Sentința civilă nr. 1486/2013. Contestație act. Litigiu de muncă

Cod operator de date cu caracter personal 3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința Civilă Nr. 1486/2013 Ședința publică de la 31 Ianuarie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE R. -M. V.

Asistent judiciar B. -A. C. Asistent judiciar A. Ș. Grefier C. -A. B.

Pe rol se află judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamanta C. M. G. și pe pârâta S. N. DE T. F. DE C. C. C. SA, pârâta S. N. DE T.

F. DE C. C. C. SA S. R. C., având ca obiect contestație act.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantei av. Minea M.

, lipsă fiind pârâtele.

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefier.

Reprezentanta reclamantei depune răspuns la întâmpinare, copia cărtii de muncă a reclamantei, copia Sentinței Civile nr. 5913/2012 pronunțată în dosar nr._ și contractul individual de muncă nr. 160/2001, precum și chitanța reprezentând onorariu avocațial. Totodată, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus.

Tribunalul pune în discuție excepția autorității de lucru judecat și excepția prescripției dreptului material la actiune pentru acordarea salariului suplimentar pentru anii 2009-2010, pentru acordarea ajutorului material de Paște, Craciun si a premierii pentru Ziua F. ului pentru anul 2010 și față de solicitarea reclamantei de acordare a tichetelor de masă.

Reprezentanta reclamantei solicită respingerea excepțiilor pentru motivele învederate în răspunsul la întâmpinare.

Tribunalul, după deliberare, respinge excepția autorității de lucru judecat, având în vedere că prin Sentința Civilă nr. 5913/2012 rămasă irevocabilă nu s-a examinat, în ce o privește pe reclamantă, acordarea drepturilor bănești solicitate în prezenta cauză.

Respinge excepția prescripției dreptului material la actiune pentru acordarea salariului suplimentar pentru anii 2009-2010, pentru acordarea ajutorului material de Paște, Craciun si a premierii pentru Ziua F. ului pentru anul 2010 și față de solicitarea reclamantei de acordare a tichetelor de masă, invocată prin întâmpinare, raportat la faptul că obiectul acțiunii reprezintă drepturile bănești de natură salarială pentru care termenul de prescripției este cel de 3 ani, iar nu de 6 luni.

Tribunalul pune în discuție excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru drepturile reprezentând Ziua F. ului și ajutorul material pentru Paște aferente anului 2009.

Reprezentanta reclamantei solicită respingerea excepției, arătând că reclamanta a fost intr-o eroare totală.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de propus, tribunalul potrivit art.137 C.pr.civ., unește excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru drepturile reprezentând Ziua F. ului și ajutorul material pentru Paști aferente anului 2009 cu fondul cauzei, și potrivit art. 167 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind legală, verosimilă,

pertinentă și concludentă soluționării cauzei, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.

Tribunalul reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de_, reclamanta C. M. G. a chemat în judecată pârâții S. N. DE T. F. DEMARFA ,,C. MARFA " S.A. și S.

N. DE T. F. DE MARFA ,,C. MARFA " S.A. - S. TRANSILVA. A si a solicitat obligarea pârâților la plata salariului suplimentar pentru anii 2009-2010, primelor de Paști și de Crăciun aferente anilor 2009-2010, primei aferente Zilei F. ului pentru anii 2009-2010, contravaloarea tichetelor de masă pe perioada februarie 2009-mai 2012.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că nu a primit drepturile salariale solicitate iar pârâtele refuză să le plătească. Drepturile angajatului sunt prevazute in CCM la nivel de ramura a transporturilor pe anii 2008-2010. Potrivit art. 30 din CCM pe anii 2009-2010, pentru munca desfasurata in cursul unui an calendaristic, dupa expirarea acestuia, angajatii vor primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de baza de incadrare din luna decembrie a anului respective, criteriile care conditioneaza acordarea salariului suplimentar fiind prevazute in anexa 6. Salariul suplimentar constituie un drept salarial, fondul necesar pentru acordarea acestuia constituindu-se din fondul de salarii. Conform art. 24 alin. 4 din statutul paratei, aprobat prin HG nr. 582/1998, drepturile si obligatiile salariatilor se stabilesc prin contractul colectiv de munca. Potrivit art. 236 alin. 4 din Codul muncii in forma in vigoare pentru perioada in discutie, contractile colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea partilor. Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti potrivit art. 30 alin. 1 din Legea nr. 130/1996, republicata, iar prevederile acestor contracte produc efecte fata de toti salariatii, indiferent de data angajarii, conform art. 11 alin. 1 din Legea nr. 130/1996, republicata. Mai mult chiar, potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 130/1996, republicata, contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractile colective de munca incheiate la nivel superior. Conform anexei 6 la contractul colectiv de munca, de salariul suplimentar nu beneficiaza anumite categorii de angajati, reclamantul neaflandu-se in niciuna din respectivele categorii. Rezulta din aceasta ca excluderea subsemnatului de la beneficiul salariului suplimentar nu este justificata in niciun fel, dat fiind faptul ca o asemenea excludere este prevazuta in situatii expres si limitativ indicate in anexa 6. Prevederea cuprinsa in contractul colectiv de munca la nivel de imitate si a celui la nivel de ramura a transporturilor privitoare la plata salariului suplimentar mentioneaza faptul ca salariatii vor primi un salariu suplimentar, ceea ce inseamna ca s-a instituit in fapt obligatia angajatorului sin u facultatea acestuia de a plati acest salariu. Daca se dorea ca plata sa constituie o simpla facultate, lasata la aprecierea angajatorului in functie de fondurile de care dispune, s-ar fi mentionat ca salariatii vor putea primi un astfel de salariu. Avand in vedere faptul ca norma in discutie este una imperativa, parata este obligata la plata acestui salariu.

