Sentința civilă nr. 147/2013. Conflict de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECTIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 147/2013
Ședința publică din 11 Ianuarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: Ț. D. B.
Grefier: I. S.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul P. R. C.
, cu domiciliul în Z., str. S. B., nr. 60, bl. SB 44, sc.A, ap.3, județul S. în contradictoriu cu pârâtul I. DE J. J. S., cu sediul în Z., B-dul M.
V. l, nr. 105/A, județul S., având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul asistat de av. Chende Ciprian, în substituirea av. titular Cobzaș A. și reprezentantul pârâtului c.j. B. Cristian.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
În conformitate cu prevederile art. 129 al. 4 C.p.civ., întrebat fiind, reclamantul arată că în data de 14 septembrie 2012 i-a fost comunicat faptul trecerii în rezervă, însă a refuzat să semneze pentru primirea ordinului, motiv pentru care nu i-a fost înmânat un exemplar din ordin. Arată că a primit prin poștă acasă o înștiințare,nu poate preciza data și la ce se referă înștiințarea, iar ordinul de trecere în rezervă depus la dosar l-a primit de la unitate.
Instanța pune în vedere reclamantului de a preciza când și în ce împrejurare a primit ordinul de trecere în rezervă pe care l-a depus la dosar în copie,f.3.
Reclamantul arată că a fost trecut în rezervă la data de_ și a primit un exemplar din ordinul de trecere în rezervă la acea dată,când a refuzat să semneze faptul că a luat la cunoștință ordinul.
Totodată, la solicitarea instanței, reclamantul arată că scrisul de pe ordinul existent în copie la fila 25 din dosar îi aparține.
Reprezentantul pârâtei, arată că, față de această împrejurare, renunță la audierea martorului încuviințat.
Instanța, având în vedere că reprezentantul pârâtei a declarat că renunță la audierea martorului încuviințat, omite audierea acestuia și acordă cuvântul asupra excepției invocată de către pârât prin întâmpinare.
Reprezentantul pârâtei solicită admiterea excepției invocate și respingerea cererii ca inadmisibilă.
Reprezentantul reclamantului arată că modalitatea prin care i-a fost înmânat ordinul de trecere în rezervă nu a fost una corectă, atâta timp cât nu s-a semnat pentru primirea acestuia. Trebuia comunicat prin poștă, cu confirmare de primire,
ceea ce nu s-a făcut. Consideră că plângerea prealabilă a fost depusă în termenul legal prevăzut, reclamantului fiindu-i comunicat ordinul de trecere în rezervă la data de_ . Solicită respingerea excepției invocate.
T R I B U N A L U L,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului S. la data de_, sub nr._, reclamantul P. R. C. a chemat în judecată I. de J. S., pentru ca, în contradictoriu cu acesta, instanța să dispună anularea Ordinului Inspectorului șef al I. ui de J. S. nr. 2052564/_, prin care s-a dispus trecerea în rezervă a reclamantului, repunerea reclamantului în postul avut anterior, cu plata tuturor drepturilor bănești, din momentul trecerii în rezervă, până la repunerea în funcție și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a avut gradul de plutonier și a exercitat activitatea la unitatea pârâtă în baza Ordinului Inspectorului șef nr. 2052531/_ . Prin Ordinul atacat a fost disponibilizat "în urma reorganizării unității și a reducerii unor funcții din Statul de organizare", disponibilizare ce s-a dispus în mod arbitrar, fără a exista un criteriu obiectiv de selecție in ceea ce privește personalul păstrat pe funcțiile anterioare și cel disponibilizat. Reclamantul a precizat că au fost selectați mai puțini de 50 % dintre cei pe funcții în vederea susținerii unui așa zis examen oral.
