Sentința civilă nr. 369/2013. Pretenții. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚ A CIV IL Ă Nr. 369/F/2013 Ședința publică din data de 23 ianuarie 2013
Tribunalul constituit din: PREȘEDINTE: R. - I. B., judecător
GREFIER: N. G.
Cu participarea asistenților judiciari
L. Z. S. P.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă formulată de reclamanta S. P. împotriva pârâților C. N. ,,A. M. "; B., C. local al municipiului B. și I. P. municipiului B. , având ca obiect pretenții.
Dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 16 ianuarie 2013. Concluziile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea hotărârii fiind amânată pentru data de 23 ianuarie 2013.
T R I B U N A L U L,
Deliberând constată:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus reclamnatul/ta
P. a chemat în judecată pe pârâții C. N. ,,A. M. "; B., C. local al municipiului B. și I. P. municipiului B. , solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța obligarea fostului său angajator la plata sumei de 4720 lei, ce reprezintă echivalentul a două salarii de bază, cu titlu de indemnizație de pensionare, actualizată cu indicele de inflație de la data formulării acțiunii până la data plății efective; obligarea pârâtei unitate de învățământ la calcularea drepturilor salariale cuvenite reclamantului în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009, respectiv cu lu area în considerare a salariilor de bază aferente lunii decembrie 2009, stabilite conform Legii nr. 221/2008 - prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății; obligarea pârâților C. ui Local și a P. la asigurarea finanțării pentru plata sumelor mai sus menționate. În motivare, reclamantul/ta a arătat că a fost încadrată pe postul de profesor la unitatea de învățământ pârâtă, fiind pensionat pentru limită de vârstă de la data de _, conform deciziei nr. 118797/2010, că la data pensionării avea un salariu de bază de 2360 lei ( format din salariu de încadrare și sporul de vechime) și că fostul angajator nu i-a achitat indemnizația de pensionare la care este îndreptățit, potrivit art.50 din Contractul
Colectiv de Muncă unic la nivel național pentru anii 2007-2010.
Potrivit acestui contract angajatorului îi incumbă obligația acordării, cu ocazia pensionării, a unei îndemnizații egale cu cel puțin 2 salarii de bază avute în luna pensionării. Obligația este prevăzută în art. 50 din Contractul colectiv de muncă nr._ și art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii, text conform căruia salariații au dreptul la toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil, contract care potrivit art. 236 alin. 1, 4 este legea părților, executarea sa fiind obligatorie.
Drepturile minimale prevăzute în contractul colectiv de muncă trebuie respectate de contractele de nivel inferior însă angajatorul i-a acordat doar echivalentul unui salariu de bază.
În ce privește cererea de obligare la plata diferențelor salariale se arată că în ce privește determinarea drepturilor salariale ale personalului didactic din învățământ, începând cu data de 1 ianuarie 2010, Î., prin Decizia nr. 11/2012, urmare a admiterii recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și C. de conducere a! Curții de apel Craiova, a stabilit că
"în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale art. 30 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ, aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009, are dreptul, începând cu 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008";.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 269 alin.1 litera "c";, art. 283-291 din codul muncii.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, conform art. 285 din Codul muncii.
Pârâții, legal citați nu și-au delegat reprezentanți în instanță dar au formulat apărări în scris astfel:
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține faptul că reclamantul/ta a fost angajata pârâtului unitate de învățământ, fiind pensionat pentru limită de vârstă de la data de _, conform deciziei nr. 118797/2010.
Așa cum rezultă din înscrierile din carnetul de muncă(f.6) și din adeverința emisă de unitatea de învățământ, în luna iunie 2010, reclamantul/ta a avut un salariu de bază de 2360 lei.
Referitor la cuantumul salariului de bază tribunalul reține că, începând cu data de 1 ianuarie 2010, acesta s-a determinat conform Legii nr.330/2009, anexa II pct.1.2, potrivit căreia, în speță, salariul de bază este format din salariu de încadrare, la care se adaugă sporul de vechime.
Urmare a pensionării reclamantului nu i s-a acordat indemnizația de pensionare Potrivit art. 50 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 -
2010 nr. 2895/21 din 29 decembrie 2006, salariații care se pensionează pentru limită de vârstă primesc o indemnizație egală cu cel puțin două salarii de bază avute în luna pensionării.
Reclamantul nu a beneficiat de o asemenea indemnizație, deși, potrivit art. 40 alin. 2 litera c din Codul Muncii, angajatorului îi revine obligația de a acorda reclamantei toate drepturile ce decurg din lege și din contractele colective de muncă, cât timp a avut încheiat un contract de muncă cu pârâtul care s-a derulat până la data pensionării.