Referitor la ajutorul material pentru sarbatorile de Pasti, Craciun si Ziua F. ului, mentionează ca este vorba despre drepturi salariale cuvenite reclamantului in temeiul art. 71 alin. (1) si (2) din Contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati din transportul feroviar, cele argumentate cu ocazia analizarii indreptatirii la salariul suplimentar pentru anii 2009-2010, fiind valabile si in ceea ce priveste aceste drepturi. Sumele datorate suporta riscul devalorizarii, astfel ca debitorul obligatiei de plata este tinut la repararea in totalitate a prejudiciului, motiv pentru care solicita obligarea paratei la plata actualizata cu indicele inflatiei a sumelor cuvenite, incepand cu data scadentei fiecarei sume pana la data platii efective, in conformitate cu prevederile art. 166 alin. 4 din Codul muncii.

In drept au fost invocate dispozițiile art. 236 alin. 4 din Codul Muncii și art. 71 din Contractul Colectiv de Munca unic la nivel de Ramura a T. urilor la nivel 2008-2010 și Legea nr. 130/1996, republicata.

Pârâta S. N. de T. F. de Marfa ,,C.F.R. MARFA" SA, a formulat întâmpinare

invocând exceptia prescrierii dreptului material la actiune al reclamantului pentru anii 2009- 2010,privind premiul acordat cu ocazia Zilei F. ului si a primei pentru Paste pe anii 2009-2010, Craciun pe anii 2009-2010 si a salariului suplimentar pe anii 2009 si 2010.

Potrivit art.268 alin.l din Codul Muncii,cererile privind solutionarea unui conflict de munca,in cazul neexecutarii contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia pot fi formulate in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune. Avand in vedere data sesizarii instantei,respectiv luna ianuarie 2012,solicitam sa constatati ca dreptul la actiune al reclamantei era stins prin prescriptie pentru neexecutarea intocmai a contractului colectiv de munca pe anii 2008 si 2009.

In materia jurisdictiei muncii exista reglementari specifice privitoare la termenele de prescriptie extinctiva,respectiv dispozitiile art.268 din Codul Muncii.

In ceea ce priveste capatul de cerere privind salariul suplimentar pe anul 2009, aceasta clauza nu are caracter obligatoriu. Veniturile societatii sunt constituite exclusiv din venituri proprii §i nu din alocatii bugetare, iar in anii 2008 §i 2009 veniturile nu au asigurat nici macar acoperirea tuturor cheltuielilor, astfel meat anii fiscali in cauza au fost încheiati in pierdere. In plus, C. MARFA S.A. este o societate cu capital de stat aflata sub autoritatea Ministerului T. urilor și unul dintre agentii economici monitorizati. Mai mult decat atat, prin actul aditional la Contractul Colectiv de Munca pe anul 2010 inreaistrat la Directia de Munca si Protectie Sociaia a Municipiului B. sub nr. 1713/_ s-a convenit ca salariul suplimentar sa nu se acorde pe anul 2010. Referitor la premiul acordat de Ziua F. ului pentru anul 2010, precum si ajutorul material pentru Paste si Craciun pe anul 2010, arata instantei ca, potrivit actului aditional la Contractul de Munca pe anul 2009/2010,inregistrat la Directia de Munca si Protectie Sociala a Municipiului B. sub nr.l713/_, act semnat si insusit de catre reprezentantii administratiei cat si de cei ai salariatilor, toate aceste drepturi nu se acorda pentru anul 2010.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 270 C.muncii. În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.

