Sentința civilă nr. 13058/2013. Conflict de muncă
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 13058/2013
Ședința publică de la 19 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE B. G. Z.
Asistent judiciar A. Ș. Asistent judiciar B. -A. C. Grefier C. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant N. G. și pe pârât SC S. -G. C. P. R. S., având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul pârâtei, avocat Bocșa Oargă C. nel, în substituirea domnului avocat Brezeanu Dragoș Romeo, lipsă fiind reclamantul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, reprezentantul pârâtei depune la dosar delegație de susbtituire, soluția pronunțată în contestația ordonanței și Note scrise și arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori excepții de invocat, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Reprezentantul pârâtei solicită respingerea contestației pentru motivele expuse pe larg prin notele scrise.
După dezbatere, dar în timpul ședinței de judecată se prezintă reprezentantul reclamantului, avocat P. escu Andrei, care solicită redeschiderea dezbaterilor pentru acordarea cuvântului în susținerea acțiunii.
Instanța redeschide dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea acțiunii. Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul N. G. în contradictoriu cu pârâta SC S. -G. C. P. R. S., a solicitat anularea Deciziei nr.1087/_ emisă de pârâtă prin care s-a dispus concedierea sa, obligarea pârâtei la plata de despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat dacă și-ar fi continuat activitatea în baza contractului de muncă. S-a mai solicitat repunerea părților în situația anterioară emiterii actului de concediere și reintegrarea sa pe postul și funcția deținut anterior, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că între părți a fost încheiat contractul individual de muncă nr.83226/_ pe perioadă nedeterminată, pe postul de mașinist la mașini pentru terasamente iar în data de_ pârâta a emis decizia de concediere atacată, cu motivarea că a fost surprins în timpul programului de lucru, în timp ce împreună cu alți 4 salariați ar fi participat la săvârșirea unei tentative de furt calificat de combustibil din rezervoarele utilajelor pârâtei. De asemenea, s-a arătat că la locul săvârșirii presupusei fapte s-au găsit 25 de canistre pline cu combustibil sustras din rezervoarele utilajelor proprietatea societății.
A mai arătat reclamantul să nu se face vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa și nu a sustras motorina din utilaje. Mai mult, a solicitat să se verifice când a alimentat utilajul pe care a lucrat, cantitatea de motorină introdusă in utilaj, orele lucrate și check-listul utilajului, pentru a se putea stabili în concret dacă a fost sau nu sustrasă motorină din utilajul respectiv.
Reclamantul a susținut că membrii comisiei de cercetare disciplinară nu au verificat apărările sale, rezumându-se doar la a arăta că acestea sunt înlăturate pentru că nu sunt pertinente și relevante, întrucât sunt combătute de declarațiile numiților Mot A. și Bucea A., de procesul- verbal de vizionare a înregistrării video și că sigiliul folosit la securizarea rezervorului utilajului a fost găsit rupt la frontul de lucru.
Față de motivele susmenționate, reclamantul a arătat că aceste probe nu i-au fost prezentate în faza cercetării disciplinare și că nu este vinovat de ruperea sigiliului, respectiv că în speță este vorba de o ticluire de probe.
De asemenea, a învederat că pârâta a invocat încălcarea mai multor reglementări din Regulamentul intern al societății și că in afara unei enumerări teoretice ale acestor abateri, angajatorul nu arată în concret modalitatea prin care ar fi încălcat prevederile acestui regulament.
Cu privire la infracțiunea de tentativa de furt calificat reținută în sarcina sa, reclamantul a susținut că angajatorul nu poate proceda la desfășurarea anchetării disciplinare a faptei care prezintă elementele constitutive ale unei infracțiuni, poate doar să depună plângere penală în legătură cu fapta respectivă, având în vedere faptul că numai faptele stabilite prin sentință penală definitivă în ceea ce privește existența faptei, autorul ei și forma de vinovăție au autoritate de lucru judecat în procedura de aplicare a sancțiunii disciplinare a desfacerii contractului de muncă.