Prin urmare reclamantul este îndreptățită la plata indemnizației de pensionare reglementată în cuprinsul contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, contract ce constituie legea părților și care poate cuprinde clauze privitoare și la alte drepturi ce decurg din raporturile de muncă, în afara condițiilor de muncă și a salariului, conform art. 236 alin. 1 și 4 din Codul muncii în forma în vigoare în anul 2010
Executarea contractului colectiv de muncă are caracter obligatoriu, sancțiunea neexecutării fiind angajarea răspunderii persoanelor cărora le incumbă obligația plății indemnizației de pensionare, potrivit art. 243 alin. 1 și 2 din Codul muncii.
Așa cum rezultă din dispozițiile fostului art. 238 din Codul muncii, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior. În același timp, contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă.
La încheierea contractului colectiv de muncă prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal.
Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național constituie izvor de drept (ca și legea) la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate, ceea ce impune respectarea clauzelor referitoare la drepturile minimale.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale mai sus enunțate, tribunalul reține că reclamantul este îndreptățită să primească cu titlu de indemnizație de pensionare pentru limită de vârstă echivalentul a două salarii de bază avute în luna pensionării sale( 2 x 2360 lei, adică suma brută de 4720 lei.
Referitor la cererea de obligare a unității de învățământ să calculeze drepturile salariale cuvenite reclamantului, potrivit Legii nr. 330/2009, în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008, respectiv prin utilizarea valorii coeficientului de multiplicare 1,000, de 400,00 lei și să plătească diferențele dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, tribunalul reține următoarele:
În perioada 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010 reclamantul, a fost angajatul unității școlare chemată în judecată, pe postul de profesor, făcând parte din categoria personalului didactic prevăzută de Legea nr. 221/2008.
La 30 ianuarie 2008, Guvernul României a aprobat O.G. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82/_ .
O.G. nr. 15/2008 a fost aprobată, cu modificări, de către Parlamentul României prin Legea nr. 221/2008, publicată în Monitorul Oficial-Partea I, nr. 730/_, principala modificare constând în majorarea coeficientului de multiplicare 1.000 pentru personalul didactic și didactic auxiliar, la valoarea de 400,00 lei, pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2008 și care reprezintă valoare de referință pentru creșterile salariale ulterioare.
Cu privire la aplicabilitatea Legii nr. 221/2008, pentru perioada_ -_ s-a pronunțat și Î. care, soluționând un recurs în interesul legii, prin Decizia nr.3/2011,
publicată în M.O. nr. 350/2011, a statuat în sensul: "
ca efect al deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 și nr. 1/2009, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009";.
Așadar, este de necontestat că salariul de bază al personalului didactic, în perioada 1 octombrie 2008-31 decembrie 2009 trebuia calculat în conformitate cu prevederile Legii 221/2008 - prin utilizarea valorii coeficientului 1,000,de 400,00 lei, la care se adăugau celelalte sporuri și indemnizații prevăzute de lege.
În realitate, însă, unitatea de învățământ a calculat și achitat drepturile salariale în mod greșit, fără să aplice dispozițiile Legii nr.221/2008, pe toată perioada în care această lege a fost aplicabilă respectiv până la date de 31 decembrie 2009 astfel că, salariul efectiv calculat și plătit în luna decembrie a fost mai mic decât cel la care eu aveam dreptul.
Începând cu data de 1 ianuarie 2010 a intrat în vigoare Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit dispozițiilor art.30 alin.5 din această lege în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/ cea
corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acestea, potrivit anexelor la prezenta lege
Aceleași dispoziții au fost prevăzute și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal și stabilirea salariilor acestora
, precum și alte măsuri în domeniul bugetar
, ordonanță, care în art.5 alin. 1 prevede că "începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își păstrează salariul,
solda sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare brut/brută avut(e) la această dată
, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, ...";.
În ce privește determinarea drepturilor salariale a personalului didactic din învățământ, începând cu data de 1 ianuarie 2010, Î., prin Decizia nr.11/2012, urmare a admiterii recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și C. de conducere al Curții de Apel Craiova, a stabilit că " în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale art. 30 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ, aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009, are dreptul, începând cu 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008.";
Punând în practică dispozițiile Legii nr.330/2009 și ale OG nr.1/2010, începând cu data de 1 ianuarie 2010, unitatea de învățământ, pornind de la salariul efectiv achitat în luna decembrie 2009, calculat greșit, fără aplicarea Legii nr.221/2008, a calculat greșit drepturile salariale și în consecință, în anul 2010, salariul calculat și plătit efectiv a fost greșit determinat.
