Sentința civilă nr. 5017/2013. Conflict de muncă
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINTA CIVILA Nr. 5017/2013
Ședința publică de la 21 Martie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE E. B.
Asistent judiciar C. -E. P. Asistent judiciar I. R. Grefier A. -L. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamanta D. (B. ) ANA împotriva pârâtei S.C. E. SA (fostă E. ), având ca obiect conflict de muncă .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantei avocat Baciu M. de la Baroul Cluj cu delegația la dosar, lipsa fiind părțile .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, iar instanța constată că pârâta a depus întâmpinare, un exemplar comunica cu reprezentanta reclamantei .
Reprezentanta reclamantei nu solicită termen pentru studiul întâmpinării. La întrebarea instanței arată ca reclamanta a prestat munca de bijutier la Secția confecționare și nu are alte cereri in probațiune de formulat.
Tribunalul, în temeiul art.167 C.pr.civ., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind legală, utilă și pertinentă soluționării cauzei și, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, declara închisa faza de cercetare judecătorească si acorda cuvântul pe fondul cauzei .
Reprezentanta reclamantei susține acțiunea cum este formulata solicitând admitea ei fără cheltuieli de judecată .
Tribunalul reține cauza in pronunțare față de actele de la dosar.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată că prin cererea înregistrată la data de_, reclamanta D. (B. ) ANA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta I.I.L. E. , devenită ulterior S.C. E. S.A., să se constate că în perioada_ -_ a desfășurat activitate de bijutier, la Secția Bijuterie, atelier Confecționare, în grupa a II-a de muncă, cu program integral, respectiv să fie obligată pârâta S.C. E. S.A. să-i elibereze o adeverință din care să rezulte
că în perioada susmenționată a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
În motivarea cererii, a arătat reclamanta că și-a desfășurat activitatea în cadrul pârâtei, în calitate de bijutier, cu un program de lucru 100% într-un mediu toxic, la temperaturi de peste +400 C, motiv pentru care i se atribuia zilnic o jumătate de litru de lapte pentru contracararea condițiilor de toxicitate, existând și perioade când a beneficiat de spor de toxicitate. Societatea pârâtă nu a recunoscut grupa a II-a de muncă, deși activitatea a fost prevăzută de lege ca făcând parte din această categorie și a refuzat soluționarea cererii pe cale amiabilă.
În drept, s-au invocat pozițiile 16, 23, 32, 58 din Anexa 2 la Ordinul Ministrului Muncii și Ocrotirilor Sociale nr. 50/1992 și dispozițiile art. 2 din Decretul - Lege nr.68/1990.
Potrivit dispozițiilor art. 270 din Codul muncii, prezenta cerere este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin întâmpinarea formulată pârâta S.C. E. S.A. a arătat că este succesoarea fostei Întreprinderi E. și că nu deține în arhiva proprie documente legale care să ateste încadrarea în grupa a II-a de muncă a reclamantei. De asemenea, pârâta a susținut că a făcut demersuri împreună cu sindicatul angajaților la Ministerul Muncii privind încadrarea personalului din atelierul confecționare în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990, însă nu a primit un răspuns favorabil, respectiv că personalul mai sus arătat a primit lapte antidot și concediu suplimentar conform contractului colectiv de muncă, iar pârâta nu a avut cadru legal pentru întocmirea adeverințelor de încadrare în grupa a II-a de muncă (40).
În cauză, reclamanta a invocat raportul de expertiză întocmit de exp. ing. Mihai Costescu în dosarele nr._ ,_ ,_ și_ raport care se referea la aceleași locuri de muncă, similare cu cel în care a lucrat și reclamanta în perioada menționată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
După cum reiese din mențiunile înscrise în carnetul de muncă,depus în copie la dosar, reclamanta a fost salariata fostei Întreprinderi E. din mun.
C. -N., prestând activitate la Secția Bijuteria, Atelier Confecționare, în perioada_ -_ .
Potrivit Decretului Lege nr. 68/1990 și H.G. nr. 1223/1990, locurile de muncă în care activitatea se încadrau în grupa I-a și a II-a de muncă urmau a fi precizate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția Muncii, rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul M.M.P.S. nr.50/1990.
Punctul 6 din acest ordin prevedea că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a și a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizaților sindicale ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de unitate.
