nu li se pot acorda cumulat atât sporurile specifice pentru încadrarea în condiții speciale cât și cele specifice pentru încadrarea în condiții deosebite.

În data de_ Contractul Colectiv de munca nr. 722 unic la nivel de ramură transporturi, în temeiul căruia reclamanții și-au formulat prezenta acțiune și-a încetat valabilitatea, astfel că pentru anul 2011 tuturor salariaților li se puteau acorda numai sporurile prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de societate, pentru această perioadă acțiunea formulată fiind neîntemeiată.

În plus, s-a arătat instanței că sporul pentru condiții speciale a fost solicitat a se acorda retroactiv pe perioada_ -_ .

Ori, așa cum a rezultat din actul nr. L6/10/8/936/_ al D. ui de Locomotive C., C.

E. și-a încetat raporturile de muncă cu unitatea pârâtă la data de_ așa că pretențiile sale sunt neîntemeiate, iar salariatul B. S. a avut contractul individual de muncă suspendat pe perioada_ -_ fiind în concediu de îngrijire copil. Salariatul Ț. R. a fost încadrat începând cu data de_ iar pretențiile acestuia sunt neîntemeiate, neavând calitatea de salariat pentru perioada pentru care se solicita acordarea acestui spor.

S-a precizat că, deși nu a fost formulat un petit separat, în motivarea acțiunii reclamanții au solicitat ca sporul de 25% pentru condiții speciale să se calculeze la un salariu de baza recalculat, pornind de la salariul de bază minim de 700 lei, conform prevederilor art. 41 (3) din CCM unic la nivel de Ramură T. uri.

S-a solicitat respingerea acestei pretenții motivat de faptul că la nivelul societății, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 din CCM la nivel de societate, modificat prin Actul adițional nr. 2450/_, salariul de baza brut (clasa 1 de salarizare) a fost negociat și stabilit la valoarea de 570 lei începând cu data de_, ulterior fiind majorat la 600 lei prin Actul adițional nr. 1708/_ la CCM încheiat la nivel de societate, valoare aplicată începând cu data de_, la nivelul societății nefiind negociat și neaplicându-se niciodată salariul minim brut de 700 lei prevăzut in art. 41 (3) lit. a) din CCM la nivel de ramură de transporturi,

De asemenea, s-a considerat că solicitarea de recalculare a salariului de încadrare al salariaților pornind de la salariul de bază minim brut de 700 lei prevăzut de CCM ramură transporturi ar fi admisibilă numai în situația în care clauzele referitoare la salarizarea personalului, respectiv anexa la CCM cuprinzând clasele de salarizare din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate, ar fi fost declarate nule, fiind în contradicție cu prevederile privind salarizarea cuprinse în CCM la nivel de ramură de transporturi.

Ori, împotriva prevederilor CCM la nivel de societate, care stabileau un alt nivel al salariului minim brut decât cel din CCM la nivel de ramură de transporturi, nu s-au formulat niciodată, pe toată durata de valabilitate a contractelor, în termenul legal prevăzut de art. 268 (1) lit. d) din Codul muncii republicat acțiuni prin care să se invoce nulitate clauzelor privind salarizarea din CCM la nivel de societate.

Pârâtele au arătat că, admiterea acțiunii și obligarea acesteia la recalcularea salariului de încadrare al reclamanților, iar apoi calcularea și acordarea sporului de 25% pentru condiții speciale în funcție de noul salariu de încadrare astfel obținut s-ar putea face doar dacă, până la această dată instanțele judecătorești ar fi declarat nule clauzele din CCM la nivel de societate prin care s-au stabilit alte valori ale salariului de bază minim brut (respectiv de 570 lei și 600 lei) decât cele din CCM la nivel de ramură de transporturi în litigii care ar fi fost promovate în termenele legale prevăzute de art. 268 (1) lit. d și e din Codul Muncii republicat.

S-a învederat instanței că acțiunile prin care salariații au solicitat recalcularea salariilor de încadrare în temeiul art. 41 (3) lit. a din CCM unic la nivel de Ramură T. uri au fost soluționate irevocabil de Curtea de Apel C., care a respins aceste cereri ( dos._ al Trib. C. ) (dos._ al Trib. Satu Mare) ca fiind nefondate.

Pentru a se pronunța astfel, instanțele de judecată au considerat că în conformitate cu prevederile art. 8 al. 2 din Legea nr. 130/1996 aplicabilă contractelor colective de muncă din cauză, contractele colective de muncă nu pot să conțină clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractele colective încheiate la nivel superior. Potrivit art. 24 alin 1 din Legea nr. 130/1996 sancțiunea încălcării acestei dispoziții este nulitatea clauzei respective din contractul colectiv de muncă la nivel inferior.