Reclamantul a solicitat anularea Ordinului pentru următoarele considerente:
examenul nu a fost susținut de toți ocupanții funcțiilor, nici măcar de cei ai funcțiilor așa-zis reduse ;
nu a existat nici un criteriu obiectiv de selectare a persoanelor care au participat, respectiv cei care au fost păstrați pe funcții fără a mai participa la examen;
nu s-a comunicat care funcții au fost reduse ;
nu s-au consemnat nicăieri rezultatele examenului care nu a fost monitorizat, nu a existat posibilitatea contestării rezultatelor, tocmai pentru că nu se mai puteau reanaliza cunoștințele ce nu fuseseră consemnate in scris;
pe posturile așa-zis reduse au fost angajate alte persoane ;
Ordinul de disponibilizare nu i-a fost comunicat reclamantului pentru a-1 putea contesta și acesta a reușit să obțină doar o xerocopie, fără ștampilă, fără data comunicării și fără indicarea căii de atac;
Bibliografia pentru concurs i-a fost comunicată cu mai puțin de o săptămână înaintea concursului, a constat în 12 acte normative, iar în acele zile candidații erau obligați a se prezenta la locul de muncă, în caz contrar li s-a atras atenția că vor fi disponibilizați chiar fără concurs;
În aceste condiții, desfășurarea concursului oral, fără nici o înregistrare a acestor răspunsuri, a reprezentat o simplă formalitate de dispensare arbitrară și pur subiectivă de anumite cadre, pentru a rămâne în grilă doar cei "apropiați" intimatei. Indiferent care au fost criteriile după care colegii reclamantului și-au păstrat funcțiile, acesta apreciază că Ordinul atacat este nelegal, întreaga procedură de selecție a personalului păstrat fiind pur subiectivă .
Reclamantul consideră că Ordinul în discuție este nelegal și pentru faptul că, la emiterea sa nu s-au avut în vedere :
fișa de evaluare privind situația disciplinară;
starea de sănătate;
rezultatele activităților sportive (personalul de la birouri nici nu a susținut acest așa-zis concurs, ci numai cei ce aveau muncă de teren - exact specificul activității unității) ;
calificative obținute anterior.
Pentru toate aceste considerente, reclamantul a solicitat anularea Ordinului și repunerea sa în funcția avută anterior, prezenta contestație neexcluzând și formularea unei acțiuni in instanță pentru obținerea și respectarea drepturilor ce i se cuvin .
În drept, nu au fost invocate prevederi legale.
În probațiune, a fost depusă la dosar copia Ordinului nr.2052564/_ (
f.3).
Cauza a fost înregistrată, inițial, pe rolul completului nr.8, specializat în
soluționarea litigiilor de muncă.
La termenul din data de_, reprezentanta reclamantului a invocat excepția nelegalei constituiri a completului de judecată și a solicitat transpunerea cauzei la un complet specializat să judece în materie de contencios administrativ. Având în vedere faptul că reclamantul a solicitat anularea unui act administrativ în sensul art.2 al. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004,instanța a admis excepția invocată.
La termenul din data de_, pârâtul a depus la dosar întâmpinare, invocând excepția tardivității procedurii prealabile, arătând că potrivit prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, "înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, in termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".
Astfel, legiuitorul a înțeles să stabilească, în sarcina persoanei care se consideră vătămată prin emiterea unui act administrativ, obligația de a formula plângere prealabilă anterior învestirii instanței cu soluționarea cererii de anulare a actului contestat, îndeplinirea întocmai a acestei obligații fiind una dintre condițiile sine qua non ale admisibilității în principiu a acțiunii. "Din interpretarea acestor dispoziții legate, rezultă că sesizarea autorității publice emitente sau a autorității ierarhic superioare este o etapa prealabilă obligatorie sesizării instanței de contencios, reprezentând o cerință pentru sesizarea instanței care se adaugă celorlalte condiții de exercitare a acțiunii, fiind o condiție specială care atunci când nu este îndeplinită în termenul legal, soluția care se impune este respingerea acțiunii ca inadmisibilă astfel cum s-a statuat atât de practica judiciară în materie cât si în doctrină "( Decizia civilă a Î.C.C.J. nr. 231/_ ).
Mai mult decât atât, potrivit prevederilor imperative ale art. 8 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările
ulterioare, care reglementează obiectul acțiunii judiciare în această materie,
"persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la
plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut laart. 2 alin, ( l ) l i t . h). poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparații pentru daune morale".
Așadar, persoana vătămată trebuie să formuleze plângerea prealabilă anterior învestirii instanței pentru a avea posibilitatea legală de a deduce judecății cererea vizând anularea unui act administrativ.
