Sentința penală nr. 22/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA PENALĂ NR. NR.22/2011
Ședința publică din 17 februarie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. B., judecător GREFIER : D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-a luat spre examinare - pentru pronunțare - plângerea formulată de petentele M. M. și M. G. împotriva rezoluției procurorului din data de 22 noiembrie 2010 dată în dosar nr.373/P/2010 al P.ui de pe lângă Curtea de A. C., menținută prin rezoluția procurorului general din 21 decembrie 2010, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimații F. C. O., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, prev.de art.26 tap.la art.215 alin.1 și 3 C.pen. și abuz în serviciu contra intereselor publice prev.de art.246 C.pen. și față de S. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prev.de art.215 alin.1 și 3 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10 februarie 2011, încheie ce face parte integrantă din prezenta sentință.
C U R T E A Prin plângerea formulată de petentele M. M. și M. G., împotriva rezoluției procurorului nr. 1., pronunțată în data de (...), acestea au solicitat, în principal desființarea rezoluției și trimiterea cauzei la P. de pe lângă Curtea de A. C. în vederea continuării cercetărilor si începerii urmăririi penale împotriva făptuitorului S. I., iar în subsidiar, desființarea rezoluției și reținerea cauzei spre judecare.
În susținerea plângerii formulate petentele au menționat că au înțeles să formuleze plângere penală împotriva făptuitorului S. I. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 215 alin 3 Cod Penal. întrucât S. I., profitând de boala de care suferea defunctul M. G. și de starea în care se afla, a încheiat la datele de (...), (...) și (...) contracte de împrumut cu privire la sumele de 5.000 E., 8.500 E. si 14.500 E., la intervale de câte 5 zile fiecare împrumut.
În realitate, aceste împrumuturi nu au fost acordate, iar intimatul a profitat de starea sanitară deplorabilă în care se găsea defunctul din cauza viciului beției.
Antecesorul petentelor, M. G. suferea de viciul beției fiind într-un grad avansat de alcoolism și datorită acestui fapt, a fost de mai multe ori internat la clinica de psihiatrie, insa la scurt timp de la externare relua consumul de alcool.
Se arată că, în cadrul cercetărilor penale, petentele au solicitat efectuarea unei expertize medicale, motiv pentru care organele de politie au solicitat S.ui C. J. de U. C. - Secția de P. 1 - P. II, detalii cu privire la ultima internare a defunctului.
Din actele primite de la S. C. J. de U. C. - Secția de P. 1 - P. II, rezulta cu evidență starea avansata de degradare în care se afla defunctul in perioada semnării celor trei contracte, insa actele medicale nu au fost utilizate în cadrul cercetărilor.
Astfel, petentele au apreciat că se impune efectuarea in dosarul penal, a unei expertize medicale, care sa ateste faptul ca M. G., suferea de alcoolism cronic, fiindu-i afectat discernământul, si astfel a fost indus in eroare de făptuitorul S. I.
Din expertizele criminalistice efectuate in dosarul penal rezultă că scrisul antecesorului petentelor este tremurând si dezorganizat, confirmând astfel starea sanitara in care se afla in momentul semnării.
De asemenea, făptuitorul S. I. este cercetat pentru înșelăciune si in dosar nr. 6943/P/(...), la plângerea înaintata de către doamna Toader împotriva lui S. I., pentru așa zisul "împrumut" acordat acesteia.
Totodată, S. I., în calitate de reclamant, a formulat in dosarele civile nr. (...), nr. (...), nr. (...), nr. (...), cereri pentru restituirea unor așa zise "sume de bani" acordate de către el unor alte persoane, pârâți în aceste dosare.
Dosarele civile, menționate mai sus au fost soluționate astfel: dosar nr. (...) s-a respins cererea, dosar nr. (...), reclamantul a renunțat la judecată, dosar nr. (...), s-a respins cererea, dosar nr. (...) s-a anulat ca netimbrat.
Astfel, ne punem întrebarea cum este posibil ca o persoana ca si S. I., o persoana fără venituri si "care nu prea aduce bani in casa si nu are sume mari de bani asupra lui", după cum afirma soția acestuia - S. E. - sa acorde unor străini, pe care afirma ca îi cunoștea prin mica publicitate, din ziarul Piața, sume de bani de ordinul zecilor de mii de E., in condițiile in care făptuitorul este un om bolnav, fără serviciu de peste zece ani si care practic nu are nicio sursa de venit.
De asemenea, pentru o buna clarificare a situației de fapt si o cercetare judicioasa, se impunea ca, pe lângă probele de la dosar, sa se solicite făptuitorului sa prezinte înscrisuri care sa ateste veniturile pe care acesta le deținea la momentul acordării "împrumuturilor" .
