Sentința civilă nr. 2651/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2651/F/2013
Ședința publică din data de 10 octombrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. C., judecător GREFIER: C. S.
Cu participarea asistenților judiciari:
Z. L. - P. S.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantul C. E. V. , în contradictoriu cu pârâta R. N. a P. R. - DS B. -N. , având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședința publică, pentru reclamant se prezintă avocat Jîrghiuță Nandor, în substituirea avocatului Bora Ieronim, iar pentru pârâtă se prezintă consilier juridic Timoce G. V., cu delegație de reprezentare în instanță la fila 83, lipsă fiind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că, în data de_, pârâta a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, note de ședință (f. 90-91) și acte anexe (f. 92-126), în două exemplare, dintre care un exemplar se comunică reprezentantului reclamantului.
Reprezentantul reclamantului, avocat Jîrghiuță Nandor, depune la dosar delegație de substituire și solicită acordarea unui termen de judecată pentru ca avocatul titular să aibă posibilitatea să studieze notele de ședință și actele anexe comunicate în ședința public de astăzi. Totodată, solicită încuviințarea audierii martorilor solicitați prin acțiunea introductivă, respectiv Partene Iosif I. și Domide Gherasim.
Reprezentantul pârâtei, consilier juridic Timoce G. V., nu se opune amânării cauzei pentru studiul înscrisurilor comunicate la acest termen, însă se opune încuviințării probei cu martori, după cum a precizat și în notele de ședință depuse la dosar.
Tribunalul pune în discuție excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția autorității de lucru judecat invocate de pârâtă prin întâmpinarea și, respectiv, notele de ședință depuse la dosar.
Reprezentantul pârâtei, consilier juridic Timoce G. V., susține oral excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția autorității de lucru judecat așa cum au fost formulate în scris.
Reprezentantul reclamantului, avocat Jîrghiuță Nandor, solicită respingerea celor două excepții invocate de pârâtă.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra excepțiilor invocate de pârâtă.
T R I B U N A L U L,
Prin acțiunea civilă scutită de plata taxei de timbru și înregistrată la nr. de mai sus, reclamantul C. E. V. , prin mandatar Societatea Civilă de avocați Bora&Bora, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pe pârâta R. N. a P. R., prin DS B. -N. , să-i plătească sporul de risc reprezentând 25 % din salariu de bază, calculat pe perioada cât a fost angajat al acesteia precum și suma calculată potrivit art. 76 din contractul colectiv de muncă, reprezentând compensația în bani, în cuantum net stabilit în funcție de vechimea în unități silvice și de salariul brut prevăzut în contractul individual de muncă în vigoare la data încetării acestuia, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că a fost angajat al pârâtei, iar potrivit art. 127 din Codul silvic, care a intrat în vigoare la_, personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice
beneficiază de un spor de risc de 25 % din salariu de bază, însă acest spor nu i-a fost acordat pe întreaga perioadă cât a fost angajat.
Totodată, potrivit art. 76 alin. 3 lit. d din contractul colectiv de muncă, la încetarea contractului individual de muncă pârâta trebuia să-i acorde o compensație în bani, în cuantum net stabilit în funcție de vechimea în muncă și salariul brut prevăzut în contractul individual de muncă, formula de calcul fiind prevăzută la art. 76 alin. 1 din contractul colectiv de muncă.
Deși a solicitat de nenumărate ori aceste drepturi bănești pârâta a refuzat să i le acorde, fiind nevoit să promoveze prezenta acțiune.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 37 și urm., art. 229 și urm., art. 253 și urm., art. 270 și urm. din Codul muncii, art. 127 din Codul silvic, dispozițiile contractului colectiv de muncă.
Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare (f.13-16) prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune în ce privește acordarea sporului de risc în cuantum de 25 % din salariul de bază pentru perioada anterioară datei de_, arătând că raportat la obiectul acțiunii, acordarea sporului de risc pe toată perioada cât reclamantul a avut calitatea de angajat (începând cu 1 august 1992) operează termenul general de prescripție de 3 ani.
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii. S-a motivat că sporul de risc a fost reglementat prin Legea 46/2008, lege care a intrat în vigoare la_ și că după intrarea ei în vigoare nici legiuitorul și nici alte organe abilitate nu au reglementat modalitatea de calculare a acestui spor, nu s-a stabilit personalul care să beneficieze de spor de risc, și nici condițiile care trebuie îndeplinite pentru acordarea acestuia.
În lipsa acestor reglementări, a condițiilor care trebuiau îndeplinite și a categoriilor de personal care puteau beneficia de acest spor, sporul de risc nu s-a putut acorda.
S-a invocat în acest sens practica judiciară, respectiv sentința civilă nr. 2229/_ a Curții de Apel București, irevocabilă prin decizia nr. 3496/_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Referitor la cel de-al doilea petit se învederează faptul că, contractul individual de muncă al reclamantului a încetat prin acordul părților, urmare a solicitării exprese a acestuia și nu din motive neimputabile așa cum este prevăzut la art. 76 alin. 3 lit. d din contractul colectiv de muncă, astfel că acordarea compensației în bani nu se justifică.