Aceeași concluzie se desprinde și din prevederile art. 11 alin. I lit. a), c) și d) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care statuează că cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual se pot introduce în termen de 6 luni fie de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabila fíe de la data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, fie de la data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. 1 lit. h). calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a plângerii prealabile, neexistând vreo altă prevedere derogatorie de la acest regim juridic, care să permită introducerea unei astfel de cerere de chemare în judecată anterior formulării plângerii prealabile.
În același sens dispun și prevederile art. 12 teza a Il-a și a IlI-a din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care statuează obligația reclamantului de a anexa la acțiune copia actului administrativ pe care îl atacă, precum și "orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile ".
Mai mult, "este inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ formulată în temeiul Legii nr. 554/2004, pentru care nu s-a efectuat, anterior sesizării instanței, procedura prealabilă prevăzută de art. 7 alin, (1) din aceeași lege, in sensul de a se solicita autorității emitente revocarea în tot sau în parte a actului administrativ atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării acestuia. "(Decizia civilă a Î.C.C.J. nr. 150/_ ).
De asemenea, s-a solicitat a se constata faptul că, astfel cum s-a exemplificat, în această materie, jurisprudența instanțelor judecătorești, în mod special a instanței supreme, este unitară și constantă, fără a lăsa urme de îndoială asupra problematicii abordate.
In concluzie, s-a solicitat a se reține că "articolul 7 alin. (l)Legea nr. 554/2004 prevede ca o condiție obligatorie, anterior introducerii acțiunii la instanța de contencios administrativ, parcurgerea procedurii prealabile administrative, urmărindu-se astfel evitarea unor litigii prin posibilitatea pentru emitentul actului de a-l revoca dacă va considera că este nelegal și încă nu a intrat in circuitul civil, iar pentru destinatarul actului de a aprecia, după ce
primește răspuns de la autoritatea publică respectivă, dacă se mai impune
promovarea un ei acțiuni în justiț ie.(
Decizia civilă a Î.C.C.J. nr. 994/_ ) " si că
"sub acest aspect, sunt și dispozițiile prevederilor art. 109 alin. (2) C. proc. civ. conform cărora în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței
competente se poate face numai după înd eplinirea unei proceduri prealabile în
condițiile stabilite de acea lege
( Decizia civilă a Î.C.C.J. nr. 39/_ ).
Ori, reclamantul în cauză a depus, prin Poșta Română, plângere prealabilă în data de_ și înregistrată la unitate în data de_ ( la 6 luni de la data aducerii la cunoștință a Ordinului de trecere în rezervă nr. 2052562, respectiv data de_ ) . Ulterior, reclamantul a refuzat să semneze Ordinul de trecere în rezervă, dar a precizat în scris că a luat la cunoștință de conținutul său, iar cu acea ocazie actul atacat a fost comunicat.
Față de aspectele sus menționate, având în vedere faptul că excepția lipsei procedurii prealabile este o excepție de fond, absolută, iar prin efectul pe care îl produce este o excepție peremptorie, dirimantă, singura soluție posibilă în prezenta cauză este aceea a respingerii acțiunii ca inadmisibilă față de capetele din cererea de față, fapt care face, totodată, inutilă cercetarea în fond a pricinii sub aceste aspecte.
Pe fond,
pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, întrucât trecerea în rezervă a reclamantului s-a făcut cu respectarea prevederilor regulamentare în vigoare în raport de indicatorii aflați în plată potrivit noilor state de organizare ale I. ui de J. J. S. .
Referitor la temeiul de drept al legalității restructurării efectivelor/unităților din cadrul Jandarmeriei Române, s-au învederat următoarele:
Potrivit prevederilor art. 12 alin. 2 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, cu modificările și completările ulterioare, "Structura organizatorică și efectivele
Ministerului Administrației și Internelor *) se aprobă prin hotărâre a Guvernului"".
Astfel, materializarea prevederilor sus invocate, se regăsește în dispozițiile art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Internelor si Reformei Administrative potrivit cărora " Ministerul Internelor și Reformei Administrative are structura organizatorică potrivit organigramei prevăzute în anexa nr. 1".
