Sentința civilă nr. 14552/2013. Conflict de muncă
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 14552/2013
Ședința publică de la 21 Octombrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE B. G. Z.
Asistent judiciar A. Ș. Asistent judiciar B. -A. C. Grefier C. S.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant P. R. cu sediul procesual ales și pe pârât G. CU P. P. "A. ", având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantei, avocat Vasiu Georgia și reprezentanta pârâtei avocat Ana Lupu.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, verificându-și din oficiu competența, în conformitate cu art. 131 C.p.c., instanța constată că este competentă să judece prezenta cauză conform art.210 din Legea nr.62/2011.
Reprezentanta pârâtei depune la dosarul cauzei delegație de reprezentare, o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale și factura nr.21/_ în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu avocațial.
Reprezentanta reclamantei și reprezentanta pârâtei arată că nu mai au alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori excepții de invocat, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea deciziei nr.35/_ prin care s-a aplicat sancțiunea avertismentului. Apreciază că decizia de sancționare este nelegală și netemeinică atât pentru motive de formă cât și de fond. Nu cuprinde elementele obligatorii și motivarea în fapt a deciziei nu există. Apreciază că prerogativa sancționării aparține Consiliului de Administrație și nu directorului. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței depusă la dosar.
Reprezentanta pârâtei solicită respingerea contestației ca nelegală și netemeinică. Apreciază că decizia de sancționare este legală, susținerea că motivarea în fapt nu există nu este reală, întrucât contestatoarea a citit și a semnat procesul verbal întocmit în_, fără a da nici un fel de explicații. Cu privire la faptul că prerogativa sancționării aparține consiliului de administrație, aceste dispoziții se aplică personalului didactic, contestatoarea a ocupat o funcție administrativă. Consideră că nu sunt incidente prevederile art.93 din Lg.1/2011. Cu cheltuieli de judecată, conform facturii pe care o depune la dosar.
INSTANȚA
Deliberând, reține că prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului C. la data de_ reclamanta P. R. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză, în contradictoriu cu pârâta G. CU P. P. "A. "; să dispună anularea deciziei nr.35/_ prin care s-a aplicat sancțiunea avertismentului, ca netemeinică ș i nelegală, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea poziției procesuale, reclamanta a arătat că are calitatea de administrator al pârâtei și că în data de_ în jurul orei 10:30, directorul grădiniței a efectuat un control inopinat la magazia de alimente.
Pe măsura identificării produselor au fost constatate mici neconcordanțe între stocul faptic și cel scriptic, acestea fiind erori normale în gestionarea magaziei de alimente.
Raportat la efectuarea activităților curente din cadrul grădiniței în ce privește administrarea acesteia, reclamanta a arătat că în momentul efectuării controlului era imposibilă determinarea reală a stocurilor.
S-a mai arătat că diferențele constatate arată un plus de magazie,astfel că sancționarea este nejustificată.
Sub aspectul legalității măsurii reclamanta a arătat că motivarea în fapt a deciziei nu există, explicațiile date nefiind menționate.
De asemenea, reclamanta a arătat că prerogativa sancționării disciplinare aparține Consiliului de Administrație al grădiniței și nicidecum directorului acesteia.
Față de poziția reclamantei, pârâta a formulat întâmpinare( fila 21) prin care a solicitat respingerea acțiunii .
În susținerea poziției procesuale pârâta a învederat că
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanta are calitatea de angajat a pârâtei în funcția de administrator financiar treapta I, respectiv gestionar.
În data de_ a avut loc un control cu privire la cantitatea de alimente aflate în gestiunea reclamantei, situate în cămara de alimente ale pârâtei grădinița "A. ";.
Cantitatea reală a stocului din cămara de alimente a grădiniței "A. "; din data de_ s-au constatat este consemnată în procesele verbale din data de_ depuse la dosarul cauzei la filele 7 și 8.
Lista de inventariere a alimentelor din gestiune a fost depusă la dosarul cauzei la fila 16.
Prin decizia nr. 35/_ emisă de pârâtă reclamanta a fost sancționată pentru cu avertisment scris pentru diferența constatată între stocul faptic și cel scriptic constatat cu ocazia inventarierii produselor din magazia de alimente din data de 29 ianuarie 2013.
Raportat la această stare de fapt instanța constată că acțiunea reclamantei este neîntemeiată pentru următoarele motive:
Din punct de vedere formal decizia atacată este conformă dispozițiilor Codului muncii, argumentele reclamantei referitoare la neregularitatea formală a deciziei fiind neîntemeiate.