Prin cererea înregistrată la unitate sub nr. 5787/_ reclamantul a solicitat desfacerea contractului individual de muncă prin acordul părților începând cu data de_ și urmare acestei solicitări s-a emis decizia de încetare a contractului individual de muncă nr. 5784 din 2012 în temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii. Învederează faptul că unitatea nu și-a mutat activitatea în altă localitate ci a suferit o reorganizare prin restrângerea activității la finalul anului 2012.
Inițial, reclamantul a optat pentru un post de pădurar în cadrul Ocolului Silvic B., însă ulterior, prin cererea nr. 5787/_ a solicitat încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților și în aceste condiții nu se mai încadrează în dispozițiile prevăzute de art. 76 alin. 3 lit. d din contractul colectiv de muncă.
Au fost anexate în probațiune, copia contractului individual de muncă cu actul adițional f.17,19, copia carnetului de muncă f.20-24, preavizul de încetare a contractului de muncă (f.25), cererea de acceptare pe postul de pădurar f.26,27, și de încetare a contractului de muncă f.28, decizia nr.109 din_, de încetare a contractului de muncă f.29, fișa personală privind salarizarea f.30-38, extras din contractul colectiv de muncă valabil pentru anul 2012, f .38-41 și documente aferente reorganizării f.44-55.
La data de 23 aprilie 2013 reclamantul a depus note de ședință (f. 62), prin care a precizat că solicită acordarea sporului de risc doar pe cei trei ani anteriori introducerii acțiunii iar în privința acordării sporului de risc arată că singura condiție de acordare a acestui spor este ca angajatul să facă parte din categoria personalului silvic și că în calitate de pădurar, cu studii de specialitate silvică, respectiv școala profesională silvică, este îndreptățit la plata sporului de risc. Mai mult, acest spor trebuia cuprins în contractul de muncă.
În privința compensației în bani se arată că încetarea contractului de muncă a fost determinată de imposibilitatea reclamantului de a-și desfășura activitatea în localitatea B., localitate aflată la 70 km depărtare de domiciliul său, întrucât contractul de administrare a pădurilor încheiat de pârâtă cu Comuna R. a încetat, astfel că, de comun acord au încetat contractul de muncă.
Au fost invocate disp. art. 1, 2, 7 și urm. din OUG nr.59/2000.
Și pârâta a formulat note de ședință (f.69 și f.90), prin care a invocat excepția puterii de lucru judecat pentru acordarea sporului de risc în cuantum de 25 % din salariul de bază, arătând că reclamantul fiind membru de sindicat a delegat Federația Sindicatelor din Silvicultură de a promova o acțiune în vederea acordării acestui spor la Curtea de Apel București, ce a făcut obiectul dosarului_ și în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 2229/2008, prin care s-a respins acțiunea. Această sentință a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 3496/2009 pronunțată în același dosar de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În ce privește solicitarea de acordare a compensațiilor prevăzute de contractul colectiv de muncă se învederează faptul că pârâta s-a reorganizat, reducându-și activitatea, iar motivul principal pentru care reclamantul a solicitat încetarea contractului de muncă este acela că a dorit să lucreze la ocolul privat care a preluat activitățile desfășurate de pârâtă în zonă, având un interes personal material și nu o chestiune impusă, cu atât mai mult cu cât, inițial, acesta a acceptat postul de pădurar la Ocolul Silvic B. .
Au fost anexate: cererea adresată Federației Sindicatelor Silva, tabelul cu semnături a Organizației Sindicale a Sindicatului Liber al Silvicultorilor de la Ocolul Silvic R., hotărârile mai sus invocate (f.71-78) precum și procesul verbal de predare primire a fondului forestier proprietate publică a comunei R. (f.92-99), contractul de prestări servicii (f.100-117), contractul de administrare (f.118-126).
Prin notele de ședință depuse la f.84, reclamantul, prin mandatar a solicitat respingerea excepției autorității de lucru judecat întrucât în dosarul invocat, al Curții de Apel București, calitatea de reclamant a avut-o federația sindicală care a intentat acțiunea în temeiul Legii 554/2004 a contenciosului administrativ având ca obiect obligația de a face, iar prezenta cauză are ca obiect obligația de a da, respectiv de a i se achita reclamantului - salariat, sporul de risc.
Examinând prioritar
excepțiile invocate, ce au fost unite cu fondul cauzei, tribunalul reține următoarele:
Reclamantul, în calitate de salariat al pârâtei, a fost membru de sindicat, și a făcut parte din Organizația Sindicală a Sindicatului Liber al Silvicultorilor din Ocolul Silvic R. - DS B.
, sindicat afiliat la Federația Sindicatelor "Silva"; Așa cum rezultă din scriptul depus la fila 72, organizația sindicală din care făcea parte reclamantul, a delegat Federația Sindicatelor "Silva"; să întreprindă acțiune în instanță, în vederea plății sporului de risc în cuantum de 25% din salariul de bază(f.71), în conformitate cu dispozițiile art. 127 alin. 5 din Legea 46/2008, reclamantul C. E. V. figurează în tabel cu semnătură la poziția 14.