Pe de altă parte, pârâta S.C. E. S.A. (continuatoarea în drepturi a fostei Întreprinderi E. ) a arătat că a făcut demersuri împreună cu sindicatul angajaților la Ministerul Muncii privind încadrarea personalului din atelierul confecționare în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990, însă nu a primit un răspuns favorabil.
Instanța reține, din concluziile raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Mihai Costescu în dosarele nr._ ,_ ,_ și_ că, ținând cont condițiile concrete de muncă în care și-au desfășurat activitatea reclamanții din acel dosar, această activitate este încadrabilă în grupa a II-a de muncă. Mai mult chiar, reclamanta a avut locul de muncă în aceeași secție și în condiții similare cu a reclamanților din dosarele mai sus amintite.
Această opinie de specialitate are la bază analiza operațiunilor concrete desfășurate de salariați în cadrul secției și descrise de expert, respectiv rezultatele determinărilor de noxe efectuate de Centrul Sanitar Antiepidemic din
-N. prin care s-a evidențiat o valoare a noxelor crescută cu 20% peste limita admisă și prevederile contractului colectiv de muncă care acorda lucrătorilor din atelierul de confecționare bijuterii sporuri salariale.
În acest sens a hotărât și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 258/_, care a reținut că Ordinului nr. 50/1990 nu i se poate restrânge aplicarea numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior. O astfel de interpretare se impune cu atât mai mult cu cât forma dobândită de ordinul respectiv prin completările și modificările ulterioare a fost menită să elimine inconsecvențele și inechitățile existente. Din acest motiv, a accepta restrângerea sferei de aplicare a ordinului și a crea categorii distincte de beneficiari, în raport cu situația pe care aceștia o aveau atunci când i s-au adus modificări sau completări ar însemna să se creeze discriminări tocmai acolo unde s-a urmărit tratarea egala și nediferențiată a tuturor celor care au activat în condiții similare de muncă, indiferent de perioada în care au lucrat.
Prin Decizia nr. 87 din 1 iunie 1999 - referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Decretului-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului, instanța a admis excepția de neconstituționalitate și constată ca dispozițiile art. 2 alin. 1 din Decretul-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului sunt neconstituționale în măsura în care se aplică numai persoanelor de la locurile de muncă și activitățile care, potrivit reglementărilor existente pana în anul 1969 și după aceea, erau prevăzute sa fie încadrate în grupele I și II de munca, nu și celor care au fost încadrate în asemenea locuri de munca sau activități anterior datei intrării în vigoare a actului normativ respectiv.
Având în vedere aceste aspecte, urmează că activitatea desfășurată de reclamantă în cadrul Secției Bijuteria, Atelier Confecționare, se încadrează în grupa a II-a de muncă, în conformitate cu pozițiile nr. 37, 43, 69, 146 din Anexa 2 la Ordinul Ministrului Muncii și Ocrotirilor Sociale nr. 50/1990, respectiv pozițiile nr. 8, 24, 92 din Anexa 2 la Ordinul Ministrului Muncii și Ocrotirilor Sociale nr. 125/1990.
Așa fiind, în temeiul art. 208 și următoarele din Legea nr.62/2011,instanța va admite cererea formulată și se va dispune obligarea pârâtei să elibereze în favoarea reclamantei o adeverință din care să rezulte că în perioada menționată a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea înaintată de reclamanta D. ANA, dom. în C. -N., aleea C. nr. 8A, ap.17, jud.C. împotriva pârâtei S.C. E. S.A., cu sediul în C. -N., str. F., nr.118, jud. C. .
Constată că reclamanta a desfășurat activitatea ca bijutier la Secția Bijuteria, Atelier Confecționare, în grupa a II-a de muncă.
Obligă pârâta să elibereze reclamantei o adeverință din care să reiasă că în perioada_ -_ a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă.
Fără cheltuieli de judecată. Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 21 Martie 2013.
Președinte,
B.
Asistent judiciar,
R.
Grefier,
-L. C.
Red.EB/VAM 4 ex./_
P. .
Cu opinia separată în sensul respingerii acțiunii a asistentului judiciar C.
Reclamanta solicită să i se elibereze o adeverință care să ateste încadrarea în grupa II de muncă a activității de bijutier pe care a desfășurat-o în perioada_ -_ .