Astfel instanța constată că susținerea reclamantei în sensul că că prerogativa sancționării ar aparține consiliului de administrație, și nu directorului, este neîntemeiată. După cum arată și pârâta din prevederile art. 93, 06 și 280 din Legea nr. 1/2011, rezultă că procedura specială de sancționare disciplinară prevăzută de această lege se aplică personalului didactic, și nu și personalului didactic auxiliar. Reclamantei, care face parte din personalul didactic auxiliar, i se aplică prin urmare prevederile dreptului comun în materie, respectiv ale Codului muncii, care acordă prerogativa aplicării sancțiunilor disciplinare conducătorului unității în care salariatul este încadrat.
Din punctul de vedere al cercetării disciplinare, instanța constată că este de asemenea corectă susținerea reclamantei în sensul că sancțiunea avertismentului scris se poate dispune și fără efectuarea unei cercetări disciplinare conform art. 248 alin. 1 din Codul muncii. În plus oricum instanța constată că din susținerile comune ale părților și din actele depuse la dosarul cauzei sancțiunea avertismentului s-a aplicat în cauză în urma cercetării faptelor care au stat la baza aplicării acestei sancțiuni, respectiv a diferenței dintre stocul faptic și stocul scriptic al alimentelor din cămara grădiniței pârâte și de asemenea, în urma cererii unor explicații reclamantei în acest sens.
Referitor la motivarea deciziei instanța constată că aceasta există și constă în menționarea diferențelor între stocul faptic și cel scriptic constatate cu ocazia controlului, menționarea răspunsului dat de reclamantă la cererea de explicații și menționarea temeiului juridic al aplicării sancțiunii. Dacă această motivare corespunde sau nu realității și dacă este suficientă pentru a crea convingerea instanței cu privire la săvârșirea faptei de către reclamantă, este o chestiune care nu ține de regularitatea formală a deciziei. Din acest punct de vedere instanța constată că indubitabil decizia a fost motivată.
Din punctul de vedere al realității faptei reținute în sarcina reclamantei, instanța constată în primul rând că aceasta nu a contestat realitatea constatărilor din procesele verbale de control, motiv pentru care în speță nu a fost necesară audierea persoanelor care au asistat la control.
Apărările reclamantei vizează în esență două aspecte: faptul că diferențele constatate sunt erori normale în gestionare unei magazii de alimente și faptul că diferențele constatate arată un plus pe magazie astfel că sancționarea este nejustificată.
Cu privire la primul aspect instanța apreciază că deși este adevărat că niște mici diferențe sunt inerente în gestionarea unei magazii, diferențele existente în speță la unele alimente nu pot să fie justificate prin existența unor astfel de erori. Astfel, în procesele verbale de control și în decizia de sancționare se arată că în stocul faptic se găseau 19,68 kg de pulpă de porc în loc de 2,5 kg, diferența fiind prin urmare foarte mare. În privința celorlalte alimente, deși diferența nu este așa de mare totuși în cazul multora dintre ele, diferența nu este nici nesemnificativă, fiind de 20% sau mai mare față de stocul scriptic (de exemplu: la ceai, la griș, la lapte, la pesmet, la scorțișoară).
Faptul că diferențele constatate arată un plus pe magazie nu este de natură să atragă natura nejustificată a sancțiunii. Astfel, datoria unui gestionar nu este doar aceea de a asigura necesarul de alimente necesar unității la care este încadrat, ci mai ales aceea de a asigura corespondența dintre realitatea faptică și cea scriptică, în privința bunurilor pe care le gestionează. Faptul că stocul faptic era mai mare și nu mai mic decât cel scriptic poate eventual să fie avut înb vedere la individualizarea sancțiunii. Prezentul litigiu nu se poartă însă sub acest aspect, deoarece, reclamantei i-a fost aplicată sancțiunea cea mai ușoară prevăzută de lege.
În consecință instanța constată că reclamanta a fost în mod corect și legal sancționată, urmând să respingă contestația formulată de aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de către reclamanta P. R., cu domiciliul procesual ales la avocat Toni Decean în C. -N., str. Pavel Roșca nr.1, ap.7, jud. CLuj în contradictoriu cu pârâta
G. CU P. P. "A. "; cu sediul în C. -N., str. G. A., nr. 27, jud. C., Cod fiscal 17971415, cont bancar_ Z21624570220XXXXX.
Obligă reclamanta să plătească pârâtei suma de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată, cu titlu de onorariu avocațial.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Cluj.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Octombrie 2013
Președinte, B. G. Z. | Asistent judiciar, A. Ș. | Asistent judiciar, B. -A. C. |
Grefier, C. S. |
Red. B.G.Z/dact C.S., 4 ex/21 Octombrie 2013