De asemenea, a menționat că angajatul se bucură de prezumția de nevinovăție și doar dacă se constată din ancheta organului de urmărire penală că fapta a fost săvârșită de angajat, acesta poate fi sancționat disciplinar.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta SC S. -G. C. P. R. S., a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
În motivare, pârâta a arătat că decizia de concediere disciplinară a fost emisă în temeiul art.61 lit.a coroborat cu art.248 alin.1 lit.e din Legea nr. 53/2003, cu respectarea prevederilor art.251 din același act normativ și că reclamantul este vinovat de săvârșirea tentativei de furt calificat de combustibil reținute in sarcina sa, fiind surprins de numiții Mot A. L. și Bucea A.
.
A mai arătat pârâta că având în vedere fapta săvârșită, reclamantul a fost convocat în vederea audierii sale la data de_ în conformate cu prevederile Codului muncii și a Regulamentului intern și s-a respectat dreptul la apărare al reclamantului, iar acesta a refuzat să dea o notă explicativă sau declarație în fața organelor de poliție deplasate la fața locului și nici nu a răspuns întrebărilor comisiei de cercetare disciplinară.
De asemenea, pârâta a învederat că susținerile reclamantului în ceea ce privește neverificarea apărărilor sale nu sunt reale, însă probele administrate de membrii comisiei de cercetarea disciplinară, și anume declarația numitului Moț A. L., proces verbal de vizionare imagini video, poze precum și informarea societății de pază au format convingerea pârâtei că reclamantul a comis abaterea disciplinară reținută în sarcina sa.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Susținerile părților sunt concordante și se verifică prin actele depuse la dosarul cauzei cu privire la următoarele aspecte ale stării de fapt: reclamantul a încheiat cu pârâta contractul individual de muncă nr. 83226/_ pe perioadă nedeterminată, pe postul de mașinist la mașini pentru terasamente; în data de_ pârâta a emis decizia de concediere atacată, cu motivarea că reclamantul a fost surprins în timpul programului de lucru, în timp ce împreună cu alți 4 salariați ar fi participat la săvârșirea unei tentative de furt calificat de combustibil din rezervoarele utilajelor pârâtei.
Susținerile părților sunt divergente cu privire la săvârșirea de către reclamant a faptei pentru care s-a dispus sancțiunea disciplinară a contractului său de muncă.
Această faptă, respectiv, sustragerea de către reclamant (împreună cu alți participanți) a aproximativ 500 de litri de motorină din utilajele cu care își desfășurau activitatea, este însă probată pe deplin prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv prin procesul verbal procesul verbal de vizionare din data de_ și din ordonanța nr._ emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj în dosarul cu nr. 202/P/2013, prin care s-a reținut că reclamantul a săvârșit fapta care i-a fost imputată, dar că aceasta nu are pericolul social al unei infracțiuni (fila 160). Reclamantul nu a susținut și din actele dosarului nu rezultă că reclamantul ar fi atacat această ordonanță pe calea prevăzută de art. 278 ind. 1 din Codul de procedură penală.
Instanța reține că și celelalte susțineri invocate de reclamant în apărarea sa, sunt neîntemeiate. Astfel, susținerea că pârâta nu ar putea să procedeze la efectuarea cercetării disciplinare pentru o faptă în privința căreia se desfășoară o anchetă penală este neîntemeiată, întrucât ar fi cu totul excesiv să i se pretindă angajatorului să nu ia nicio măsură disciplinară împotriva angajatului în privința angajatului până la sfârșitul procesului penal, care în unele cazuri poate să dureze foarte mult. La fel instanța constată că pârâta a respectat toate dispozițiile prevăzute de lege pentru efectuarea cercetării disciplinare cu privire la reclamant. Astfel, reclamantul a fost convocat în vederea efectuării cercetării disciplinare împotriva sa, iar în cuprinsul deciziei de sancționare s-a arătat motivat de ce au fost respinse apărările sale.
În consecință, instanța reține că în mod corect s-a reținut în sarcina reclamantului fapta pentru care s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului său de muncă, instanța urmând să respingă acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de către reclamantul N. G., domiciliat în Comuna Mihai Viteazu, satul C. nr.160, jud. Cluj în contradictoriu cu pârâta S.C. S. -G.
C. P. R. S.R.L., cu sediul în B., str. T. nr.11-15, corp B3-B4, et.3, sector 1.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 19 Septembrie 2013.
Președinte, B. G. Z. | Asistent judiciar, A. Ș. | Asistent judiciar, B. -A. C. |
Grefier, C. S. |
Red. B.G.Z/tehn.MG, 4 ex/ _