Deliberând cu prioritate asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune raportat la pretențiile aferente, în temeiul art. 137 C.proc.civ.,

instanța reține că potrivit prevederilor art. 283 alin.1 lit. c din Legea 53/2003 (Codul muncii), "cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat _";.

În cauză reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata drepturilor reprezentând Ziua F. ului și ajutorul material pentru Paști aferente anului 2009, însă raportat la data scadenței sumelor pretinse ( aprilie anul 2009) și la data înregistrării cererii (_ ), instanța reține că a fost depășit termenul de prescripție de 3 ani.

Totodată, în cauză nu s-a făcut dovada existenței unor cauze de suspendare sau întrerupere a cursului prescripției, astfel că pe baza probelor administrate in cauza, instanța constata ca este prescris dreptul material la acțiune privind sumele reprezentând prima aferentă Ziua F. ului și ajutorul material pentru Paști aferente anului 2009. Pentru acest motiv, in temeiul prevederilor art. 283 alin.1 lic.c Codul muncii, va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile având ca obiect prima aferentă Ziua F. ului și ajutorul material pentru Paști aferente anului 2009 și va respinge pretențiile cu acest obiect ca fiind prescris dreptul material la acțiune.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Reclamanta C. M. G. a avut calitatea de salariată a pârâtei în perioada menționată în cuprinsul acțiunii, astfel cum rezultă din copia carnetului de muncă al acesteia (f.53-61).

Conform dispozițiilor art. 30 alin.l din contractul colectiv de muncă (CCM) încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar pentru anii 2006 - 2008, prelungit prin Actul adițional înregistrat la M.M.F.P.S. - S.D.S. sub nr. 629/_ până la data de_ , "pentru munca ireproșabilă desfășurată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, salariații unităților feroviare vor primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv";.

De asemenea, instanța mai reține că potrivit aceluiași contract colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar, art. 71, "În afara ajutoarelor l acare au dreptul potrivit legii, salariații vor mai beneficia de următoarele: - cu ocazia sărbătorilor de Paști și de Crăciun se va acorda salariaților un ajutor material stabilit cel puțin la nivelul clasei 1 de salarizare; - de Ziua F. ului se va acorda o premiere al cărui cuantum va fi stabilit de Consiliul de Administrație, la nivelul clasei 1 de salarizare";, stabilindu-se că primele de Paști și de crăciun nu se vor acorda salariaților care, în cursul anului respectiv, au absentat nemotivat de la serviciu sau au fost sancționați pentru consum de băuturi alcoolice, precum și salariaților care la momentul acordării ajutoarelor se aflau în concediu fără plată cu o durată de un an. Potrivit art. 236 alin.4 din Codul Muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune al reclamantei, contractele colective muncă au forță obligatorie, constituind legea părților, iar conform art. 243 alin.2 din Codul Muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune al reclamantei, neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv

de muncă atrage răspunderea părților care sunt vinovate de aceasta.

Totodată, instanța reține că dreptul instituit de art. 30 alin.1, respectiv 71 din C.C.M. la nivel de grup de unități din transportul feroviar este un drept pur si simplu, astfel că acordarea sa nu este condiționată de producerea unui eveniment viitor și incert. In lipsa unui calcul efectuat de Consiliul de administratie cu consultarea reprezentantilor sindicatelor, acest drept salarial se acordă într-un cuantum minim, anume prevăzut în contractul colectiv de muncă (clasa 1 de salarizare).

Prin urmare, pârâta angajatoare avea obligația să plătească reclamantei drepturile salariale prevăzute de art. 30 alin.1, respectiv 71 din C.C.M la nivel de ramură.

Mai reține instanța că pârâta nu a făcut dovada că reclamanta ar fi fost sancționată disciplinar si astfel nu ar fi întrunite criteriile care condiționează acordarea drepturilor salariale prevăzute de art. 71 din contractul colectiv de muncă în discuție.

Conform art. 236 al. 1 C. muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune al reclamantei, contractul colectiv de muncă este obligatoriu. Conform art. 40 al. 2 lit. c) C. muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile care decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă.

Nu pot fi reținute apărările pârâtelor care vizează inexistența drepturilor invocate de reclamanți și de intervenient, întrucât actul adițional la care acestea fac referire a fost înregistrat la DMPS a Municipiului B. la data de_, dată la care drepturile salariale pretinse erau deja exigibile. Primirea acestor apărări ale pârâtelor ar înfrânge principiul constituțional al neretroactivității legii. De asemenea, instanța constată că un contract colectiv de muncă încheiat la un nivel superior cuprindea clauze prin care erau consacrate drepturile salariale pretinse de reclamanți și de intervenient prin prezenta acțiune.

