Sentința civilă nr. 758/2013. Pretenții. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚ A CIV IL Ă NR.758 /F/2013 Ședința publică din data de 27 februarie 2013
Tribunalul constituit din: PREȘEDINTE: R. - I. B., judecător
GREFIER: N. G.
Cu participarea asistenților judiciari
L. Z. S. P.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii privind acțiunea civilă formulată de reclamanții M.
L. și T. A.
împotriva pârâtelor S. N. de T. F. de M. ,,C. "; M. SA B. și S. N. de T. F. de M. ,,C. "; M. SA - S. T.,
având ca obiect pretenții.
Cauza s-a judecat în fond la data de 13 februarie 2013, concluziile fiind consemnate în scris prin încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat inițial pronunțarea sentinței pentru data de 20 februarie 2013, iar ulterior amânarea pronunțării sentinței fiind amânată pentru data de_ .
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus de reclamanții M. L. și T. A.
au chemat în judecată pe pârâtele Societate N. de T. F. de M. "C. M. "
S.A. B. și S. T. a Societății Naționale de T. F. de M. "C. M. "; SA,solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să oblige pârâtele să le plătească salariul suplimentar pentru anul 2010; prima pentru Ziua F. ului pentru anul 2010; prima de Paști pentru anul 2010 și prima de Crăciun pentru anul 2010, arătând în motivare că au fost angajații pârâtelor până în cursul anului 2011 și că sunt îndreptățiți să primească drepturile solicitate, fiind drepturi prevăzute de contractele colective de muncă la nivel de grup de unități și la nivel de ramură transporturi, care sunt incidente și în privința pârâtelor care sunt părți ale acestor contracte și că acestea refuză nejustificat să le plătească sumele pretinse, motiv pentru care solicită și actualizarea acestora în funcție de indice le inflației.
Pârâta S. N. de T. F. M. "C. M. "; S.A. B., prin S. T.
a Societății Naționale de T. F. de M. ,,C. M. ";
SA a depus întâmpinare(f.44) prin care a invocat: - excepția prescrierii dreptului la acțiune, arătând că drepturilor bănești solicitate de reclamanți avându-și izvorul în CCM le este aplicabil termenul de prescripție de 6 luni, prevăzut de 268 alin.1 litera e și față de data promovării acțiunii aceste drepturi sunt prescrise;
Pe fondul cauzei
se solicită respingerea acțiunii în întregime arătând că, drepturile solicitate de reclamanți au fost suspendate de CCM la nivel de unitate iar, pe de altă parte, se susține că pârâta este societate cu capital majoritar de stat și trebuie să se încadreze în fondul de salarii alocat astfel că nu se pot acorda suplimente salariale de natura celor solicitate de reclamant.
Pârâta S. T. a Societății Naționale de T. F. de M. ,,C. M. ";
SA deși a depus întâmpinare în calitate de mandatară pentru societate nu a depus întâmpinare și în nume propriu(f.44).
Examinând cu prioritate excepția invocată tribunalul reține că excepția prescrierii dreptului la acțiune nu este întemeiată și va fi respinsă.
Obiectul acțiunii îl constituie plata salariului suplimentar, acordat pentru munca desfășurată în cursul unui an calendaristic (adică salariul al 13-lea), echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului pentru care se acordă, ajutoarele de Paști, Crăciun, Ziua F. ului.
Conform art. 55 alin. 1 din Codul fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.
Ca atare, pornind de la această reglementare legală, rezultă că toate drepturile solicitate de reclamant sunt venituri asimilate salariilor.
Dispozițiile art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii stabilesc un termen de prescripție de 3 ani pentru formularea cererilor care au ca obiect soluționarea conflictelor de muncă constând în plata unor drepturi salariale ori despăgubiri bănești către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
Termenul de prescripție de 6 luni prevăzut de art. 268 alin. 1 lit. e din Codul muncii a fost instituit pentru a asigura restabilirea, cu celeritate, a situației de legalitate în care trebuie să se desfășoare raporturile de muncă, având în vedere natura specifică a acestora.
Contractul colectiv de muncă cuprinde dispoziții diverse, referitoare la salarizare, la contractul individual de muncă, la drepturile și obligațiile părților, inclusiv la modalitatea de contestare a deciziilor unilaterale ale angajatorului. În consecință, sunt sau pot fi clauze în contractul colectiv de muncă dispoziții relative la toate drepturile la acțiune pentru care art.
283 alin. (1) lit. a) - d) din Codul muncii a reglementat termene speciale distincte de prescripție. Dacă s-ar accepta susținerile pârâtei, aceste termene nu ar avea aplicabilitate, în condițiile în care nerespectarea oricăruia dintre drepturile menționate anterior constituie o neexecutare a contractului colectiv de muncă.
În consecință, ori de câte ori obiectul conflictului individual de muncă îl constituie plata unor drepturi salariale neacordate, indiferent de izvorul lor, termenul de prescripție este cel prevăzut de art. 268 alin. 1 lit. c din Codul muncii, prevederile art. 268 alin. 1 lit. e din Codul muncii fiind incidente numai în situația neexecutării unor clauze ale contractului colectiv de muncă, altele decât cele privitoare la drepturi salariale neacordate.