La art. 4 din aceeași hotărâre de Guvern sus invocată se precizează faptul că "Numărul posturilor, pe timp de pace și mobilizare, este cel prevăzut în anexele nr. 2 și 3*).
Anexele nr. 2 și 3 nu se publică, fiind clasificate potrivit legii, și se comunică instituțiilor interesate.
Potrivit art. I pct. 3 din H.G. nr. 656/2011 pentru modificarea H.G. nr. 416/2007 "Anexa nr. 1 "Structura organizatorică a Ministerului Administrației și Internelor" se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre".
NOTĂ: Nepublicarea anexelor sus invocate au ca temei de drept dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicată, potrivit cărora "Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României:_ actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate".
Mai mult, art. 12 alin. (4) O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, cu modificările și completările ulterioare, " Ministrul administrației și internelor*), pe baza consultării Colegiului ministerului, poate înființa, desființa, disloca și redisloca unități, până la eșalonul brigadă, exclusiv, servicii, secții, birouri, compartimente și subunități, în limita posturilor aprobate și a fondurilor bănești alocate" .
Nu în ultimul rând, s-au invocat și prevederile Notei la Anexa nr. 3/19/06 la Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011 (Anexa nr. 3 cuprinde bugetul
M.A.I. care s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 bis, pe anul 2010 - aspect prevăzut de Nota la art. 2 alin. 4 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011.
Astfel, în contextual textelor de lege sus menționate și, ținând cont de faptul că prin Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011 au fost diminuate pe anul 2011 fondurile bănești alocate plății salariului personalului Ministerului Administrației și Internelor a fost emis Ordin de ministru în baza căruia s-au reorganizat toate unitățile din Jandarmeria Română, motiv pentru I. de J.
J. S. a fost reorganizat întrucât, începând cu data de_, numărul de posturi aprobate, organigrama și statul de organizare și funcționare al unității s-au modificat, în sensul că s-a redus numărul de funcții față de statul de organizare anterior, numărul de posturi prevăzut în noul stat de organizare era mai mic decât numărul de cadre militare care trebuiau încadrate pe posturi.
Pentru a putea fi încadrat noul stat, a fost pus la dispoziție în vederea încadrării, tot personalul din structurile unde au fost radiate funcții, fiind organizată evaluarea întregului personal pus la dispoziție, prin interviu pe subiecte profesionale.
Ulterior evaluării, numirea în funcție a personalului s-a făcut în ordine descrescătoare a rezultatelor obținute.
Referitor la modalitatea de derulare a interviului profesional în cadrul intimatei, s-au precizat următoarele:
La structurile din compunerea I. ui de J. J. S. afectate de reorganizare, personalul a fost pus la dispoziția unității începând cu data de_, în conformitate cu prevederile art. 82 lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
În vederea rezolvării situației cadrelor militare puse la dispoziție și repunerii lor în funcții, în limita posturilor aprobate ca urmare a reorganizării, criteriul avut în vedere pentru ocuparea acestor posturi a fost cel al evaluării profesionale a persoanelor ce au ocupat în cadrul aceleiași structuri, anterior reorganizării, posturi de natura celor desființate. În acest sens, la nivelul I. ui de J. J. S. au fost constituite prin ordin de zi al comandantului unității, comisii de evaluare pentru departajare, s-a afișat tematica și bibliografia, la avizierul unității în data de_, și s-au întocmit regulamente privind organizarea și desfășurarea evaluărilor.
Evaluările au avut loc în perioada 28-_ . Personalul care a promovat interviul pe subiecte profesionale, în limita posturilor aprobate și ordinea descrescătoare a notelor obținute, a fost repus în funcții, iar personalul pentru care
nu au mai existat funcții în statul de organizare și funcționare al unității, a rămas în continuare pus la dispoziție până la expirarea perioadei de cel mult 3 luni, perioadă în care acesta putea fi încadrat în alte funcții vacante din cadrul unității, altor unități/structuri M.A.I., conform legii.
Reclamantul a participat la evaluarea de departajare din data de_, iar în urma acesteia a obținut nota finală 3,53, ultima notă pentru repunerea în funcție fiind 5,00.
În aceste condiții, reclamantul nu a putut fi reîncadrat pe niciunul din posturile de subofițer aprobate după reorganizare, rămânând în continuare pus la dispoziție până la expirarea perioadei de cel mult 3 luni, perioadă prevăzută de art.