Instanța constată că plata ajutorului de Paști și Crăciun, precum și plata ajutorului acordat de ziua F. ului nu este condiționată de desfășurarea ori finalizarea vreunei negocieri, nefiind o obligația stipulată sub condiție suspensivă, fiind deci o obligație pură și simplă, neafectată de modalități. Astfel, suma care trebuie acordată, fiind deci stabilită imperativ, se situează cel puțin la nivelul clasei I de salarizare. Prin urmare, în lipsa negocierii, suma se acordă în cuantumul său minim deoarece printr-o eventuală negociere nu s-a reușit creșterea cuantumul acestei sume peste nivelul minim stabilit de către părți. Profitul societății în anul de referință este irelevant pentru existența și executarea obligației.

Prin urmare, acest contract la nivel de ramură este aplicabil pârâtei și este obligatoriu pentru aceasta, iar modificarea art. 65 al CCM de la nivelul CNCF C. SA în sensul că în anul 2009 și 2010 nu se acordă ajutoarele materiale cu ocazia sărbătorilor de Paști, Crăciun și Ziua F. ului nu are nici

un efect juridic deoarece acest contract colectiv încheiat la un nivel inferior celui de la nivelul ramurii de activitate nu poate contraveni acestuia din urmă, astfel că orice prevedere contrară contractului colectiv de la nivelul ramurii rămâne fără nici un efect.

În ce privește capătul de cerere privind plata contravalorii bonurilor de masă, instanța urmează a-l respinge, întrucât potrivit prevederilor Legii nr. 142/1998 tichetele de masă pot fi acordate în limita prevederilor bugetului, în materialitatea lor, nefiind posibilă acordarea contravalorii acestora dacă societatea nu a avut venituri pentru constituirea fondului necesar plăților solicitat, în același sens fiind și Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 14/_ în soluționarea recursului în interesul legii, publicată în M. Of. nr. 853/_ .

Pentru aceste considerente, în baza art. 236 al. 1 C. muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune al reclamantei, art.40 al.2 lit.c) C.muncii în forma și numerotarea aplicabile la data nașterii dreptului la acțiune, văzând și soluția pronunțată cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune, va admite în parte acțiunea reclamantei și va obliga pârâta să plătească reclamantei salariul suplimentar pentru anii 2009 și 2010 echivalent cu un salariu de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, actualizat cu rata inflației calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă, în funcție de perioada lucrată, va obliga pârâta să plătească reclamantei ajutorul material aferent "Zilei F. ului"; pentru anul 2010 echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare, actualizat cu rata inflației calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă și,totodată, va obliga pârâta să plătească reclamantei ajutorul material acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști pentru anul 2010 și Crăciun pentru anii 2009 și 2010 echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare, actualizat cu rata inflației calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă. Va respinge cererea privind plata contravalorii tichetelor de masă neeliberate începând cu luna februarie 2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată din oficiu pentru drepturile reprezentând Ziua F. ului și ajutorul material pentru Paști, aferente anului 2009 și respinge petitele având acest obiect ca fiind prescris dreptul material la acțiune.

Admite în parte acțiunea formulată de către reclamanta C. M. G., cu dom. în Dej, str. L. R. nr. 43, jud.C., în contradictoriu cu pârâta S. N. DE T. F. DE C.

C. C. S.A, cu sediul în B., str. D. G. nr. 38, et.2, ap. 8, sector 1 și pârâta S. N. DE T. F. DE MARFA ,,C. MARFA " S.A. - S. TRANSILVA. A, Cu sediul în C.

-N., P. A. I. nr. 17, jud.C. .

Obligă pârâta să plătească reclamantei salariul suplimentar pentru anii 2009 și 2010 echivalent cu un salariu de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, actualizat cu rata inflației calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă, în funcție de perioada lucrată.

Obligă pârâta să plătească reclamantei ajutorul material aferent "Zilei F. ului"; pentru anul 2010 echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare, actualizat cu rata inflației calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă.

Obligă pârâta să plătească reclamantei ajutorul material acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști pentru anul 2010 și Crăciun pentru anii 2009 și 2010 echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare, actualizat cu rata inflației calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă.

Respinge cererea privind plata contravalorii tichetelor de masă neeliberate începând cu luna februarie 2009.

Definitivă și executorie de drept.

Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .

Președinte,

R. -M. V.

Asistent judiciar,

B. -A. C.

Asistent judiciar,

A. Ș.

Grefier,

C. -A. B.

Red.RMV

Tehnored.VAM 4 ex./_

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 1486/2013. Contestație act. Litigiu de muncă