Sentința civilă nr. 3939/2013. Conflict de muncă

Cod operator de date cu caracter personal 3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3939/2013

Ședința publică de la 06 Martie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE R. -M. V.

Asistent judiciar B. -A. C. Asistent judiciar A. Ș. Grefier C. T.

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în litigii de muncă privind pe reclamant G.

A. și pe pârât A. B. DE A. M., având ca obiect conflict de muncă. La apelul nominal făcut în ședința publică se constata lipsa părților. Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de_ când părțile prezente au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul instanței la data de_ sub nr. de mia sus, reclamanta G. A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. B. DE A. M.

, anularea deciziei nr. 368/_ prin care i s-a aplicat sancțiunea "avertisment scris"; emisă de pârâtă; cu cheltuieli de judecată.

În susținerea acțiunii, reclamanta a arătat în esență că decizia a fost emisă cu depășirea termenului de 30 de zile de la luarea la cunoștință a săvârșirii faptei de către angajator, prevăzută de art. 252 alub.1 C.muncii. Astfel, angajatorul a luat la cunoștință despre faptul deplasării sale în audiență la Directorul Administrației Bazinale de Apă M. la data de_ fără ordin de deplasare, astfel încât aceasta este data la care angajatorul a luat cunoștință despre săvârșirea faptei. A mai susținut aceasta că decizia este netemeinică, lipsită de suport legal, din următoarele motive: nu există dispoziții legale pentru necesitatea unui ordin de deplasare în situația descrisă de aceasta și nicio practică stabilit de instituție, după care să se poată orienta sa îi fi fost adusă la cunoștință, astfel încât aplicarea sancțiunii disciplinare nu este justificată. Reclamanta a arătat că subordonarea sa ierarhică era față de o altă persoana decât față de șeful de sistem de la SH T., că atribuțiile sale de serviciu erau neclare și modificate față de fișa postului în vigoare. De asemenea, a arătat că textul art. 46 din HG 1860/2006 nu îi era aplicabil întrucât nu era delegată sau detașată la acea data.

În drept, art. 286 alin.1 lit.b C.muncii.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată,

susținând în esență că reclamanta a semnat fișa postului la data de_ și că în cuprinsul acesteia se menționa că locul de muncă era SH T., iar aceasta era subordonată șefului de

birou. Astfel, reclamanta s-a deplasat la Tg. M. în audiență la Directorul ABA M. și nu a anunțat în prealabil pe șeful locului de muncă. A mai arătat că cercetarea disciplinară a avut loc la data de_ la sediul ABA M., în urma căreia a fost emisă decizia contestată. A susținut că decizia a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale. A expus pe larg care erau raporturile de muncă dintre reclamantă și șeful de birou la acel moment, precum și faptul că reclamanta avea obligația de a cunoaște prevederile Regulamentului intern și, în plus există dispoziții legale (art. 5 din HG nr. 1860/2006) care impun obligația obținerii unui ordin de deplasare.

Reclamant a formulat completare de acțiune (f.98 ) prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 55,35 lei reprezentând contravaloarea a 3 ore de muncă reținută nelegal din salariu pentru ziua de_ și a sumei de 250 lei repezentând Prima pentru Sărbătorile de iarnă care nu i-a fost plătită pentru motivul că a fost sancționată disciplinar.

Motivele completării de acțiune au fost expuse pe larg în cuprinsul acestei cereri (f..98-100).

În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei.

Analizând și coroborând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Reclamanta are calitatea de salariată a societății pârâte, în temeiul contractului individual de muncă nr. 470/_ (f.39-40), fiind inițial încadrată în funcția de inginer chimist, iar locul de muncă stabilit la S. UL HIDROTEHNIC T. . Reclamanta a semnat fișa postului l adat de_ (f.13-14), din care rezultă că era inițial subordonată șefului de sistem.

Prin Decizia civilă nr. 1298/R/2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj a fost admisă contestația reclamantei împotriva deciziei de concediere nr. 114/2008 emisă de pârâtă, iar reclamanta a fost reintegrată pe același post.

În acest context, la data de_, reclamanta a semnat o nouă fișă a postului propusă de angajator, în care se prevedea că este subordonată șefului de birou (f.41), al cărui loc de muncă rezultă că se afla la ABA M., în Tg. M. . Prin urmare, la data de _

, dată la care s-a reținut săvârșirea abaterii disciplinare, reclamanta era subordonată șefului de birou cu loc de muncă la sediul ABA M. . În același timp, funcția de șef de sistem hidrotehnic T. era ocupată de numita P. ovici D. .

La data de_, reclamanta s-a deplasat la Târgu-M., la sediul ABA M. . Ca urmare a acestei deplasări, prin Hotărârea Comitetului de Direcția nr. 10/2011 s-a dispus efectuarea de cercetări cu privire la deplasarea reclamantei la data de_ la sediul ABA

M., fără a deține ordin de deplasare. În acest sens au fost solicitate note explicative atât reclamantei cât și șefului de sistem hidrotehnic T. . S-a dispus apoi constituirea unei comisii de cercetare disciplinară prin Deciziai nr. 350/_ . Reclamanta a fost convocată pentru data de_ a sediul pârâtei din Th. M. . În urma efectuării cercetării disciplinare a fost emisă de Decizia nr. 368/_ prin care reclamanta a fost sancționată disciplinar cu "avertisment"; pentru încălcarea dispozițiilor prevăzute de art. 39 alin.2 lit.a C.muncii coroborat cu art. 15 alin.4 lit.a din Actul Adițional nr. 2/2011 la CCM 2011 - 2014 raportat la prevederile punctului 7.2.5. din fișa postului, la art. 17 pct.1 coroborat cu punctele 9 și 11 din Regulamentul Intern.