Reclamanta arată că s-a adresat angajatorului dar acesta a refuzat eliberarea adeverinței arătând că nu are o bază legală pentru emiterea acesteia.
Se poate face o similitudine între activitățile prevăzute în Ordinul nr. 50/1990 și activitatea efectivă a unui bijutier, chiar dacă legiuitorul nu a inclus meseria de bijutier în actul normativ.
Pârâta, prin întâmpinarea depusă, arată că nu deține documente legale care să ateste încadrarea în grupa II-a de muncă pentru personalul încadrat la secția Bijuteria - atelier confecționare.
În anii 1991-1992 societatea împreună cu sindicatul au făcut demersuri la Ministerul Muncii privind posibilitatea de încadrare a personalului atelierului în grupa a II-a de muncă conform Ordinului nr. 50/1990 însă nu au primit un răspuns favorabil.
Având în vedere toate acestea societatea nu a avut cadrul legal pentru întocmirea adeverinței solicitate de către reclamantă.
Reclamanta solicită eliberarea unei adeverințe care să ateste încadrarea în grupa II de muncă în perioada_ -_ .
În adeverință, conform Ordinului MMFEȘ nr. 590/2008, trebuie trecut actul emis de conducerea unității prin care se stabilesc activitățile și angajații care se încadrează în grupa I de muncă, iar în cazul în care nu se menționează acest act adeverința nu poate fi valorificată.
Meseria de bijutier nu este nominalizată în Ordinul nr. 50/1990.
Potrivit Ordinului nr. 50/1990 încadrarea în grupele I și II de muncă se va face în situația în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile (activitățile, meseriile, funcțiile) prevăzute în aceste grupe depășește nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecție a muncii.
Conform pct. 5 din Ordin existenta condițiilor deosebite la locurile de
muncă cu noxe trebuie să rezulte din deter minările de noxe, efectuate de către
organele Ministerului Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale
unităților
. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, constată că s- au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și că toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal.
Punctul 6 din Ordinul nr. 50/1990 prevede că "Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).";
De asemenea, încadrarea în grupele I și II de munca se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe.
Mai mult, potrivit punctului 8 din Ordin perioada de timp în care o persoană are sarcina să lucreze integral sau o parte din programul de muncă în astfel de locuri se stabilește prin dispoziția conducerii unității sau prin prevederile legale care reglementează atribuțiile de serviciu ce revin fiecărei persoane în raport cu funcția îndeplinită.
Societatea a făcut demersuri împreună cu sindicatul la Ministerul Muncii pentru acordarea grupei a II-a de muncă, solicitare care a fost respinsă.
Întrucât meseria de bijutier nu a fost cuprinsă în actul normativ, iar solicitarea de încadrare în grupa a II-a de muncă s-a respins de către Ministerul Muncii, nu se poate acorda grupa a II-a de muncă.
Pentru recunoașterea grupei II de muncă trebuiau să fi fost făcute determinări a noxelor la locul de muncă, persoana să lucreze efectiv cel puțin 50% din programul de lucru în condițiile grupei II de muncă, să fi fost nominalizată de către conducerea unității împreună cu sindicatul din unitate ca lucrând în condițiile grupei II de muncă și nu în ultimul rând să achite contibuțiile de asigurări sociale aferente grupei II de muncă.
Din actele depuse de angajator și din carnetul de muncă rezultă că reclamanta nu a fost încadrată în condițiile grupei II de muncă, iar plata contribuției către bugetul asigurărilor sociale nu s-a făcut pentru grupa II de muncă.
Achitarea contribuțiilor de asigurări sociale aferente grupei II de muncă este obligatorie pentru a se putea recunoaște grupa de muncă și pentru a beneficia de avantajele grupei II de muncă. Ori din actele depuse rezultă că nu au fost achitate contribuțiile pentru grupa II de muncă întrucât reclamanta nu a fost încadrată de unitate în grupa II de muncă.
Ordinul MMFEȘ nr. 590/2008 prevede în mod expres că adeverințele se eliberează numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor de arhive. Din arhivele angajatorului rezultă că reclamanta nu a fost încadrată în grupa II de muncă în perioada în care a îndeplinit funcția de bijutier.
Asistent judiciar,
C. P.