In vederea soluționării cauzei se impune o cercetare complexa, care sa determine starea in care se afla M. G., motiv pentru care petentele au solicitat continuarea cercetărilor, pentru a se efectua o probațiune vasta care sa determine situația reala a "împrumuturilor" acordate de către făptuitor.
S-a apreciat că, in rezoluția procurorului general al P.ui de pe lângă Curtea de A. C. nu se răspunde la solicitările petentelor ci doar se reiterează succint, considerentele rezoluției din (...) , rezoluție în care se reamintește că S. I. a declarat ca nu l-a indus in eroare pe M. G. si ca i-a remis efectiv suma de bani, deoarece acesta avea nevoie pentru fiica lui, care își deschisese o afacere.
S-a menționat că fiica defunctului, M. G., nu a început nicio afacere neavând astfel nevoie de bani de la antecesorul ei, aceasta fiind angajata ca director la magazinele de pantofi B. C.
Organele de cercetare penala au obligația sa întreprindă cercetări pentru a afla daca intr-adevăr acești bani au fost primiți de către defunct de la S. I., în ce condiții au fost încheiate contractele de împrumut si daca făptuitorul a făcut o practica din acordarea de "împrumuturi";.
Simplele declarații ale făptuitorului nu sunt o probă suficienta, care sa determine aflarea adevărului în cauză, fiind necesar sa fie coroborate cu alte probe care însă nu au fost administrate.
Subliniem ca, simpla administrare a probei cu expertiza grafologica, din care rezulta ca probabil M. G. a semnat cu mana tremurândă contractele, nu răspunde plângerii de înșelăciune in convenții, in sensul ca noi susținem ca M. G., era un om bolnav, si oferindu-i-se băutură, a semnat probabil contractele, insa nu a primit banii menționați in acestea.
Astfel, făptuitorul S. I. a procedat în felul următor: i-a împrumutat lui M. G. o suma de 1500 E. și i-a cerut să garanteze restituirea cu o ipotecă asupra apartamentului.
La câteva zile, i-a oferit băutura si l-a dus la notarul public, iar la intervale de câte 5 zile l-a pus să semneze încă 3 contracte, în valoarea totală de 29.500 E.. Fără însă să îi mai dea niciun ban.
La o luna de la semnarea contractelor M. G. a decedat, iar S. I. i-a acționat în justiție pe moștenitori pentru a-și recupera așa-zisele
„împrumuturi";.
S-a apreciat că rezoluția procurorului general al P.ui de pe lângă
Curtea de A. C. este vădit netemeinica si nelegala, având in vedere modul in care au fost încheiate contractele de împrumut, starea deplorabila in care se afla antecesorul nostru, faptul ca la momentul respectiv ii era afectat discernământul si a fost indus in eroare.
De asemenea, față de notarul public F. C. O., petentele au menționat că nu au depus plângere penală, astfel că apreciază că se impune disjungerea cercetărilor față de acesta.
Prin rezoluția procurorului din data de (...), dată în dosar nr.
373/P/2010 al P.ui de pe lângă Curtea de A. C. s-a dispus, în baza prevederilor art. 228 alin. 1 C.proc.pen., art. 10 lit. d C.proc.pen., neînceperea urmăririi penale față de S. I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în convenție, prev. de art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal și față de F. C. O. - notar public, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la înșelăciune în convenție, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal și abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 246 Cod penal, în concurs ideal, conform art. 33 lit. b Cod penal;
Cheltuielile judiciare în sumă de 300 lei au rămas în sarcina statului.
Examinând dosarul penal cu numărul de mai sus, privind pe făptuitorul S. I. - față de care s-au efectuat acte premergătoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în convenție, prev. de art. 215 alin. 1 și
3 Cod penal și F. C. O. - notar public, față de care s-au efectuat acte premergătoare sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la înșelăciune în convenție, prev.d e art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin.
1 și 3 Cod penal și abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 246 Cod penal, în concurs ideal, conform art. 331it. b Cod penal, s-au constatat următoarele:
La data de (...), a fost înregistrată la P. de pe lângă J. C. N. plângerea penală formulată de petentele M. M. (soția supraviețuitoare a defunctului M.
G.) și M. G. (fiica defunctului M. G., decedat la (...)), îndreptată împotriva făptuitorului S. I.
În plângere sunt contestate trei contracte de împrumut, intervenite între împrumutătorul S. I. și împrumutatul M. G., autentificate de notarul public F. C. O. sub numerele 1697/(...) - 5.000 euro, 1720/0(...) - 8.500 euro și 1740/0(...) - 14.500 euro.