82 alin. (1) lit.a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
Notele obținute au fost afișate la avizierul unității, iar examenele de departajare au fost înregistrate prin mijloace audio-video.
În perioada_ -_ , reclamantul a avut statut de cadru militar activ pus la dispoziție în vederea încadrării în altă funcție sau trecerii în rezervă, fiind remunerat fără nici o discriminare față de celelalte cadre militare care au fost încadrate pe post în urma promovării interviului, respectiv susținerii interviului.
La data de_, reclamantul a fost trecut în rezervă ca urmare a expirării perioadei în care putea să se afle la dispoziție.
Cu privire la temeiul de drept al emiterii Ordinului de trecere în rezervă s-a învederat faptul că înscrisurile în cauză au fost emise potrivit art. 85 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că trecerea în rezervă se dispune " ... când, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi..." .
Pe cale de consecință, emiterea Ordinului de trecere în rezervă s-a făcut în conformitate cu prevederile actelor normative mai sus invocate și explicitate, învederându-se din nou faptul că, nemaiexistând posibilități pentru a încadra reclamantul în cauză în alte funcții la nivelul I. ui de J. J. S. și, implicit, la nivelul Ministerului Administrației și Internelor, s-a dispus trecerea acestuia în rezervă în temeiul art. 85 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, și nu ca urmare a nepromovării examenelor, așa cum în mod eronat susține reclamantul.
Reclamantul în cauză s-a mărginit doar la a critica la modul general inexactitatea unor aspecte legate de modalitatea în care acesta a fost pus la dispoziție, de încadrare a statelor de funcții fără a preciza în mod clar ce texte de lege au fost încălcate, contrar dispozițiilor art. 112 pct. 4 Cod proc. Civ.
Nu în ultimul rând, s-a precizat faptul că pe rolul instanțelor judecătorești, s-au aflat mai multe dosare care au avut un obiect identic cu cel al cererii din dosarul de față, respectiv anularea unui act administrativ similar actului administrativ care face obiectul prezentei cauze. Prin hotărârile instanțelor de judecată acțiunile reclamanților au fost respinse.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115-116 C. proc. civ.; Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ cu modificările și completările ulterioare;Legea nr. 550 din_ privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române;Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările și completările ulterioare;Legea nr.286/2010 privind aprobarea bugetului de stat pe anul 2011;O.U.G. nr. 54 din_ pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din M.A.I. pe anul 2011, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 433 din_ ;H.G. nr. 1007 din_ privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 54 din_ pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocata cheltuielilor de personal din Ministerul Administrației și Internelor pentru anul 2011;O.M.A.I. nr. 119 din_ privind încadrarea în numărul maxim de posturi finanțate și în fondurile bugetare aprobate
M.A.I. în anul 2011, publicat în Monitorul Oficial, partea I, numărul 430 din _
;O.M.A.I. numărul 665 din_ privind unele activități de management resurse umane în unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, numărul 833 din_ ;Ordinul M.A.I. nr. 600/2005 pentru aprobarea competențelor de gestiune a resurselor umane ale ministrului administrației și internelor, secretarilor de stat, secretarului general și șefilor/comandanților unităților Ministerului Administrației și Internelor, cu modificările și completările ulterioare.
În probațiune, s-au depus înscrisuri (f. 25-28).
Potrivit prevederilor art.137 C.proc. civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Astfel,deliberând cu prioritate asupra excepției invocate în cauză, tribunalul reține următoarele:
Reclamantul a fost a avut calitatea de statut de cadru militar activ (plutonier) în cadrul I.J.J. S., în data de_, în baza Ordinului nr. 2052531/_ fiind pus la dispoziția unității, iar în data de_, prin Ordinul nr. 2052564/_ al Inspectorului șef al I. ui de J. S. s-a dispus trecerea acestuia în rezervă, în urma reorganizării unității și a reducerii unor funcții din statul de organizare. Reclamantul a luat cunoștință de Ordinul nr. 2052564/_ al Inspectorului șef al I. ui de J. S. la data de_, confirmând aceasta în fața instanței și prin recunoașterea scrisului său de pe Ordinul de trecere în rezervă existent în copie la fila 25 din dosar, mențiunea făcută de reclamant fiind
"Am luat la cunoștință,_ ";. Totodată, reclamantul a precizat instanței că la data de _ a primit un exemplar al Ordinului atacat, o copie a respectivului exemplar fiind anexată cererii de chemare în judecată (f.3).
Reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ la data de _
,dată la care a solicitat și autorității publice emitente anularea Ordinului Inspectorului șef al I. ui de J. S. nr. 2052564/_, prin care s-a dispus trecerea sa în rezervă, plângerea prealabilă fiind înregistrată la I. de
J. S. la data de _ .
Potrivit art. 7 al. 1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ:
" Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la
data comunicării actului,
revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".
Reclamantul nu a făcut dovada contrarie susținerilor pârâtului, în sensul că i s-a comunicat la o altă dată decât_ Ordinul de trecere în rezervă, ci a confirmat în fața instanței aceste susțineri, fără a mai arăta alte mijoace de apărare.
Totodată, reclamantul nu s-a adresat, în termenul de 30 de zile prevăzut de textul mai sus invocat, autorității emitente a actului contestat,în vederea revocării acestuia,ci la data de_, când a formulat acțiunea care face obiectul prezentei cauze, astfel că procedura prealabilă prevăzută în termenele și condițiile art.7 din Legea contenciosului administrativ nu a fost îndeplinită, în prezenta cauză lipsind o condiție de exercițiu a acțiunii, prevăzută de dispozițiile art.109 alin. 2 C.p.civ.
Nu poate fi primită susținerea reprezentantul reclamantului cu privire la faptul că Ordinul de trecere în rezervă se impunea a fi comunicat reclamantului prin poștă, cu confirmare de primire, atât timp cât reclamantul a confirmat că i s-a înmânat înscrisul la data de_, el primindu-l personal, dar a refuzat să semneze, deși a consemnat faptul că i s-a adus la cunoștință Ordinul. Dacă s-ar primi această apărare, ar însemna să se accepte și ideea că, în eventualitatea în care reclamantului i s-ar fi comunicat prin poștă Ordinul și ar fi refuzat să confirme prin semnătura sa primirea comunicării, să se admită și susținerile potrivit cărora procedura prealabilă ar fi putut fi îndeplinită oricând, ceea ce nu este posibil, textul art. 7 al. 1 din Legea contenciosului administrativ prevăzând ca o condiție obligatorie, anterior introducerii acțiunii la instanța de contencios administrativ, parcurgerea procedurii prealabile administrative.
În consecință, instanța va admite excepția lipsei procedurii prealabile și, ca efect al admiterii acestei excepții, va respinge ca inadmisibilă acțiunea reclamantului pentru anularea ordinului de trecere în rezervă, repunerea reclamantului în postului avut anterior, plata drepturilor bănești din momentul trecerii în rezervă și până la repunerea în funcție, plata cheltuielilor de judecată.
Întrucât admiterea excepției lipsei procedurii prealabile reprezintă un impediment pentru continuarea acțiunii civile, tribunalul nu va mai supune examinării celelalte critici, care privesc fondul dreptului dedus judecății.
În conformitate cu prevederile art. art. 274 alin.1 C. proc. civ., se va respinge și cererea reclamantului de obligare a pârâtului la cheltuieli de judecată, nefiind constatată culpa procesuală a acestuia.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I, H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite excepția neîndeplinirii procedurii prealabile ridicată de către pârât prin întâmpinare și, în consecință, respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul P. R. C., domiciliat în Z., str. S. B. nr.60, bl.SB44, sc.A,
ap.3, jud. S., în contradictoriu cu I. de J. S., cu sediul în Z., b-dul
M.V., nr. 105A, jud. S., pentru anularea ordinului de trecere în rezervă nr.2052564/_, repunerea reclamantului în postului avut anterior, plata drepturilor bănești din momentul trecerii în rezervă și până la repunerea în funcție, plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_, la sediul Tribunalului S. . Președinte Grefier
Ț. D. B. S. I.
Red.Ț.D.B./_
Dact.S.I./ _
Ex.4/com.2 ex./
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