Analizând fondul pretențiilor formulate tribunalul reține următoarele:
În primul rând tribunalul reține că reclamanții își întemeiază pretențiile pe prevederile Contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități și pe cel la nivel de ramură și nu pe contractul colectiv de muncă valabil la nivel de unitate.
Astfel chiar dacă în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate plata drepturilor pretinse de reclamant au fost suspendate sau pentru salariul suplimentar se prevede doar posibilitatea acordării lui pentru anul 2010, dispoziția nemaifiind una imperativă, tribunalul va analiza pretențiile reclamanților prin prisma dispozițiilor din cele două contracte colective de muncă încheiate la nivel superior, pe care reclamantul le-a invocat.
Reclamanții a fost salariatul pârâtelor până în anul 2011(f.19-36) când contractele lor individuale de muncă au încetat urmare a concediere dispuse în cadrul unei concedieri colective.
Referitor la salariul suplimentar pentru anul 2010 tribunalul reține că, potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, așa cum a fost modificat pentru anul 2010 acordarea salariului suplimentar este o facultate și nu o obligație pentru angajator, potrivit art.30, însă pentru anul 2010 devine incident, contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008 nr. 2836/2006 care, la art. 30, prevedea dreptul salariaților la plata salariului suplimentar echivalent cu salariul de bază
de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, contract în vigoare până la data de 31 ianuarie 2011, precum și CCM la nivel de ramură transporturi în vigoare până la 31 ianuarie 2011.
Potrivit art. 3 alin. 1 al contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar, clauzele acestui contract produc efecte față de toți salariații încadrați în unitățile care fac parte din grupul de unități feroviare (pârâta S. N. de T. F.
M. C. M. S.A. B. fiind menționată la pct. 3 din anexa 4 la contractul colectiv la nivel de grup de unități) și pentru perioada în care din diverse motive nu există contract colectiv de muncă la nivel de unitate, indiferent de structura capitalului acesteia. Părților le revine obligația respectării prevederilor cuprinse în contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul grupurilor de unități din transportul feroviar.
Ca atare, în raport de dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități, incident pentru anul 2010, reclamanții sunt îndreptățiți să primească salariul suplimentar pentru anul 2010.
Referitor la ajutorul material pentru sărbătorile de Paști, Crăciun și premierea pentru Ziua F. ului, toate aferente anului 2010,
tribunalul reține că aceste drepturi salariale sunt cuvenite reclamantului în temeiul art.71 alin. 1 și 2 din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar, cele anterior reținute cu privire la incidența acestui contract colectiv, cu ocazia analizării îndreptățirii la salariul suplimentar, fiind valabile și cu privire la aceste drepturi.
Nu poate fi reținută apărarea pârâtei în sensul că aceste drepturi au fost suspendate potrivit Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate și prin urmare nu trebuie acordate întrucât, așa cum a reținut anterior tribunalul reclamantul este îndreptățit să le primească în temeiul contractelor colective de muncă încheiate la nivel superior.
Așa fiind vor fi obligate pârâtele să plătească reclamanților salariul suplimentar pentru anul 2010, echivalent cu salariul de bază de încadrare al salariatului din luna decembrie a anului pentru care se acordă; ajutorul material acordat cu ocazia sărbătorilor de "Ziua feroviarilor";, Paști și Crăciun pentru anul2010, echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare.
Dată fiind neplata la timp a sumelor cuvenite, potrivit art.166 alin.4 din Codul muncii, sumele ce urmează a fi achitate vor fi actualizate cu indicele inflației la data plății efective, pentru perioada cuprinsă între data scadenței fiecărei sume și data plății efective.
În baza art.274 C.pr.civ. cererea reclamanților de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă întrucât nu au probat cu acte justificative că au efectuat astfel de cheltuieli .
Asistenții judiciari participanți la soluționarea cauzei, conform art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, și-au exprimat votul consultativ în sensul celor anterior arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge excepția prescrierii dreptului la acțiune invocată de pârâta S. N. de T. F. de M. "C. M. "; S.A. B. .
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanții M. L. și T. A. , ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinetul de avocat M. A. M., situat în C. N., B-dul 21 Decembrie 1989, nr.62, et.2, ap.8, județul C. împotriva pârâtelor S. N. de T.
F. de M. "C. M. "; S.A. B., reprezentată în proces
de S. T. a Societății Naționale de T. F. de M. "C. M. "; SA, cu sediul procesual ales la sediul sucursalei C., P. A. I., nr.17, județul C. și S. T. a Societății Naționale de T. F. de M. "C. M. "; SA,
cu sediul în C., P. A. I., nr.17, județul C. și, în consecință:
- obligă pârâtele, în solidar, să plătească reclamanților salariul suplimentar aferent anului 2010, echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului 2010, prima aferentă sărbătorii de Ziua F. ului pe anul 2010, ajutorul material de Paște
pentru anul 2010 și ajutorul material pentru Crăciun 2010, toate stabilite la nivelul clasei I de salarizare, sume actualizate cu rata inflației, pe perioada cuprinsă între data scadenței fiecărui drept și data plății.
Respinge cererea de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată. Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 27 februarie 2013. PREȘEDINTE, GREFIER,
B. R. -I. G. N.
Cu votul consultativ al asistenților judiciari,
P. S. Z. L.
Redactat BRI/_ Tehnoredactat BRI/_ /4 ex.
