Sentința civilă nr. 11098/2013. Conflict de muncă
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 11098/2013
Ședința publică din data de 27 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: E. B.
Asistent judiciar: C. -E. P. Asistent judiciar: I. R. Grefier: R. B. M.
Pe rol judecarea cauzei de litigii de muncă având ca obiect conflict de muncă formulată de reclamantul S. L. DE LA R. DE V. C. -N., în contradictoriu cu pârâta S. N. DE T. F. DE C. "C. C. " - S.
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare nu se prezintă părțile. Față de lipsa părților, instanța lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare nu se prezintă părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că la data de_ prin serviciul de registratură al instanței reclamantul a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare și acte anexă, în două exemplare.
Instanța, în baza art. 137 Cod proc. civ., unește cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale active a S. ui L. Ramura V. Regionala C. C. și excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocate de pârâta S. N. de T. F. de C. "C. C. "; S., în baza art. 167 Cod proc. civ., încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, aceasta aflându-se în stare de judecată, și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, rămâne în pronunțare atât asupra excepției lipsei calității procesuale active a S. ui L. Ramura V. Regionala C. C. și excepției prescripției dreptului material la acțiune, invocate de pârâta S. N. de T. F. de C. "C. C. "; S., cât și asupra fondului cauzei.
INSTANȚA
Deliberând reține că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței sub nr._, reclamantul S. L. de la R. de V. C. -N., în numele membrilor de sindicat menționați în tabelele anexă, a chemat în judecată pe pârâta S. N. DE T.
F. DE C. "C.F.R.C. ";
solicitând instanței obligarea acesteia să plătească membrilor de sindicat diferențele de salariu rezultate din salariul de bază minim brut negociat în cuantum de 700 lei și sumele efectiv primite pe perioada_ -_, sume actualizate cu rata inflației la data plății efective și la plata dobânzii legale aferente drepturilor solicitate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că drepturile solicitate sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură T. uri pe anii 2008 - 2010 și că în respectivul contract colectiv prevede la art. 41, alin. 3, lit. a că salariul de bază minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de_ și negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/lună, este de 700 lei, adică 4,12 lei/oră, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri sau indemnizații incluse în acesta. În calitate de angajatori, pârâtele nu au stabilit salariile membrilor de sindicat reprezentați în funcție de nivelul minim brut de 700 lei, ci la valoarea de 570 lei, iar celelalte drepturi salariale încasate cu titlu de prime (de vacanță, Crăciun, Paști, Ziua F. ului) au fost stabilite în funcție de valoarea de 570 lei.
Față de poziția reclamantului, pârâta a formulat întâmpinare (f.13-18) prin care prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată.
Pârâta invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantului, arătând că în temeiul art.
28 al Legii nr. 62/2011 acesta trebuia să depună o împuternicire scrisă din partea membrilor de sindicat,fapt care nu s-a întâmplat.
Aceasta a invocat și excepția prescrierii dreptului material la acțiune raportat la prevederile art.268 alin.1 lit.d din Codul Muncii.
Pârâta arată că, referitor la Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură T. uri pe anii 2008 - 2010, la care fac trimitere reclamanții, trebuie avute în vedere prevederile art.9 și art.41 alin.3 lit.a din acest document care, stipulează că luarea în calcul a unui salariu de bază minim de 700 lei putea avea loc numai dacă în urma negocierii cu autoritățile din subordinea Guvernului României acestea ar fi aprobat fondurile bănești necesare achitării acestor drepturi, fapt care nu s-a întâmplat.
Referitor la drepturile salariale solicitate pârâta arată că salariile plătite au fost mult peste salariul minim înregistrat la nivelul ramurii transporturi, salariații nefiind astfel prejudiciați.
Analizând probele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Membrii de sindicat reprezentați au fost sau sunt angajații pârâtei ,urmând a le fi aplicabile dispozițiile contractului Colectiv de Muncă încheiat la Nivel de Societate și cele ale Contractului Colectiv de Muncă la Nivel de Ramură T. uri,valabile în perioada desfășurării activității.
Analizând cu precădere excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului instanța reține că potrivit prevederilor art. 28 din Legea nr. 62 din 10 mai 2011 (republicată și actualizată)
- legea dialogului social: organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși. (2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres. (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2), organizațiile sindicale au calitate procesuală activă.
Cum reclamantul a depus la dosar (f.12-14 din dosar nr._ ) un tabel în care apar membrii de sindicat cu datele de identificare ale acestora și în care arată că sunt de acord cu reprezentarea lor la judecată, instanța în temeiul art. art. 28 din Legea nr. 62 din 10 mai 2011, va respinge excepția invocată de pârâtă.