Cu privire la tardivitatea emiterii deciziei de sancționare invocată de reclamantă, instanța reține că potrivit art. 252 C.munci rep., angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de l adata luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mia târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.

În acest context, instanța reține și Decizia nr. 16/2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea Recursului in interesul Legii cu privire la interpretarea dispoziițiilor art. 252 C.muncii, prin care s-a stabilit că termenul de 30 de zile pentru

aplicarea sancțiunii se socotește de la data înregistrării raportului de cercetare disciplinară la angajator. Față de dezlegarea dată de instanța supremă, se constată că în speță a fost respectat termenul de 30 de zile de la data finalizării cercetării disciplinare, sancțiunea fiind aplicată în termen de 30 de zile de la data finalizării cercetării.

Cu privire la obligativitatea obținerii de către reclamantă a unui ordin de deplasare de la șeful ierarhic superior în vederea deplasării la sediul societății din Tg. M., instanța constată că la dat d_ reclamanta era subordonată, conform fișei postului semnată de aceasta și deci în vigoare la acel moment, șefului de birou care își desfășura activitatea în Tg, M. .

Potrivit art. 46 din Anexa la HG nr. 1860/2006, persoana trimisă în delegare sau detașare este obligată să obțină pe rodinul de serviciu, de la unitatea la care se deplasează, viza și ștampila conducătorului unității sau înlocuitorului acestuia, indicând data și ora sosirii și a plecării. Instanța remarcă faptul că dispozițiile art. 46 din Anexa la HG nr, 1860/3006 privesc situația delegării sau detașării. Or, în speță nu s-a făcut dovada că ar fi existat o delegare sau o detașare a salariatului dispusă de către societatea pârâtă, astfel încât să devină incidente aceste dispoziții legale. Cu privire la celelalte prevederi din regulamentul intern invocate de pârâtă, instanța constată că acestea prezintă un caracter general și nu pot conduce prin ele însele la concluzia că reclamanta avea nevoei de ordin de deplasare în situația în speță.

Pe de altă parte, pârâta nu a contestat că deplasarea efectuată de reclamantă la data de_ la sediul societății a fost efectuată în scop de serviciu, pentru ca reclamata să lămurească aspecte legate tocmai de subordonarea sa ierarhică. Faptul că anterior reclamanta a obținut ordine de deplasare semnate de către șeful S. ului Hidrotehnic T. pentru a efectua deplasări la diverși agenți economici în scopul de a face verificări, nu poate conduce în mod necesar și imediat la concluzia că în fapt aceasta era subordonată șefului de sistem din T. . De altfel, pârâta însăși face distincție între subordonarea profesională și subordonarea administrativă, cu toate că în fișa postului nu se face o astfel de distincție.

Instanța remarcă incoerența pârâtei în stabilirea aspectelor legate de subordonarea reclamantei față de o anumită persoană din cadrul societății, aspect relevat de fișele postului modificate succesiv, unele dintre acestea semnate de reclamantă, altele nu. Prin urmare, a existat o incertitudine cauzată chiar de către pârâtă cu privire la subordonarea reclamantei, incertitudine de care aceasta s-a folosit cu rea-credință pentru a o sancționa pe reclamantă.

Deși este firesc ca angajatorul să fie încunoștințat de către salariat cu privire la locul în care se află în timpul programului de lucru, acest lucru s-a realizat în cauza dedusă judecății, căci reclamanta s-a înscris în audiență la director și a anunțat că se va prezenta, faptul că nu a obținut acordul scris pentru deplasare de la persoane despre care pârâta pretinde că era competentă să îl exprime fiind în speță imputabil pârâtei, care a menținut starea de incertitudine. Prin faptul că după acest incident, la începutul lunii noiembrie 2011 a fost prezentată reclamantei o nouă fișă a postului spre semnare, în care se prevedea subordonarea față de șeful de sistem, denotă tocmai faptul că pârâta a realizat deficiențele existente în acest domeniu.

Pentru toate considerentele expuse, instanța, constatând că nu sunt întrunite toate elementele constitutive ale abaterii disciplinare sub aspectul vinovăției salariatului, va admite acțiunea formulată de către reclamantă și va dispune anularea Deciziei nr. 368/_ emisă de pârâtă prin care a fost apolicată reclsamantei sancțiunea avertismentului scris.

Ca parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 C.proc.civ., va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată rprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de către reclamanta G. A., cu domiciliul în T. ,

A. P. nr. 5, bl, L2, sc. A, ap.11, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâta A. NAȚI. ALĂ "APELE ROMÂNE - A. BAZINALĂ DE APĂ M., cu seidul în Târgu M., str. Koteles S., nr. 33, jud. M. .

Dispune anularea Deciziei nr. 368/_ prin care a fost aplicată reclamantei sancțiunea "avertismentului scris";, emisă de către pârâtă.

Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă și executorie de drept.

Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .

Președinte,

R. -M. V.

Asistent judiciar,

B. -A. C.

Asistent judiciar,

A. Ș.

Grefier,

C. T.

Red./Dact. RMV _

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 3939/2013. Conflict de muncă