Sentința civilă nr. 1748/2013. Acţiune în răspunderea patrimonială prejudiciu muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1748/2013
Ședința publică din data de 04 februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. I. ASISTENT JUDICIAR: I. R. ASISTENT JUDICIAR: A. Ș. GREFIER: R. B. M.
Pe rol judecarea cauzei de litigii de muncă având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială formulată de reclamanta S.C. R. C. S.A., în contradictoriu cu pârâții B. V. D. și D. L. M. .
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare nu se prezintă părțile.
Față de lipsa părților, instanța lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că la data de_ prin serviciul de registratură al instanței reclamanta a depus la dosarul cauzei o cerere de declinare a competenței de soluționare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului B., secția a VIII - a litigii de muncă.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale a instanței, invocată de către reclamantă.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta S.C. R. C. S.A., în contradictoriu cu pârâtele B. V. D. și D. L. M., a solicitat obligarea pârâtei B. V. D. la plata sumei de 27423 lei, reprezentând daune interese conform prevederilor contractului individual de muncă și a actelor adiționale subsecvente pentru încălcarea clauzei de confidențialitate; obligarea pârâtei D. L. M. la plata sumei de 12903 lei, reprezentând daune interese conform prevederilor contractului individual de muncă și a actelor adiționale subsecvente pentru încălcarea clauzei de confidențialitate; obligarea în solidar a pârâtelor la plata sumei de 8141,78 lei, reprezentând prejudiciu material cauzat prin sustragerea acestei sume din gestiunea de la Agenția C. -N., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâtele au fost încadrate în cadrul societății în funcția de Șef departament declaranți vamali și declarant vamal în cadrul punctului de lucru din C. -N. și că părțile au negociat și agreat o clauză de confidențialitate, în temeiul căreia pârâtelor li s-a acordat un spor salarial de 25%.
Conform acestei clauze, pârâtele aveau obligația de a nu transmite, atât pe durata derulării raporturilor de muncă cât și pe parcursul a 12 luni după încetarea contractului de muncă, orice fel de date sau informații în legătură directă sau nu cu funcțiile pe care le-au ocupat, în favoarea unui terț care se afla in relații de concurență cu reclamanta.
Reclamanta a învederat că pârâtele nu au respectat aceste obligații asumate, deoarece in data de_, fără nici un preaviz, și-au înaintat demisiile iar în decurs de câteva zile de la această demisie, acestea i-au comunicat administratorului societății că au semnat un nou contract de muncă cu o societate care desfășoară o activitate concurentă cea a reclamantei.
Reclamanta a menționat că în urma demisiei pârâtelor, un număr foarte mare de clienți tradiționali au solicitat încetarea contractelor, având în vedere că au fost contactați de pârâte, care au oferit aceleași servicii ca și cele prestate de reclamantă, însă la un preț inferior decât cel practicat de aceasta.
Prin înscrisul depus la dosarul cauzei la data de_, reclamanta a solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului
B., secția a VIII - a litigii de muncă.
Analizând excepția necompetenței teritoriale invocată de reclamantă, tribunalul reține următoarele:
Potrivit prevederilor art. 159 ind.1 alin. 4 din Codul de procedură civilă, la prima zi de înfățișare, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
În conformitate cu art. 269 din Legea nr. 53/2003 privind codul muncii, judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform Codului de procedură civilă, aceste cereri adresându-se instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.
Astfel cum reiese din textul menționat, în materia conflictelor de muncă legiuitorul a instituit un caz de competență teritorială exclusivă și derogatorie de la dispozițiile dreptului comun, guvernată de norme imperative pe care nici instanța, nici părțile nu o pot înlătura.
Instanța constată, astfel cum reiese din chiar cuprinsul cererii de chemare în judecată, precum și din toate înscrisurile depuse la dosar în probațiune, că reclamanta SC R. C. SA, care de altfel a invocat și excepția necompetenței teritoriale, are sediul în B. .
Ori, având în vedere această stare de fapt și ținând cont de textele legale anterior amintite, instanța constată că nu îi revine competența, potrivit dispozițiilor legale, de a soluționa prezenta cerere.
În raport de aceste considerente de fapt și de drept, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului C., invocată din oficiu și, în
consecință, va declina competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Tribunalului B., secția a VIII-a litigii de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale invocată de reclamant și în consecință:
Declină competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta S.C.
R. C. S.A. B. cu sediul în B., I. B., nr. 1 A, parter, birou 40, sect. 4 în contradictoriu cu pârâții B. V. D. cu domiciliul în C. N., str. M., nr. 37, jud. C. și D. L. M. cu domiciliul în C. N., A.
B., nr. 4, sc. 8, et. 3, ap. 116, jud. C. în favoarea TRIBUNALULUI B. - SECȚIA a VIII - a LITIGII DE MUNCĂ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 04 Februarie 2013.
Președinte, A. M. I. | Asistent judiciar, I. R. | Asistent judiciar, A. Ș. |
Grefier, R. B. M. |
Red.AMI/tehn.MG 2 ex. 26.02.13