Acțiunea a fost înregistrată la Curtea de Apel București și a făcut obiectul dosarului nr. _
, iar prin sentința civilă nr.2229 pronunțată la data de 10 septembrie 2008, acțiunea privind obligarea pârâtei R. N. a P. R. să acorde sporul de risc în cuantum de 25 % din salariul de bază personalului silvic care își desfășoară activitatea în cadrul regiei a fost respinsă (f. 73-75). Această hotărâre a devenit irevocabilă prin decizia nr. 3496/_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin urmare, văzând dispozițiile art. 430 NCPC care prevăd că hotărârile judecătorești ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului are de la pronunțare autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată, precum și dispozițiile art. 431 ce prevăd că nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, tribunalul urmează a admite excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârâtă.
Chiar dacă în dosarul mai sus arătat, calitatea de reclamantă a avut-o federația sindicală, hotărârea pronunțată este opozabilă tuturor membrilor de sindicat care au împuternicit federația să-i reprezinte, iar faptul că aceasta a invocat ca temei de drept procesual Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 și nu dispozițiile codului muncii nu poate fi reținută atât timp cât alături de această lege a fost invocat și articolul 127 alin.5 din Legea 46/2008, care prevede tocmai acest spor, respectiv sporul de risc, invocat de reclamant.
Ca atare, excepția autorității de lucru judecat va fi admisă.
Cât privește excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta R. N. a P. R. - DS B. -N., aceasta va fi respinsă ca fiind rămasă fără obiect, având în vedere precizarea de acțiune formulată de reclamant, prin mandatar (f.62).
În ce privește al doilea capăt de cerere având obiect plata compensației prevăzută de
dispozițiile art. 76 din contractul colectiv de muncă, tribunalul reține că reclamantul a fost angajatul
pârâtei până la data de 15 decembrie 2012 când contractul de muncă i-a încetat în temeiul art.55 litera b din Codul muncii ca urmare a acordului părților, conform Deciziei nr.109/_ emisă de pârâtă(f.29).
Potrivit art. 76 din Contractul colectiv de muncă valabil pentru anul 2012 aplicabil la nivelul pârâtei R. N. a P. - R., în caz de desfacere a contractului individual de muncă din motive neimputabile salariatului, unitatea va acorda acestuia o compensație în bani, în cuantum net, stabilită în funcție de vechimea în unitățile silvice și de salariul brut prevăzut în contractul individual de muncă în vigoare la data concedierii. Conform aliniatului 3 al aceluiași articol, aceste prevederi sunt aplicabile atunci când desfacerea contractului de muncă a intervenit în următoarele situații:..lit.d:unitatea se mută în altă localitate, iar salariatul încadrat nu acceptă să o urmeze.
Din decizia nr. 109 emisă de pârâtă la data de 14 decembrie 2012 (f. 29), rezultă faptul că desfacerea contractului individual de muncă s-a efectuat prin acordul părților, conform art. 55 lit. b din Codul muncii, și a fost emisă ca urmare a cererii reclamantului înregistrată la pârâtă sub nr. 5787 din_ (f. 28), prin care solicita încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților începând cu data de_ .
Prin urmare, desfacerea contractului individual de muncă s-a făcut la cererea reclamantului și acesta nu se mai încadrează în prevederile art. 76 alin.3 din contractul colectiv de muncă motiv pentru care nu este îndreptățit la acordarea drepturilor bănești solicitate.
Față de aceste considerente, în temeiul textelor de lege mai sus evocate și ale art. 266 și următoarele Codul muncii, tribunalul va admite excepția autorității de lucru judecat, va respinge ca rămasă fără obiect excepția prescripției dreptului material la acțiune, ambele excepții invocate de pârâta R. N. a P. R. - DS B. -N. și va respinge ca nefondate restul pretențiilor formulate.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate de către pârâtă.
În baza art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, s-a solicitat votul consultativ al asistenților judiciari, care au exprimat aceeași opinie.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta R. N. a P. | R. | - | |
D. | S. B. -N. , cu sediul în municipiul B., str. G. B., nr. 21, jud. B. | -N. | , și |
respinge în consecință acțiunea formulată de reclamantul C. E. V. , domiciliat în loc. R., str. I., nr. 1029, jud. B. -N., referitoare la sporul de risc în cuantum de 25 % din salariul de bază.
Respinge ca fiind rămasă fără obiect excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta R. N. a P. R. - DS B. -N. .
Respinge ca nefondate restul pretențiilor formulate de reclamant. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de exercitare a căii de atac se depune la Tribunalul B. -N. . Pronunțată în ședința publică din data de 10 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
I. C. | C. | S. |
Red. I.C.- P.S./_
Dact. C.S. - 2 ex. / _
Cu votul consultativ al asistenților judiciari:
Z. L. - P. S.