Instanța va respinge și excepția prescripției dreptului material la acțiune deoarece în cauză au aplicabilitate prevederile art.268 alin.1 lit.c din varianta modificată a Codului Muncii iar nu prevederile art.268 alin.lit.d din acest act normativ,obiectul conflictului reprezentându-l plata unor drepturi salariale neacordate.
Potrivit prevederilor art. 227 al. 4 din Codul muncii aplicabil, contractul colectiv de muncă încheiat cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților, iar conform prevederilor art. 40 al. 2 lit. c) din Codul muncii, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile care decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă.
Cu privire la solicitarea reclamanților la obligarea pârâtelor în solidar la plata diferențelor de salariu rezultate dintre salariul de bază minim brut negociat în cuantum de 700 lei și sumele efectiv primite, aferente perioadei iulie 2009-martie 2010, diferențele între sumele cuvenite și cele încasate cu titlu de prime, sume actualizate cu rata inflație la care se adaugă dobânda legală, instanța reține în primul rând că veniturile pârâtei sunt constituite din venituri proprii și din alocații bugetare.
Instanța mai reține și faptul că reclamanții fac confuzie între valoarea salariului de bază minim brut, prevăzută în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramura T. uri 2008 - 2010, cu valoarea corespunzătoare clasei 1 de salarizare din Grila de salarizare specificata în anexa I (f.29-30).
Salariile membrilor de sindicat au fost stabilite prin contracte individuale de muncă iar aceștia, nu au contestat, la data încheierii lor, clauzele inserate,conform Anexei 1 din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate pe anul 2009-2010 și 2010-2011.Așadar numai în situația în care s-ar fi contestat de către salariați clauzele considerate abuzive iar instanța ar fi constatat nulitatea lor s-ar fi putut aplica prevederile mai favorabile cuprinse în Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.
De asemenea, pe perioada derulării raporturilor de muncă membrii de sindicat și reclamantul nu au contestat modul de stabilire și cuantumul salariilor,acestea fiind stabilite conform prevederilor C.C.M., în conformitate cu prevederile art.238 alin.1 și art.240 alin.1 din Codul muncii,în vigoare la data încheierii acestuia.
Astfel în C.C.M. la Nivelul Ramurii T. uri pe anii 2008-2010, la art.41 alin.1 sunt prevăzuți coeficienții minimi de ierarhizare, aceștia variind de la 1,0 la 2,0, ori în cazul reclamanților care au studii superioare, daca s-ar aplica exclusiv prevederile acestui contract colectiv, ar însemnă că salariul de baza minim brut pentru funcția deținuta de aceștia ar trebui să fie la nivelul sumei de 1400 lei, rezultat din amplificarea valorii salariului de baza minim brut la nivel de ramura transporturi (700 lei) cu coeficientul minim de ierarhizare în valoare de 2,0 prevăzut la art.41 alin.1, lit.d, din același contract (coeficient specific funcțiilor pentru care condiția de pregătire este studii medii).
Mai mult chiar, prin art.153 al Legii nr. 62/2011 se dispune expres: "conform principiului recunoașterii reciproce orice organizație sindicala legal constituita poate încheia cu un angajator sau cu o organizație patronala orice alte tipuri de acorduri, convenții sau înțelegeri, în forma scrisa, care reprezintă legea părților și ale căror prevederi sunt aplicabile numai membrilor organizațiilor semnatare"; - sens în care se impune ca instanța să dea importanta cuvenita CCM- ului încheiat la nivelul unității.
Având în vedere aspectele reținute instanța, în temeiul art. 208 și următoarele din Legea nr. 62/2011, va respinge acțiunea formulată de reclamant, în numele membrilor de sindicat, în contradictoriu cu pârâta S. N. DE T. F. DE C. "C.F.R.C. ";S.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a S. UI L. RAMURA V. REGI. ALA C. C. invocată de pârâta S. N. DE T. F. DE C. "C. C. "; S.
Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta S. N. DE T. F. DE C. "C. C. "; S.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul S. L. RAMURA V. REGI. ALA
C. C.,
cu sediul în C. N., str. Fabricii de Chibrituri, nr. 2, jud. C., în numele membrilor de sindicat din tabelele anexate acțiunii, în contradictoriu cu pârâta S. N. DE T. F. DE C. "C. C. "; S.,
cu sediul în B., B-dul D. G., nr. 38, sect. 1
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 27 Iunie 2013.
Președinte, E. B. | Asistent judiciar, C. -E. P. | Asistent judiciar, I. R. |
Grefier, R. B. M. |