Însă, potrivit art. 24 alin. 2 din Legea nr. 130/1996, constatarea nulității poate fi doar directă, prin acțiunea părții interesate, iar dispozițiile contractelor colective de muncă la nivel de unitate care conferă drepturi salariale mai restrânse decât cele din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură nu au fost atacate în fața instanțelor judecătorești.

Mai mult decât atât, potrivit art. 268 alin 1 lit. d din Codul muncii, termenul în care s-au putut ataca clauzele respective - pe durata de existență a contractului s-a prescris.

Având în vedere cele arătate mai sus, s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În drept s-au invocat dispozițiile actului nr. 171/DDS/_ al Ministerului Muncii Protecției Sociale, CCM pe unitate înregistrat la DMSSF B. sub nr. 1625/_, valabil pentru anii 2007 - 2008, prelungit și modificat cu Actul Adițional înregistrat la DMPS B. sub nr. 1753/_ aplicabil până la data de_, prelungit și, modificat cu Actul Adițional înregistrat ia DMPS B. sub nr. 437/_, valabil până la data de_, modificat și completat prin Actul Adițional înregistrat la DMIS B. sub nr. 2450/_, modificat si completat prin Actul Adițional înregistrat la DMPS B. sub nr. 1708/_, valabil până la data de_, CCM la nivel de unitate SNTFC C. C. SA pe anul 2011 - 2012, Legea nr. 130/2006, Legea nr. 226/2006, Legea nr. 19/2000, art. 268 Codul muncii - Legea nr. 53/2003 republicat.

Analizându-se actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

La termenul de judecată din data de 12 aprilie 2013 tribunalul din oficiu a invocat și pus în discuție excepția necompetenței teritoriale de soluționare a cauzei.

Potrivit art. 269 alin. 2 din Codul muncii republicat, conflictele de muncă sunt de competența instanței în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.

Prin decizia nr. 1/21 ianuarie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii, obligatorie pentru instanță conform art. 3307alin. 4 C.proc.civ., s-a stabilit că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat, iar instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acțiunilor promovate de organizația sindicală este cea de la sediul sindicatului reclamant.

Competența teritorială stabilită prin lege este una exclusivă, reglementată printr-o normă de ordine publică, astfel încât necompetența teritorială de ordine publică poate fi invocată și de instanță în condițiile art. 1591alin. 2 C.proc.civ.

Raportat la statuările cuprinse în decizia în interesul legii și ținând cont de dispozițiile art. 159 alin. 1 pct. 3, art. 1591alin. 2 C.proc.civ., tribunalul constată că în cauză competența teritorială de soluționare a cauzei revine Tribunalului C., ca instanță în a cărei rază teritorială se află sediul reclamantului, motiv pentru care va declina competența teritorială de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului C., completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și altor drepturi

de asigurări sociale.

În baza art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, s-a solicitat votul consultativ al asistenților judiciari, care au exprimat aceeași opinie.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite excepția necompetenței teritoriale de soluționare a cauzei invocată din oficiu de instanță.

Declină competența teritorială de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamantul S.

T. din D. C.

pentru membrii de sindicat C. P., T. A., C. I., M. D., S. I., M. G., S. G., T. L., P. I., M. F., L. I., N. V., V. C., G. I., B. V., B. P., G. M., M. V., G. I., A. I., Z. G., H.

T., B. S., L. C., R. S., P. I., S. I., C. V., D. V., P. E. M. ,

B. G., P. C., B. T. D., M. T., M. S., C. I., M. F., C. E., P.

  1. D., I. O., M. N. I., D. K., F. A., M. M. S., Ț. R.

    cu sediul în C. -N., S. T. V. nr.6-8, jud. C., în contradictoriu cu pârâta S. N. de T.

  2. C. C. C. SA

    cu sediul în B., str.D. G. nr.38,sector 1 și S. de T. F. de C. C.,

    cu sediul în C. -N., P. A. I., nr. 17, jud. C., având ca obiect calcul drepturi salariale, în favoarea Tribunalului C. .

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședința publică din data de_ .

PREȘEDINTE GREFIER

B. I. S. M. D.

cu votul consultativ al asistenților judiciari,

SA L. M. V. -C.

Red./Dact. BISz/MD_ / 4. ex.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 1319/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă