Sentința civilă nr. 14029/2013. Conflict de muncă
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 14029/2013
Ședința publică de la 10 Octombrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE E. B.
Asistent judiciar C. -E. P. Asistent judiciar I. R. Grefier O. -R. L.
S-a luat spre examinare acțiunea formulată de reclamantul O. P. V. în contradictoriu cu pârâtele SC C. SA și SC A. SA C., având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul personal și asistat de avocat Fabiola Precup, martorul F. I. se prezintă personal, lipsă fiind pârâta și martorul M. T. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta reclamantului arată că martorul M. T. este plecat în străinătate, aspect care face imposibilă audierea acestuia, solicitând înlocuirea lui cu un alt martor, care este prezent.
Instanța respinge cererea reprezentantei reclamantului de înlocuire a martorului M. T., apreciind că depoziția unui martor este suficientă pentru lămurirea cauzei, sens în care procedează la audierea martorului I. F., a cărui declarație se află consemnată la dosarul cauzei, fila 54.
Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității acțiunii și excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocate de pârâta de rândul 2, prin întâmpinare.
Reprezentanta reclamantului solicită respingerea excepțiilor invocate, apreciind pe de o parte că acțiunea este admisibilă raportat la obiectul acțiunii introductive, și anume acela de constatare, nefiind o acțiune de obligare, sens în care nu este nici prescriptibilă, nesupunându-se vreunui termen de prescripție.
Instanța respinge excepțiile invocate.
Reprezentanta reclamantului arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat, împrejurare față de care instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în scris, apreciind că activitatea desfășurată de către reclamant se încadrează în grupa II de muncă, având în vedere atât actele depuse la dosar cât și depoziția martorului audiat, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând reține că prin acțiunea formulată, reclamantul O. P. V. a chemat în judecată pârâții S.C. C. S.A. C. și S.C. A. S.A. C. , solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să îi oblige pe aceștia din urmă să-i elibereze o adeverință din care să rezulte că în perioadele_ -_ ,_ -_ a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă la fosta Întreprindere de Industria Cărnii C. și S.C.C. S.A. C. .
În motivarea acțiunii reclamantul arată că a fost angajat ca muncitor, vânzător si lucrător gestionar în perioadele anterior menționate la cele două întreprinderi unde a desfășurat si activități de măcelar si tranșator, 90% din activitate desfășurând-o în camere frigorifice unde carnea era ținută la temperaturi foarte scăzute.
Cu toate că în aceste perioade a lucrat într-u mediu toxic, în condiții de temperaturi foarte scăzute, de natură să îi afecteze sănătatea, și în pofida acestui fapt cele două societăți pârâte nu i-au recunoscut dreptul de a fi încadrat în grupa a II-a de muncă și nu a făcut mențiunile necesare în carnetul său de muncă, motiv pentru care a promovat prezenta acțiune.
În drept, sunt invocate prevederile Ordinului Muncii si Ocrotirilor Sociale nr. 50/1990 și art. 4 din Scrisoarea nr. 5527/_ a M.M.P.S.
Pârâta S.C. C. S.A., prin întâmpinarea depusă, a arătat că nu se opune ca instanța să constate activitatea desfășurată de reclamant în perioada_ -_ a fost desfășurată în condițiile grupei a II-a de muncă, însă adeverința solicitată nu i-a fost eliberată deoarece prevederile Ordinului nr. 590/2008 nu îi dădeau acest drept (f.29-30).
La rândul său, pârâta S.C. A. S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării, aceasta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii si excepția prescripției dreptului la acțiune deoarece, în realitate, reclamantul contestă încadrarea dispusă de angajator si ca atare, acțiunea nu este una prin care se solicită rectificarea înscrierilor greșite în carnetul său de muncă.
De asemenea, trebuie avut în vedere termenul de prescriere prevăzut de Codul Muncii, derogatoriu de la dreptul comun, respectiv art. 268 din Codul Muncii republicat (fostul art. 283).
Pe fondul cauzei, trebuie arătat că în arhivele sale nu există documente din care să rezulte că fosta Întreprindere Comercială de Stat pentru Mărfuri Alimentare C. ar fi nominalizat persoane, activități sau locuri de muncă ca fiind încadrate în categoria celor menționate în Ordinul nr. 50/1900 al M.M.O.S.
Mai mult, nicăieri în cuprinsul Anexei 2 din Ordinul nr. 50/1900 al
M.M.O.S. nu se regăsește, printre categorii de activități si condiții de muncă activitatea exercitată de reclamant, potrivit încadrării sale la Întreprinderea Comercială de Stat pentru Mărfuri Alimentare C. . În această situație, nu este în
măsură să elibereze vreo adeverință din care să rezulte o stare de fapt contrară, respectiv încadrarea în grupa a II-a de muncă a activităților reclamantului.
În drept, sunt invocate prevederile art. 115 si urm. Cod Procedură Civilă (f.31-37).
Examinând actele de la dosar, tribunalul retine următoarele:
Reclamantul, conform înscrierilor din carnetul de muncă a desfășurat activitate în cadrul societăților pârâte în meseriile de muncitor necalificat, vânzător, lucrător gestionar și gestionar (f.11-16).
În perioadele menționate, a lucrat la societățile pârâte în depozitul unde era preluată carnea și la punctele de lucru unde aceasta era vândută. În această situație, instanța a constatat că cea mai parte a activității reclamantului s-a desfășurat la magazinul unde se vindea carnea si ca atare, acesta nu a lucrat 100% din timp într-un mediu în care existau condiții și substanțe toxice de natură să-i afecteze sănătatea.
Nivelul noxelor nu a depășit nivelul maxim admis de normele de protecția muncii și acesta nu a desfășurat activitate în procent de 100% din programul de lucru în acel mediu, fapt care rezultă si din declarația martorului F. I. ((f.54).
Din normele legale în vigoare, respectiv Ordinul 50/1990, rezultă că locul de muncă unde si-a desfășurat activitatea reclamantul, nu se încadrează în grupa a II-a de muncă, motiv pentru care acțiunea va fi respinsă.
Conform Decretului Lege nr.68/1990 și a H.G. nr.1223/1990 locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I-a și a II-a de muncă urmau a fi precizate, de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția Muncii, rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul MMPS nr.50/1990.
Punctul 6 din acest ordin prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a sau a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Prin Ordinul comun nr.125 din_, care a completat Ordinul nr.50/1990, emis de M.M.O.S. și M.S., au fost stabilite locurile de muncă,activitățile și categoriile profesionale ce se încadrează în grupele I-a și a II-a de muncă, în vederea pensionării. Acest Ordin a fost emis în baza Legii nr.3/1977 și în conformitate cu prevederile art.2 din Decretul-Lege nr.68/1990 prin care se urmărea înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului, în acordarea sporurilor și încadrarea în grupele de muncă.
Referitor la aplicarea acestor prevederi Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr.87/1999 în sensul că, prevederile Decretului-Lege nr.68/1990 sunt neconstituționale în măsura în care recunosc beneficiul dreptului de încadrare în grupele de muncă numai în favoarea unor categorii de asigurați și nu în favoarea altora care,realmente, se află în aceeași situație.
Reducerea vârstei standard de pensionare trebuie să se facă potrivit legii în vigoare la momentul în care se solicită pensionarea, fără să intereseze sub acest aspect legea în vigoare la momentul desfășurării raporturilor de muncă.
Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de către unitate.
Din copia actelor depuse la dosarul cauzei,respectiv copia carnetului de muncă, rezultă că reclamantul,în perioadele_ -_ ;_ -_, nu a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă la fosta Întreprindere de Industria Cărnii C. și S.C.C. S.A. C. .
Față de cele ce preced, în temeiul art. 208 si urm. din Legea nr. 62/2011 va respinge cererea constatând că nu a desfășurat activitate în perioadele anterior menționate corespunzătoare grupei a II-a de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul O. P. V. cu domiciliul în C. -N., Bulevardul 21 D. 1989 nr. 129, bl. L7, ap. 114, jud.
C., împotriva pârâtelor S.C. C. S.A. cu sediul în C. -N., str. D. nr. 25, jud. C. și S.C. A. S.A. C. cu sediul procesual ales în C. -N. ,P-ța M.
V. nr.17,Hala Agroalimentară,et.1,jud.C. Definitivă
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, | Asistent judiciar, | Asistent judiciar, | |||
E. B. | C. | E. P. | I. | R. |
Grefier,
O. R. L.
Red.EB/VAM 4 ex./_