În consecință și reducerea drepturilor salariale cu 25%, potrivit Legii nr.118/2010, începând cu data de 3 iulie 2010 și până la data de 30 iunie 2010, s-a efectuat având un salariu de bază și sporuri mai mici decât cele cuvenite.
În concluzie, având în vedere succesiunea cronologică a reglementărilor legale evocate, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3/2011 și nr. 11/2012, pronunțate în recurs în interesul legii, tribunalul reține că, în perioada 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010, personalul didactic din învățământ trebuia să beneficieze de drepturi salariale lunare calculate prin includerea majorărilor stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.
Sumele datorate suportă riscul devalorizării, astfel că debitorul obligației de plată este ținut la repararea în totalitate a prejudiciului, motiv pentru care se impune obligarea debitorului la plata actualizată cu indicele inflației a sumelor cuvenite, începând cu data de la care se datorează dreptul și până la data plății efective.
În baza considerentelor reținute, a textelor legale și a deciziilor în interesul legii invocate, tribunalul va admite acțiunea civilă formulată împotriva unității de învățământ și în consecință va obliga pârâta unitate de învățământ să calculeze drepturile salariale cuvenite membrului de sindicat anterior
arătat, potrivit Legii nr. 330/2009
, în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008,
respectiv prin utilizarea valorii coeficientului de multiplicare 1,000, de 400,00 lei
și să plătească diferențele dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010
, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății.
Se reține că art. 167 din Legea nr. 84/1995 (în vigoare în anul 2010) prevedea că unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri
alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse.
În același sens sunt și dispozițiile art. 104 din Legea nr. 1/2011, care prevăd că finanțarea de bază a învățământului preuniversitar se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale. Totodată, conform art. 1 alin. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1618/2009 privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar pentru anul 2010, finanțarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
Conform art. 36 din Legea nr. 215/2001, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația, consiliul local fiind entitatea căreia unitatea de învățământ îi înaintează proiectul de buget întocmit, cu identificarea tuturor categoriilor de venituri și cheltuieli, finanțate din bugetul local, însoțit de notele de fundamentare, calitate în care aprobă prin hotărâre proiectul de buget iar P. unității administrative este ordonator principal de credite al bugetului acesteia, conform art. 63 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 215/2001.
În consecință, în baza dispozițiilor legale menționate, pârâții C. local și P. vor fi obligați să aloce fondurile necesare plății diferenței de indemnizație la care este îndreptățit membrul de sindicat.
În temeiul art.274 C.pr.civ., pârâții vot fi obligați să plătească reclamantului/tei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial justificat cu chitanțele depuse la dosar(f.13-14).
Asistenții judiciari participanți la soluționarea cauzei, conform art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, și-au exprimat votul consultativ în sensul celor anterior arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite acțiunea formulată de reclamanta S. P. , cu domiciliul procesual ales la sediul mandatarului, avocat Coman A., situat în B., str. Privighetorilor, nr.1, sc.B., ap.20, județul B. -Năsăud, împotriva pârâților C. N. "A. M. ";,cu sediul în B.
, B-dul R., nr.26, județul B. -Năsăud, C. Local al municipiului B. și P. muncipiului B. , ambii cu sediul în B., P. C., nr.6, județul B. -Năsăud și, în consecință:
- obligă pe pârâtul C. N. "A. M. "; B. să plătească reclamantei suma de 4720 lei reprezentând echivalentul a două salarii de bază avute în luna pensionării, cu titlu de indemnizație pentru pensionare, sumă actualizată cu indicele de inflație începând cu data de 1 iulie 2010 și până la data plății efective;
- obligă pe pârâtul C. N. "A. M. "; B. să calculeze drepturile salariale cuvenite reclamantei, potrivit Legii nr. 330/2009, în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008, respectiv prin utilizarea valorii coeficientului de multiplicare 1,000, de 400,00 lei și să plătească diferențele dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 1 ianuarie 2010
- 30 iunie 2010
, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății;
să calculeze și să plătească reclamantei drepturile salariale restante, rezultate din aplicarea dispozițiilor Legii nr.221/2008, reprezentând diferența dintre salariul efectiv încasat și cel datorat în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2008, prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,00 la valoarea de 400 lei, pentru perioada 01 ianuarie 2010
- 30 iunie 2010,
sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;
- obligă pe pârâții C. Local al municipiului B. și P. muncipiului B. să aloce pârâtului C. N. "A. M. "; B. fondurile necesare plății sumelor restante datorate
Obligă pârâții să plătească reclamantei suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 23 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. R. -I. G. N.
Cu votul consultativ al asistenților judiciari,
P. S. Z. L.
Redactat/tehnoredactat/BRI/_ /5 ex.
