Decizia penală nr. 1660/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 1660/R/2011

Ședința publică din data de 21 octombrie 2011

I. constituită din :

PREȘEDINTE : I. C. M. JUDECĂTORI : M. R. A. D. L.

G.IER : T. G.

P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin

PROCUROR : ANEM. CIREAP

S-au luat spre examinare - în vederea pronunțării - cauza penală având ca obiect recursurile declarate de inculpatul T. O., partea civilă T. V. și P. de pe lângă Judecătoria Bistrița împotriva sentinței penale nr.

324 din 14 martie 2011 pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoriei B., cauza privind pe inculpatul T. V. și T. T. și inculpații - parte vătămată T. G. și T. O. trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii :

T. V. - vătămare corporală prev. de art. 181 alin.1 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 alin. 1 lit. b și art. 75 lit. a C.penal(două fapte) și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 C.penal toate cu aplic. art. 33 lit. a C.penal;

T. T. - infracțiunilor de vătămare corporală prev. de art. 181 alin.1 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 alin. 1 lit. b și art. 75 lit. a C.penal(două fapte) și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 C.penal toate cu aplic. art. 33 lit. a C.penal;

T. G. - vătămare corporală prev. de art. 181 alin.1 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 alin. 1 lit. b și art. 75 lit. a C.penal(două fapte) și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 C.penal toate cu aplic. art. 33 lit. a C.penal;

T. O. - lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 C.penal.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate conform încheierii de ședință din data de 12 octombrie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 324 din 14 martie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al Judecătoriei B., în baza art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 lit. b C.penal, art. 75 lit. a C.penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. e C.penal și art. 80 alin. 2 Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului T. G., fiul lui V. și Ana, născut la data de (...) în com. Șieu, jud. B.-N., cetățean român, studii

10 clase, căsătorit, agricultor, cu domiciliul în com. Șieu, sat A., Nr. 53, jud.

B.-N., fără antecedente penale, CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate T. O.) la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În baza art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 lit. b C.penal, art. 75 lit. a C.penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. e C.penal și art. 80 alin. 2 Cod penal s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate T. V.) la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 192 alin. 2 C.penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c

C.penal raportat la art. 76 lit. c C.penal a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. art. 33 lit. a C.penal, s-a constatat că faptele au fost comise în forma concursului real, iar în temeiul art. 34 lit. b Cod penal, contopește pedepsele aplicate, stabilește pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare.

În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilește un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.

S-a pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin. 5

Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

În baza art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 lit. b C.penal, art. 75 lit. a C.penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. e C.penal și art. 80 alin. 2 Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului T. V., fiul lui V. și Ana, născut la data de (...) în com. Șieu, jud. B.-N., cetățean român, studii 8 clase, căsătorit, agricultor, cu domiciliul în com. Șieu, sat A., Nr. 44, jud. B.-N., fără antecedente penale, CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate T. O.) la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În baza art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 lit. b C.penal, art. 75 lit. a C.penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. e C.penal și art. 80 alin. 2 Cod penal s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate T. V.) la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 192 alin. 2 C.penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c

C.penal raportat la art. 76 lit. c C.penal s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa de

6 luni închisoare.

În baza art. art. 33 lit. a C.penal, s-a constatat că faptele au fost comise în forma concursului real, iar în temeiul art. 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, stabilește pedeapsa ce mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare.

În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.

S-a pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin. 5

Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

În baza art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 lit. b C.penal, art. 75 lit. a C.penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. e C.penal și art. 80 alin. 2 Cod penal s-a dispuscondamnarea inculpatului T. T., fiul lui V. și Ana, născut la data de (...) în com. Șieu, jud. B.-N., cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, agricultor, cu domiciliul în com. Șieu, sat A., Nr. 44, jud. B.-N., fără antecedente penale, CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate T. O.) la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 lit. b C.penal, art. 75 lit. a C.penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. e C.penal și art. 80 alin. 2 Cod penal s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate T. V.) la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 192 alin. 2 C.penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c

C.penal raportat la art. 76 lit. c C.penal s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa de

4 luni închisoare.

În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 4 luni.

S-a pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin. 5

Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

În baza art. 180 alin. 2 C.penal cu aplicarea art. 63 C.penal s-a dispus condamnarea inculpatului T. O., fiul lui G. și M., născut la data de (...) în com. Șieu, jud. B.-N., cetățean român, studii 7 clase, căsătorit, agricultor cu domiciliul în com. Șieu, sat A., Nr. 223, jud. B.-N., fără antecedente penale, CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe (în dauna părții vătămate T. G.) la pedeapsa de 800 lei amendă penală.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 63 ind. 1 Cod penal.

În baza art. 998-999 Cod civil, raportat la art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, s-a admis în parte acțiunea civilă și au fost obligați inculpații T. G., T. V. și T. T. în solidar să plătească părții civile T. O., suma de 4308,5 lei cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 1508,5 lei reprezintă daune materiale, iar suma de 2.800 lei daune morale.

În baza art. 998-999 Cod civil, raportat la art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, s-a admis în parte acțiunea civilă și au fost obligați inculpații T. G., T. V. și T. T. în solidar să plătească părții civile T. V., cu domiciliul în com. Șieu, sat A., Nr. 223, jud. B.-N., suma de 2.442,2 lei cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 832,2 lei reprezintă daune materiale, iar suma de 1.610 lei daune morale.

În baza art. 998-999 Cod civil, raportat la art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, s-a admis în parte acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul T. O. să plătească părții civile T. G., suma de 800 lei cu titlu de despăgubiri civile - daune morale.

În baza art.313 din Legea nr.95/2006 modificată prin OUG nr. 7., au fost obligați inculpații T. G., T. V. și T. T. în solidar să plătească părții civile,

S. C. J. DE U. B., cu sediul în Str. General G. B.n, Nr. 43, B., jud. B.-N., suma de 530 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare necesitate devindecarea părții vătămate T. O. și suma de 374 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare necesitate de vindecarea părții vătămate T. V.

În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat fiecare inculpat la plata către stat a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar în baza art. 193 alin. 1 au fost obligați inculpații T. G., T. V. și T. T., în solidar, să plătească părților vătămate, constituite părți civile, T. O. și T. V. suma de 1.800 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Bistrița nr. 1., înregistrat la

Judecătoria Bistrița sub dosar nr. (...), a fost trimis în judecată inculpatul T. V., pentru comiterea infracțiunilor de vătămare corporală prev. de art. 181 alin.1 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 alin. 1 lit. b și art. 75 lit. a C.penal(două fapte) și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 C.penal toate cu aplic. art. 33 lit. a C.penal; inculpatul T. T. pentru comiterea infracțiunilor de vătămare corporală prev. de art. 181 alin.1 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 alin. 1 lit. b și art. 75 lit. a C.penal(două fapte) și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 C.penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a C.penal; inculpatul-parte civilă T. O., pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 C.penal și inculpatul-parte civilă T. G. pentru comiterea infracțiunilor de vătămare corporală prev. de art. 181 alin.1 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 alin. 1 lit. b și art. 75 lit. a C.penal(două fapte) și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2

C.penal toate cu aplic. art. 33 lit. a C.penal.

S-a reținut în actul de sesizare al instanței că în data de (...) a existat un conflict soldat cu violențe fizice între inculpații T. G., T. V. și T. T., pe de o parte și T. O. și V. pe de altă parte, conflict izbucnit inițial într-un loc public în incinta căminului cultural din A., iar ulterior a continuat la domiciliul lui T. O. și V., inculpații pătrunzând fără drept în curtea acestora.

În faza de cercetare judecătorească au fost analizate probele administrate în faza urmăririi penale constând în: proces-verbal de cercetare la fața locului (f. 19), declarațiile părții vătămate T. V. (f. 20-26), certificate medico-legale (f. 27-33), constituiri de parte civilă S. de U. B. (f. 34-37), acte doveditoare ale constituirii de parte civilă (f. 38-43), declarațiile inculpaților: T. G. (f. 47-51), T. V. (f. 52-57), T. T. (f.58-63), T. O. (f. 64-70), declarațiile martorilor: M. loan-G. (f.71-73), M. O. (f.74-77), M. V. (f.78-80), B. E. (f.81-

83), C. I. (f.84-87), T. V. (f.88-90), M. I. (f. 91), M. G. (f. 92-93).

Au fost audiați inculpații: T. G. (f.128-129), T. V. (f.130), T. T. (f.131),

T. O. (f. 132-133), partea vătămată T. V. (f.134-135), precum și martorii: M. O. (f.142), M. I. G. (f. 143-144), M. V. (f.145), B. E. (f.166), C. I. (f.167), T. V. (f.168), G. I. (f.174), P. I. (f.180), T. G. V. (f.181-182).

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoareasituație de fapt:

În noaptea de 02/(...) inculpații T. G., T. V., T. T. și T. O., precum și partea vătămată T. V., au participat la o nuntă care a avut loc la căminul cultural din localitatea A. În timpul nopții între inculpatul - parte vătămată T. O. și inculpatul - parte vătămată T. G. au existat mici incidente.

În dimineața zilei de (...) inculpatul - parte vătămată T. O. împreună cu soția sa, partea vătămată T. V., s-au deplasat până la domiciliul lor pentru a rezolva niște treburi gospodărești, după care s-au întors la căminul cultural. Aici au continuat să se distreze. Cei patru inculpați au consumat băuturi alcoolice atât în cursul nopții, cât și în cursul dimineții, fiind în stare de ebrietate.

În jurul orei 9.30 partea vătămată T. V. 1-a luat pe T. O., încercând să-1 ducă acasă. În același timp în curtea căminului se mai aflau inculpatul

- parte vătămată T. G. și inculpatul T. T. Inculpatul - parte vătămată T. O. s- a smuls la un moment dat din mâinile soției sale și luând o piatră s-a îndreptat spre inculpatul - parte vătămată T. G., căruia i-a aplicat o lovitură cu piatra în partea din dreaptă a frunții, cauzându-i o leziune care a determinat o scurgere de sânge pe față și pe cămașa cu care era îmbrăcat. În aceste condiții, inculpații T. T., T. V. și inculpatul - parte vătămată T. G., care sunt frați, s-au năpustit asupra inculpatul - parte vătămată T. O. L-au lovit mai întâi cu pumnii în zona feței. Acesta a căzut, după care s-a ridicat și a fost lovit din nou cu pumnii de către cei trei inculpați.

Între timp în incident a intervenit și partea vătămată T. V., care 1-a tras pe inculpatul - parte vătămată T. O. spre gardul căminului cultural, încercând să-l apere de loviturile pe care le primea din partea celorlalți trei. Ajunși lângă gardul căminului cultural cei trei frați au continuat să-l lovească pe inculpatul - parte vătămată T. O., cu pumnii și picioarele, până când acesta a căzut pe gard iar după aceea jos. Aici cei trei frați l-au lovit pe

T. O. cu pumnii și cu picioarele peste tot corpul.

Cu toate că partea vătămată T. V. s-a interpus între soțul său și cei trei frați, aceștia au continuat să lovească, cauzându-i și părții vătămate T.

V. leziuni la brațul stâng, precum și la ambele picioare.

Pentru aplanarea conflictului au intervenit martorii M. I.-G., B. E. și C. I. A. au reușit să-i îndepărteze pe cei trei frați T. G., T. V. și T. T. astfel că inculpatul - parte vătămată T. O. împreună cu partea vătămată T. V. și martorul M. I.-G. au plecat din curtea căminului cultural spre domiciliul lor.

La scurt timp, cei trei frați au plecat în urmărirea inculpatului - parte vătămată T. O. și ajungând la locuința acestuia, au intrat în curte. L-au scos cu forța din bucătărie pe T. O. și cei trei frați l-au lovit pe inculpatul - parte vătămată T. O., cu pumnii și cu picioarele peste tot corpul, între ei intervenind și partea vătămată T. V., care a fost și ea lovită de către inculpații T. V., T. T. și inculpatul - parte vătămată T. G. D. un timp inculpatul T. T. nu a mai aplicat lovituri celor două părți vătămate și a încercat să îi oprească pe frații săi împreună cu martorii M. O., M. V. și M. I.

De menționat că partea vătămată le-a solicitat celor trei frați să iasă afară din curte. A. au refuzat și au continuat să-l lovească pe inculpatul - parte vătămată T. O.

În incident au intervenit și martorii M. V. și M. O., care au reușit să-i scoată pe cei trei frați din curte.

În urma acestei agresiuni inculpatul - parte vătămată T. O. nu a mai putut să se ridice de la pământ, fiind dus de martor sub o anexă gospodărească. D. plecarea celor trei frați au fost chemate organele de poliție, iar inculpatul - parte vătămată T. O. și partea vătămată T. V. au fost transportați la S. J. B.-N., unde au fost internați.

Inculpatul - parte vătămată T. O. s-a prezentat ulterior la S. de M. L. unde, în urma examenului obiectiv, prin certificatul nr. 1. din data de (...) s- a stabilit că prezenta următoarele leziuni:1. la nivelul hemifaciesului stâng corespunzător regiunilor: frontotemporale, orbito palpebrale, temporo- zigomatică, buccinatorie, maseterină și ramura orizontală a mandibulei tegumentul fiind de culoare verzui-gălbuie, cu moderata tumerifere a țesuturilor moi; 2. fronto-temporal dr. echimoză de culoare gălbui-verzuie; 3. hemoragie conjunctivală discretă unchi extern ochi stg.; 4. pe fața vestibulară a buzei inferioare median soluție de continuitate, acoperită cudepozit alb-gălbui, înconjurate de zone de culoare roșiatică; 5. corespunzător cadranelor supero-intern și supero-extern toracal stg. și treimea superioară a sternului - echimoză de culoare gălbui-verzuie neuniformă; 6. corespunzător cadranului supero-intern, toracal dr. echimoză verzui-gălbuie;

7. la nivelul regiunii epigastrice echimoză de culoare verzui-gălbuie; 8. la nivelul regiunii ombilicale echimoză de culoare verzui-gălbuie; 9. la nivelul flancului abdominal stg. și fosa iliacă stg.- echimoză neuniformă de culoare verzui-gălbuie, pe care se află o escoriație superficială; 10. la nivelul flancului abdominal drept - echimoză de culoare verzui-gălbuie neuniformă;

11. paraombilical dr. excoriație liniară acoperită cu crustă hematică în curs de detașare; 12. la baza hemiitoracelui dr echimoză de culoare gălbuie pe care se suprapune o escoriație acoperită de crustă hematică, parțial în curs de detașare; 13. la nivelul regiunii scapulare stg. - echimoză de culoare gălbuie; 14. la nivelul regiunii costale și costo-iliace stg. posterior - echimoze de culoare brun-violacee., alternând cu zone gălbui-verzui; 15. infrascapular dr. - zonă de culoare palidă gălbuie; 16. la nivelul regiunii lombo-sacrate paramedian dr. - câteva escoriații acoperite cu cruste hematice în curs de detașare; 17. la nivelul feței posterioare a brațului drept - echimoză neuniformă de culoare gălbuie palidă; 18. la nivelul cotului drept - 3 escoriații, acoperite cu cruste hematice în curs de detașare, înconjurate de echimoze de culoare gălbuie-palidă; 19. la nivelul marginii cubitale dr. 1/3 proximală și 1/3 distală - câte o escoriație acoperită cu cruste în curs de detașare; 20. deasupra cotului str. echimoză de culoare brun-violacee alternând cu zone gălbui-verzui; 21. la nivelul cotului stg. 3 escoriații acoperite cu cruste hematice în curs de detașare; 22. pe fața laterală 1/3 medio-distala coapsa dr. - echimoză de culoare verzui-gălbuie, pe care se constată o escoriație acoperită cu crustă hematică groasă, parțial în curs de detașare; 23. pe fața mediană coapsa strg 1/3 mijlocie - echimoză de culoare verzui-gălbuie; 24. acuză dureri la nivelul regiunii toracale bilateral.

Leziunile putându-se produce prin lovire cu și de corp dur, necesitând pentru vindecare un număr de 38-40 zile de îngrijiri medicale.

Partea vătămată T. V. s-a prezentat la S. de M. L. unde, prin certificatul nr.104/8/I/a7269 din data de (...) s-a stabilit că prezenta următoarele leziuni: 1. pe partea laterală a ambelor coapse multiple echimoze violacee de forme și dimensiuni variabile; 2. pe partea laterală a brațului stg. 1/3 medie - echimozo violacee.

De asemenea, prin completare la certificatul cu numărul de mai sus, s-a stabilit că partea vătămată acuză dureri puternice la palparea coapsei și a gambei drepte, dureri accentuate de mers, prezente și în repaus, leziunile traumatice putându-se produce prin lovire cu un corp dur și au necesitat pentru vindecare un număr de 22-23 zile de îngrijiri medicale.

Inculpatul parte vătămată T. G. s-a prezentat la S. de M. L. unde prin certificatul nr. l050/I/a/270 din data de (...) s-a stabilit că a suferit următoarele leziuni:1. frontotemporal drept, placard escoriat discontinuu cu o plagă contuză superficială; 2. deteriorarea lucrării protetice de pe hemiarcara superioară dreaptă, fără infiltrat hemoragie la acest nivel; 3. acuză dureri la nivelul metatarsului drept.

Leziunile traumatice putându-se produce, prin lovire cu corp dur, au necesitat pentru vindecare un număr de 7 - 8 zile de îngrijiri medicale.

T. cei trei inculpați prin declarațiile date în cursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată, au recunoscut faptul că au agresat părțile vătămate T. O. și T. V., dar nu erau de acord cu anumite susțineri ale acestora din urmă.

S-a arătat de părțile vătămate T. V. și T. O. că în jurul orelor 9:00 dimineața stăteau afară în curtea căminului cultural pe o bancă împreună cu martorul M. I. G. și consumau bere. A trecut pe lângă ei T. V. și a răsturnat berea lui T. O. T. V. a susținut că nu a răsturnat sticla de bere aparținând inculpatului-parte vătămată și că nu așa s-a ivit scandalul dintre cele două familii.

I. de fond a reținut că doar părțile vătămate T. O. și T. V., precum și martorul M. I. G. au menționat în declarațiile lor survenirea acestui incident, dar declarațiile sunt contradictorii sub multe aspecte. T. O., în cursul urmăririi penale a arătat că T. V. a dat cu piciorul în sticla de bere și conținutul s-a vărsat pe el, motiv pentru care l-a certat pe T. V., că de ce i-a vărsat berea, imediat venind toți cei trei frați către el și a început să-l lovească. În fața instanței de judecată, declarația apare ușor schimbată, în sensul că T. V. ar fi lovit sticla de bere pe care el o ținea în mână, iar conținutul s-a vărsat pe el și pe jos, T. O. s-a ridicat de pe bană a făcut câțiva pași în urma lui T. V. pentru a-l ocărî, fără a avea însă o discuție în contradictoriu cu acesta întrucât imediat au tăbărât toți trei asupra lui.

Partea vătămată T. V. confirmă în parte cele declarate de soțul ei, respectiv că acesta avea sticla de bere în mână, dar nu menționează că berea ar fi sărit pe T. O. A. declarații sunt însă contrazise în parte și de martorul M. I. G., care a declarat atât la urmărire penală cât și în fața instanței de judecată că sticla de bere era jos lângă bancă și nu în mâna lui T. O., iar în fața instanței de judecată a menționat că T. G. a fost cel care a răsturnat sticla de bere și cu T. V.

Față de aceste contradicții mai sus evidențiate, având în vedere că inculpatul T. V. nu recunoaște că evenimentele s-ar fi derulat în modalitatea aceasta și raportat la faptul că nu există alți martori care să fi descris acest presupus incident, instanța de fond nu a putut reține că T. V. ar fi vinovat pentru izbucnirea conflictului dintre cele două familii.

Un alt aspect invocat de către T. O. a fost faptul că este posibil să-l fi lovit în zona capului pe T. G., dar ar fi făcut acest lucru doar în autoapărare, în timpul încăierării care a avut loc între el și cei trei inculpați. A. variantă susținută în parte de T. V., soția lui, este însă infirmată atât de declarațiile celor trei inculpați: T. G., T. V. și T. T., cât și de martorii B. E., C. I., T. V. T. au arătat că în timp ce T. V. încerca să-l convingă pe T. O. să se ducă acasă și au ieșit din incinta curții căminului cultural, T. O. s-a smuls din mâinile soției sale pe care a și îmbrâncit-o puțin, s-a întors în curte și s-a îndreptat spre T. G., pe care l-a lovit în zona dreaptă a frunții. O parte din cei audiați au observat clar că T. O. a folosit o piatră la aplicarea loviturii și la fața locului a fost identificată o piatră care prezenta pete de culoare roșie, acest aspect rezultând din procesul verbal de cercetare la fața locului (f. 19).

Totodată, s-a reținut că și martorul M. I. G., arată că T. O. l-a lovit cu o piatră pe T. G. și după ce i-a curs sânge, pe față și pe cămașă, au sărit la bătaie toți cei trei inculpați.

Pentru motivele mai sus arătate, instanța de fond a concluzionat că T. O., a intenționat să-l lovească pe T. G. și nu există un caz de legitimă apărare care să înlăture caracterul penal al faptei. Mai mult de atât, având în vedere atitudinea acestuia și faptul că acțiunile lui au declanșat conflictul dintre cele două familii, instanța de fond a apreciat că în mod justificat se poate reține starea de provocare față de cei trei inculpați T. G., T. V. și T. T.

Inculpații au invocat faptul că pe parcursul nunții T. O. ar fi lovit-o pesoția lui T. V. cu palma în zona feței, încât i-a căzut și baticul pe jos, în același sens sun și declarațiile martorilor T. V. și T. V., soția și fiicainculpatului T. G.. A. aspecte au fost însă negate de T. O. și T. V. și instanța reține că nu există nici un alt mijloc de probă care să confirme susținerile inculpaților, nici un alt martor nu a observat, ca la nuntă T. O. să o fi lovit pe T. V., doar martorul C. I. a relatat despre un incident între T. O. și T. V., dar acesta nu a avut loc pe parcursul nunții, ci a doua zi dimineața când cei doi se îndreptau către casă și T. O. s-a smuls din mâinile soției, pe care a și împins-o, dar aceasta nu a căzut, nesuferind astfel nici un fel de vătămări.

De altfel, a subliniat instanța de fond, este de reținut că cele patru persoane au arătat că agresiunea din timpul nopții a avut loc la nivelul capului părții vătămate T. V., or, din certificatul medico-legal amintit anterior rezultă că partea vătămată a suferit leziuni în zona coapselor și la brațul stâng.

I. a reținut că și în ceea ce privește altercația de la domiciliul părților vătămate există anumite contradicții în declarațiile părților vătămate și a inculpaților. În cursul urmăririi penale T. V. și T. T., au susținut că după ce au ajuns în fața casei părților vătămate T. O. ar fi strigat „haideți mă, nu mătem de voi și vă dau eu vouă";, T. G., însă a susținut că au intrat direct în curte fără discuții prealabile. În fața instanței de judecată doar inculpatul T. V. a mai invocat acest aspect care de altfel a fost susținut și de T. V., soțiainculpatului T. G. A. susțineri sunt însă contrazise de declarațiile părților vătămate și de declarațiile martorilor M. I. G. și T. V., care au arătat că cei trei ajunși la domiciliul părților vătămate au intrat direct fără să ceară permisiunea.

Având în vedere faptul că din declarațiile inculpatului T. G., a părților vătămate T. O., T. V. și a martorilor M. I. G., T. V. rezultă că T. O. se afla în bucătărie în momentul în care cei trei au pătruns în curtea lui, prima instanță a apreciat că susținerile acestora cu privire la faptul că au fost chemați de T. O. să intre în curte, nu corespunde adevărului.

S-a invocat totodată de către inculpați că T. O. ar fi avut un cuțit cumâner alb, în mână în momentul în care a ieșit din bucătărie. A. variantă este susținută doar de declarațiile martorelor T. V. și T. V., toți menționând că T. G., l-a lovit pe T. O. și acesta a scăpat cuțitul din mână, cuțitul fiind ridicat probabil de T. V.

I. de fond a reținut însă că nici părțile vătămate nici martorii M. I. G., M. O. și M. V., nu au observat nici un cuțit alb sau de orice altă culoare și nu există alte probe care să confirme folosirea acestei arme albe de către inculpatul-parte vătămată T. O.

În ceea ce privește susținerea părților vătămate că inculpații au intratde mai multe ori în curtea lor, instanța de fond a reținut că există contradicții între declarațiile părților vătămate T. V. și T. O. și martorilor M. I. G., M. O. și M. V. A., în timp ce T. V. a susținut că i-a scos pe cei trei cu ajutorul lui M. O., M. I. G. și M. V., de două ori din curte și aceștia au revenit sărind gardul, T. O. l-a urmărire penală a declarat că inculpații au fost scoși o dată din curte și el oricum și-a pierdut cunoștința și nu a mai observat ce s-aîntâmplat, în fața instanței de judecată a susținut că aceștia au ieșit și reintrat de 3 ori, în curtea lui. M. I. G., nu a menționat în declarațiile sale nimic cu privire la o eventuală revenire a inculpaților în curtea părților vătămate, iar M. O. menționează faptul că a existat doar o singură reintrare a inculpaților, în timp ce M. V. l-a urmărire penală menționează că le-a cerut celor trei să iasă afară, trăgând de ei să-i ducă spre poartă, dar ei s-au îndreptat iarăși către T. O. și au început să-l lovească, iar în fața instanței de judecată a declarat că la aproximativ 2-3 minute după prima ieșire ainculpaților din curte, aceștia au intrat din nou dar nu l-au mai agresat pe

T. O., întrucât acesta era deja în casă.

Față de aceste contradicții, instanța de fond a concluzionat că nu se poate reține în sarcina inculpaților T. V., T. T. și T. G., faptul că ar fi revenit o dată sau de două ori în curtea părților vătămate, dar este evident că pentru că aceștia nu aveau acceptul sau consimțământul lui T. V. sau T. O. pentru a pătrunde în imobilul aparținând acestora.

Cei trei inculpați amintiți anterior au arătat că nu au lovit-o intenționatpe partea vătămată T. V., dar există posibilitatea să o fi lovit în timp ce-1 agresau pe inculpatul - parte vătămată T. O. S. celor trei inculpați din care rezultă că nu au lovit-o cu intenție pe partea vătămată T. V., nu pot fi luate în considerare, atâta timp cât aceasta, interpunându-se între agresori și T. O., se afla pe direcția loviturilor aplicate și deci putea fi lovită de către cei trei inculpați. I. celor trei inculpați poate fi calificată ca una indirectă, prin care aceștia au prevăzut rezultatul faptei lor și, deși nu l-au urmărit, au acceptat producerea lui.

În drept, instanța a apreciat că în sarcina inculpaților T. V., T. T. și T. G.,sunt întrunite elementele constitutive a două infracțiuni de vătămare corporală (în dauna părților vătămate T. O. și T. V.) și a infracțiunii de violare de domiciliu, fapte ce întrunește sub aspect obiectiv și subiectiv elementele infracțiunii prev. de art. 181 alin.1 din Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 lit. b C.penal, art. 75 lit. a C.penal și art. 192 alin. 2 Cod penal. În privința infracțiunii de vătămare corporală se impune reținerea stării de provocare, întrucât comportamentul părții vătămate T. O. a fost un factor declanșator al conflictului. Totodată prin faptul că cei trei inculpați au acționat împreună, se impune reținerea dispozițiilor art. 75 lit. a

Cod penal.

Față de probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a reținut ca deplin dovedită săvârșirea infracțiunilor vătămare corporală (în dauna părților vătămate T. O. și T. V.) și a infracțiunii de violare de domiciliu, fapte ce întrunește sub aspect obiectiv și subiectiv elementele infracțiunii prev. de art. 181 alin.1 din Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 lit. b C.penal, art. 75 lit. a C.penal și art. 192 alin. 2 Cod penal. (sub forma intenției directe cu privire la infracțiunea de vătămare corporală în dauna lui T. O. și a infracțiunii de violare de domiciliu și de intenție indirectă cu privire la infracțiunea de vătămare corporală în dauna lui T. V.) de către inculpații T. V., T. T. și T. G., fapt pentru care, în raport de art. 52 C. a aplicat o pedeapsă cu închisoarea, pentru fiecare dintre inculpați și pentru fiecare infracțiune în parte.

La individualizarea pedepselor instanța de fond a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C., respectiv dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de art. 181 alin. 1 Cod penal ( 6 luni - 5 ani închisoare) și de art. 192 alin. 2 Cod penal (3 ani - 10 ani), gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorilor, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În acest sens s-a avut în vedere starea de provocare ca urmare a comportamentului părții vătămate T. O., dar și faptul că cei trei inculpați au acționat împreună, depășindu-i numeric și proporțional în forță pe părțile vătămate, iar după ce conflictul inițial de la căminul cultural a fost aplanat de persoanele prezente, au insistat în determinarea lor de a cauza părții vătămate T. O. vătămări corporale, urmărind-o până la domiciliu, unde i-au aplicat din nou lovituri.

S-a reținut însă faptul că inculpatul T. T. la domiciliul părților vătămate a încercat să îi oprească pe ceilalți doi inculpați, acest aspect

(rezultând din declarațiile martorilor M. I. G. și T. V.) a fost avut în vedere de instanță la dozarea pedepsei.

Totodată s-a făcut aplicarea prevederilor art. 74 alin. 1 lit. a și c C., întrucât instanța de fond a apreciat că inculpații au avut o conduită bună, atât înainte de săvârșirea infracțiunii, fapt atestat și de fișele de cazier atașate la fila 94-96 din dosar potrivit căreia inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, cât și pe parcursul urmăririi penale și a procesului penal, au recunoscut și regretat săvârșirea faptei colaborând cu organele de urmărire penală și instanța de judecată.

În consecință, instanța în baza art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 lit. b C.penal, art. 75 lit. a C.penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. e C.penal și art. 80 alin. 2 Cod penal l-a condamnat pe inculpatul T. G., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate T. O.) la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În baza art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 lit. b C.penal, art. 75 lit. a C.penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. e C.penal și art. 80 alin. 2 Cod penal s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate T. V.) la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 192 alin. 2 C.penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c

C.penal raportat la art. 76 lit. c C.penal a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilește un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.

În ceea cel îl privește pe inculpatul T. V., în baza art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 lit. b C.penal, art. 75 lit. a C.penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. e C.penal și art. 80 alin. 2 Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului T. V., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate T. O.) la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În baza art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 lit. b C.penal, art. 75 lit. a C.penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. e C.penal și art. 80 alin. 2 Cod penal s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate T. V.) la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 192 alin. 2 C.penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c

C.penal raportat la art. 76 lit. c C.penal s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa de

6 luni închisoare.

În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.

Totodată, instanța de fond în baza art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 lit. b C.penal, art. 75 lit. a C.penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. e C.penal și art. 80 alin. 2 Cod penal a dispus condamnarea inculpatului T. T., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate T. O.) la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, art. 73 lit. b C.penal, art. 75 lit. a C.penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. e C.penal și art. 80 alin. 2 Cod penal s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală (în dauna părții vătămate T. V.) la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 192 alin. 2 C.penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c

C.penal raportat la art. 76 lit. c C.penal s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa de

4 luni închisoare.

În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 4 luni.

Cu privire la suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru fiecare din cei trei inculpați, prima instanță a reținut că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în ceea ce privește pedeapsa aplicată și natura infracțiunii, persoana infractorului și convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.

P. art. 359 C., s-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83

C., a căror nerespectare poate atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

I. a apreciat că, față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de ansamblul circumstanțelor personale ale inculpaților, se impune interzicerea exercitării drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C. În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 71 C., instanța a dispus, ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării de către inculpații T. V., T. G. și T. T. exclusiv a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C. p., pe perioada executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5 C. instanța a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii față de cei trei inculpați constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C. pe durata termenului de încercare.

În drept, fapta inculpatului - parte vătămată T. O. de a aplica lovituriinculpatului - parte vătămată T. G., cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 7 - 8 zile de îngrijiri medicale, faptă nerecunoscută de inculpat, dar dovedită prin ansamblul materialului probator, relevante fiind declarațiile martorilor B. E., C. I., T. V., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev.de art.180 alin.2 C.pen.

Față de probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a reținut ca deplin dovedită săvârșirea infracțiunii prev. de art.180 alin.2 C.pen, cu vinovăție (sub forma intenției directe, el având prefigurarea rezultatului faptei sale și l-a urmărit) de către inculpatul T. O., fapt pentru care, în raport de art. 52 C. i-a aplicat o pedeapsă cu amendă penală.

La individualizarea pedepsei instanța a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C., respectiv dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de art.180 alin.2 C.pen ( 6 luni - 1 an închisoare sau amendă), gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În acest sens s-a avut în vedere faptul că inculpatul prin fapta sa a declanșat conflictul dintre cele două familii și că pe parcursul nunții au mai existat mici incidente între el și T. G., cauzate tot de inculpat. D. inculpatul nu are antecedente penale, instanța nu a reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a C.penal, întrucât ar determina reducerea limitei maxime a pedepsei amenzii penale conform art. 180 alin. 2 rap. la art. 63 alin. 3 C.penal și art. 76 lit. f C.penal sub 300 lei, ceea ce ar reprezenta o pedeapsă prea mică față de gravitatea faptei săvârșite de inculpat, însă lipsa antecedenței penale a fost avută în vedere la individualizarea pedepsei.

În consecință, în baza art. 180 alin. 2 C.penal cu aplicarea art. 63

C.penal s-a dispus condamnarea inculpatului T. O., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe (în dauna părții vătămate T. G.) la pedeapsa de 800 lei amendă penală. I. de fond i-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 63 ind. 1 Cod penal.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a reținut căpotrivit disp. art.14 alin.3 C.proc.pen., repararea pagubei se face potrivit legii civile, text care trebuie coroborat cu disp. art.1169 C.civ., care prevăd că cel ce formulează o pretenție în fața instanței trebuie să o dovedească. Totodată instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 998 C.civ., conform cărora orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l reface, iar potrivit art. 999 C.civ., omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și pentru prejudiciul cauzat prin imprudența sau neglijența sa.

Totodată cuantumul daunelor morale pe cât posibil trebuie să asigure o compensare bănească a tuturor suferințelor fizice și psihice suportate de partea civilă, dar nu poate constituie o modalitate de îmbogățire a acesteia

Față de probatoriul administrat instanța a apreciat că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită, prejudiciul material și moral produs părții civile, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și vinovăția inculpaților T. V., T. G. și T. T. față de părțile vătămate T. V. și T. O.

Având în vedere că s-a reținut starea de provocare a inculpaților, instanța de fond a stabilit un grad de vinovăție de 70 % raportat la 30 % față de părțile vătămate, reținând că inculpații au avut un grad mai mare de vinovăție mai ales în ceea ce privește fapta de violare de domiciliu și că au continuat să aplice părților vătămate lovituri și la domiciliul acestora. Acest procent fiind avut în vedere de instanță la stabilirea cuantumului despăgubirilor.

De asemenea, au fost îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale și cu privire la fapta săvârșită de inculpatul T. O. în dauna părții vătămate T. G.

Față de întinderea prejudiciului, care urmează a fi reparat, judecătoria a reținut că T. O. s-a constituit parte civilă împotriva inculpaților cu suma de

60.000 lei, din care suma de 58.000 lei reprezentând daune morale, iar suma de 2.000 lei daune materiale.

În susținerea pretențiilor formulate, partea vătămată T. O. a depus la dosarul cauzei chitanțe cu privire la cheltuielile efectuate pentru investigațiimedicale filele 38-41 din dosar, în sumă totală de 155 lei. Nu a fost avută în vedere chitanța de la fila 41 - jos în sumă de 244 lei, întrucât aceasta reprezintă contribuția la casa de asigurări de sănătate pentru lunile mai

2008 + mai 2009, întrucât obligația de achitare a acestei sume îi revine părții vătămate pentru a putea beneficia de servicii medicale.

Martorul P. I. (f.180) a arătat în fața instanței că a lucrat pentru părțile vătămate toată vara respectivă, întrucât T. O. a fost bolnav și a stat la pat. Z. de lucru era plătită cu 50 de lei plus mâncare și țigări, martorul precizând totodată că de fiecare dată lucrau mai multe persoane (2-3) pentru partea vătămată.

I. a reținut că potrivit certificatului medico-legal, T. O. a suferit vătămări care au necesitat spre vindecare 38-40 zile îngrijiri medicale, chiar dacă martorul P. I. a arătat că T. O. nu a lucrat toată vara respectivă, instanța constată că partea vătămată nu a dovedit legătura de cauzalitate între vătămările corporale suferite și imposibilitatea de a munci câteva luni de zile, astfel încât instanța va avea în vedere doar cele 40 de zile. F. că T. O. a avut mai multe persoane la lucru cu ziua nu justifică obligarea inculpaților la plata sumelor aferente a 3 sau mai multe persoane, ci doar pentru o singură persoană care a lucrat în locul lui T. O. S-a mai reținut și faptul că nu s-a dovedit valoarea celorlalte bunuri (mâncarea și țigările) primite de zilieri, nefiind posibilă cuantificarea de către instanță a acestei sume.

Raportat la cele arătate mai sus, judecătoria a stabilit suma de 2.000 lei (40 zile ori 50 lei) pentru această parte din daunele materiale. Adunând cele două sume mai sus arătate, rezultă un prejudiciu material de 2.155 lei, la care se va aplica procentul de 70%, suma finală pentru daune materiale ridicându-se astfel la 1508,5 lei.

În ceea ce privește daunele morale, instanța de fond a apreciat că 100 lei pe zi de îngrijiri medicale este suficient pentru a compensa suferințele fizice și psihice, stabilind suma de 4.000 lei, la care se raportează din nou procentul de 70%, rezultând suma de 2.800 lei.

În consecință, în baza art. 998-999 Cod civil, raportat la art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, instanța a admis în parte acțiunea civilă și a obligat pe inculpații T. G., T. V. și T. T. în solidar să plătească părții civile T.

O., suma de 4308,5 lei cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de

1508,5 lei reprezintă daune materiale, iar suma de 2.800 lei daune morale.

Partea vătămată T. V. s-a constituit parte civilă în cauză împotrivainculpaților T. G., T. V. și T. T. cu suma de 15.000 lei, din care 14.000 lei reprezentând daune morale și 1.000 lei daune materiale.

Pentru a dovedi sumele plătite pentru investigații medicale, T. V. a depus două chitanțe în sumă totală de 76 lei (f.40 și 41). Pentru aceleași considerente, ca mai sus, instanța a acordat daune materiale corespunzător sumelor plătite zilierilor aferent celor 22 zile de îngrijiri medicale, respectiv ar fi suma de 1100 lei (22 x 50 lei). Rezultă astfel suma de 1176 lei, iar prin aplicarea procentului de 70% instanța stabilind cuantumul despăgubirilor materiale la suma de 832,2 lei.

Cu privire la daunele morale, instanța de fond a stabilit suma de 2.300 lei, apreciind că aceasta este suficientă pentru acoperirea prejudiciului moral cauzat, iar ca urmare a stabilirii procentului de 70%, rezultă suma de

1610 lei.

În consecință, în baza art. 998-999 Cod civil, raportat la art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, prima instanță a admis în parte acțiunea civilă și i-a obligat pe inculpații T. G., T. V. și T. T. în solidar să plătească părții civile T. V., suma de 2.442,2 lei cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de

832,2 lei reprezintă daune materiale, iar suma de 1.610 lei daune morale.

Inculpatul - parte vătămată T. G. s-a constituit parte civilă în cauzăîmpotriva inculpatul - parte vătămată T. O. cu suma de 3.000 lei, reprezentând daune morale și materiale.

În ceea ce privește daunele materiale, nu s-a solicitat administrarea niciunui mijloc de probă, motiv pentru care instanța a stabilit doar despăgubirile pentru daunele morale și raportat la numărul de zile de îngrijiri medicale și la modul concret de derulare a evenimentelor, a apreciat că suma de 800 lei este potrivită pentru a acoperi prejudiciul moral suferit de T. G.

Față de cele arătate, în baza art. 998-999 Cod civil, raportat la art. 14

și art. 346 Cod procedură penală, instanța a admis în parte acțiunea civilă și l-a obligat pe inculpatul T. O. să plătească părții civile T. G., suma de 800 lei cu titlu de despăgubiri civile - daune morale.

S. J. de U. B. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 804 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părții vătămate T. V. și a inculpatului - parte vătămată T. O. I. de fond, în baza art.313 din Legea nr.95/2006 modificată prin OUG nr.7., i-a obligat pe inculpații T. G., T. V. și T. T. în solidar să plătească părții civile, S. C. J. de U. B., suma de 530 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare necesitate de vindecarea părții vătămate T. O. și suma de 374 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare necesitate de vindecarea părții vătămate T. V.

În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat fiecare inculpat la plata către stat a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 193 alin. 1 au fost obligat inculpații T. G., T. V. și T. T. în solidar să plătească părților vătămate, constituite părți civile, T. O. și T. V. suma de 1.800 lei cu titlul de cheltuieli de judecată (deși s-au depus chitanțe doveditoare pentru suma de 2.400 lei, instanța față de admiterea doar în parte a acțiunii civile, a apreciat că se impune obligarea inculpaților la plata doar o parte din cheltuielile judiciare efectuate de părțile civile).

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs inculpatul P. DE PE L.

JUDECĂTORIA BISTRIȚA, inculpatul-parte vătămată T. O. și partea civilă T. V.

Recursul P. a fost declarat este în favoarea inculpaților T. V., T. T. și T.

G. și a vizat modul nelegal de soluționare a laturii civile a cauzei și modul de aplicare a dispozițiilor art. 193 alin. 4 C. privind cheltuielile judiciare ale părților, inculpații fiind obligați în solidar la cheltuieli către părțile civile, cu toate că dispozițiile art. 191 alin. 2 și art. 193 C. instituie în sarcina instanței obligația de a stabili în parte cheltuielile la care le obligă.

S-a mai susținut că modul de soluționare a laturii civile este nelegal, deoarece nu s-a ținut cont de starea de provocare care a fost reținută pe fond și nu s-au stabilit proporțiile. Pentru aceste motive s-a solicitat soluționarea corespunzătoare a laturii civile, prin reducerea în ceea ce îi privește pe inculpații T. O. și T. V. la cuantumul proporțional reținut de către instanță.

Apărătorul părții civile T. V. și a inculpatului-parte civilă T. O. au solicitat admiterea recursului pe latură civilă, solicitând acordarea integrală a despăgubirile morale solicitate.

A., s-a arătat că pentru inculpatul-parte vătămată T. O. instanța a stabilit suma de 2000 lei cu titlu de daune materiale, 155 cheltuieli cu investigații medicale și 4000 lei daune morale, însă aceste sume au fost apreciate ca fiind derizorii.

Analizând recursurile declarate, prin prisma actelor de la dosar, a motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea reține următoarele:

Prima instanță a reținut pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și în cursul judecății o stare de fapt conformă cu realitatea, reușind să surprindă exact modul de desfășurare al evenimentelor, prin interpretarea coroborată a tuturor depozițiilor persoanelor implicate. În același timp, s-a stabilit în mod corect gradul de culpă al fiecărui inculpat în producerea evenimentelor și tot în mod corect a fost reținută starea de provocare în care au acționat inculpații T. G., T. V. și T. T.

Plecând de la premisa că hotărârea primei instanțe nu a fost atacată sub aspectul laturii penale nici de către P. de pe lângă Judecătoria Bistrița și nici de către inculpați sau părțile civile, Curtea reține, în acord cu cele statuate de către instanța de fond, că gradul de culpă a fost de 70% în sarcina inculpaților T. G., T. V. și T. T. și de 30% în sarcina inculpatului- parte vătămată T. O. și a părții vătămate T. V.

Pornind de la acest aspect, Curtea constată că recursurile declarate de părțile civile T. O. și T. V. nu sunt fondate, deoarece despăgubirile civile acordate de prima instanță au fost stabilite ținându-se cont de gradul de implicare și culpa concurentă și a celor două părți civile recurente, de cuantumul despăgubirilor materiale solicitate dar și dovedite în cursul procesului, precum și prin raportare la numărul de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării fiecărei părți, pentru a se cuantifica în mod judicios daunele morale.

Sub aceste aspecte, Curtea reține că prima instanță a analizat în mod detaliat în considerentele sentinței atacate temeinicia pretențiilor civile solicitate de către recurenți, indicând în mod precis ce criterii au fost avute în vedere la stabilirea despăgubirilor materiale. În același timp, Curtea apreciază că suma de 100 lei/zi acordată părților civile cu titlu de despăgubiri morale în perioada necesară vindecării leziunilor suferite este mai mult decât rezonabilă, instituția daunelor morale fiind concepută pentru a servi la o justă și echitabilă compensare a suferințelor fizice și psihice resimțite, neputând constitui o sursă de îmbogățire fără just temei a persoanelor vătămate.

Stabilind în prealabil, pe baza probelor administrate, cuantumul despăgubirilor materiale și morale la care erau îndreptățite părțile civile, prima instanță a procedat ulterior la diminuarea acestora cu un procent de

30%, corespunzător gradului culpei concurente.

În ceea ce privește recursul declarat de parchetul de pe lângă

Judecătoria Bistrița, acesta este întemeiat.

Reținând starea de provocare în care au acționat cei trei inculpați și proporția culpei, obligarea în solidar a acestora la plata tuturor despăgubirilor civile datorate S.ui C. J. de U. B. este nelegală, sens în care hotărârea primei instanțe urmează a fi casată, despăgubirile acordate urmând a fi reduse în proporție de 30%.

Analog, este nelegală dispoziția primei instanțe de obligare solidară a inculpaților T. G., T. V. și T. T. la plata cheltuielilor judiciare către părțile civile. P. dispozițiilor art. art. 193 alin. 4 C. raportat la prev. art. 191 alin. 1 și 2 C. privind cheltuielile judiciare ale părților, inculpații trebuiau obligați separat și în proporția culpei lor, iar nu în solidar, la cheltuieli judiciare către părțile civile.

În aceste condiții, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C. Curtea va admite recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA BISTRIȚA împotriva sentinței penale nr. 324 din 14 martie 2011 a Judecătoriei B. pe care o va casa în parte doar cu privire la cuantumul cheltuielilor de spitalizare la plata cărora au fost obligați în solidar inculpații, precum și la modalitatea de stabilire a cuantumului cheltuielilor de judecată la care au fost obligați inculpații T. G., T. V. și T. T. către părțile civile.

Rejudecând cauza în aceste limite, în baza art. 998-999 cod civil rap. la art. 14 și 346 C. Curtea va dispune obligarea în solidar a inculpaților T.

G., T. T. și T. V. la plata în favoarea părții civile S. C. J. de U. B. a sumei de

361 de lei reprezentând cheltuielile de spitalizare necesitate de vindecarea părții vătămate T. O. și a sumei de 261,8 de lei reprezentând cheltuielile de spitalizare necesitate de vindecarea părții vătămate T. V. .

În baza art. 193 C. se va dispune obligarea fiecaăruia dintre inculpații T. G., T. T. și T. V. la plata în favoarea părților civile T. O. și T. V. a sumei de câte 600 de lei cheltuieli judiciare, cu titlu de onorariu avocațial la judecata în fond.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C., din considerentele anterior expuse,

Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de către părțile civile T. O. și T. V. împotriva aceleiași sentințe. În baza art. 192 alin. 3 C. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului parchetului vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 192 alin. 2 C. se va dispune obligarea părților civile T. O.

și T. V. la plata cheltuielilor judiciare în sumă de câte 150 de lei fiecare în favoarea statului.

PENTRU A. MOTIVE, IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA BISTRIȚA împotriva sentinței penale nr. 324 din 14 martie 2011 a Judecătoriei B. pe care o casează în parte doar cu privire la cuantumul cheltuielilor de spitalizare la plata cărora au fost obligați în solidar inculpații, precum și la modalitatea de stabilire a cuantumului cheltuielilor de judecată la care au fost obligați inculpații către părțile civile.

Rejudecând cauza în aceste limite obligă în solidar pe inculpații T. G.,

T. T. și T. V. să plătească părții civile S. C. J. de U. B. cu sediul în str. General G. B.n, nr. 43, B., jud. B. -N., suma de 361 de lei reprezentând cheltuielile de spitalizare necesitate de vindecarea părții vătămate T. O. și suma de 261,8 de lei reprezentând cheltuielile de spitalizare necesitate de vindecarea părții vătămate T. V. .

În baza art. 193 C. obligă pe fiecare dintre inculpații T. G., T. T. și T.

V. să plătească părților civile T. O. și T. V. câte 600 de lei cheltuieli judiciare .

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de către părțile civile T. O. și T. V. împotriva sentinței penale nr. 324 din (...) a Judecătoriei B. .

În baza art. 192 alin. 3 C. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului parchetului rămân în sarcina statului.

În baza art. 192 alin. 2 C. obligă pe fiecare parte civilă recurentă la plata cheltuielilor judiciare în sumă de câte 150 de lei în favoarea statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 21 octombrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

I. C. M. M. R. A. D. L.

T. G.

G.IER Red.A.D.L.

Dact. H.C./ 4 ex./(...) Jud.fond. B.I.S.;

← Sentința penală nr. 150/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1655/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1660/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1660/2011, Curtea de Apel Cluj