Petentele arată că M. G. suferea de alcoolism cronic, afecțiune pentru care a fost, în repetate rânduri, internat în unități medicale psihiatrice. M. M. recunoaște că, la un moment dat, la locuința familiei M. s-a prezentat S. I., susținând că l-a împrumutat pe M. G. cu 1.500 euro și solicitând semnarea unui contract care să dovedească acest împrumut.
Petenta arată că: "întrucât soțul meu nu a negat afirmațiile lui S. I., pentru a evita o situație penibilă, deși eram convinsă că nu s-a efectuat niciun împrumut, m-am deplasat cu numitul S. I. și soțul meu la notarul public F. C. O., ce a fost indicat de S. I. și am semnat un contract de împrumut, în care, la cererea susnumitului, s-a trecut drept garanție o ipotecă execuțională asupra apartamentului subsemnatei M. M.".
Acest contract de împrumut, recunoscut de petenta M. M., a fost autentificat sub nr. 1591/(...), însă M. M. și M. G. contestă validitatea contractelor ulterioare (menționate mai sus) și anume cele autentificate sub numerele 1697, 1720 și 1740, toate din 2007.
După decesul lui M. G., S. I. a formulat la Judecătoria Cluj-Napoca acțiunea civilă înregistrată sub nr. (...), vizând recuperarea sumelor împrumutate, dar petentele susțin că în realitate împrumuturile nu ar fi fost efectuate, că S. I. nu dispunea de astfel de sume de bani pentru a le da împrumut, iar M. G. n-ar fi avut nevoie de bani și nici nu ar fi arătat membrilor familiei vreo sumă de bani. În plângerea penală se mai arată că S. I. l-ar fi indus în eroare pe M. G. profitând de starea de alcoolism cronic în care se găsea acesta, motiv pentru care n-ar fi avut discernământul necesar încheierii unor contracte notariale.
În schimb, S. I. a declarat că în cazul fiecărui contract de împrumut, M. G. s-a prezentat de bună voie la notarul public, a semnat în deplină cunoștință de cauză contractele menționate, după ce notarul public i-a explicat detaliat natura actului care se încheie și consecințele nerespectării obligației de restituire a sumelor împrumutate.
S. I. mai arată că: „M. G. nu era sub influența alcoolului ... de fiecare dată când ne-am prezentat la notar, M. nu era sub influența alcoolului și de asemenea starea lui fizică și psihică nu arăta ca a unei persoane consumatoare de alcool".
Din memoriul nr. 190/(...), formulat de notarul public F. C. O. rezultă că acesta precizează că nu a încălcat prevederile art. 59 și 60 alin. 1 din Legea nr.36/1995. Aceste dispoziții normative impun unui notar public, în situația în care acesta are îndoieli cu privire la deplinătatea facultăților mintale ale vreuneia dintre părți, să procedeze la autentificare, numai dacă un medic specialist a atestat în scris că partea respectivă poate să-și exprime în mod valabil consimțământul.
Notarul public arată că personal s-a asigurat că M. G. a citit actele, a înțeles și a consimțit la autentificarea fiecărui act, arătând că M. G. era bine orientat spațio-temporal și că nu a existat vreo îndoială cu privire la lipsa discernământului părții.
Prin raportul de expertiză criminalistică nr. 236/(...) întocmit de L. I. de E. C. C., s-a concluzionat că: "semnăturile indescifrabile și scrisul olograf
- M. G. -, de pe contractele de împrumut autentificate cu nr. 1591 din (...), nr. 1697 din (...), nr. 1720 din 0(...) și nr. 1740 din 0(...), de către B. N. P. .F. C. O." din C. N., exemplare ridicate de la biroul executorului judecătoresc și de la biroul notarului public, aparțin titularului M. G.".
Ulterior, prin raportul de expertiză criminalistică nr. 84/(...), întocmit de I. N. de E. C. B., s-a concluzionat că grafismele „M. G." și semnăturile date pe acest nume la poziția "împrumutat", depuse pe exemplarelecontractelor de împrumut nr. 1697, nr. 1720 și nr. 1740 (toate din 2007), care au fost puse la dispoziția experților, au fost executate de M. G.
În cauză, a fost depusă xerocopia biletului de ieșire din spital întocmit la (...) de S. C. J. de U. C. - C. de P. 1, din care rezultă că M. G. a fost internat între (...) și (...) cu diagnosticul de dependență cronică alcoolică, sevraj necomplicat, ciroză hepatică etanolică și altele.
M. G. a mai fost internat cu diagnostice asemănătoare în luna ianuarie
2007, martie 2007 și iulie 2007, fiind externat cu stare ameliorată.
În cauză au mai fost efectuate și alte acte premergătoare, procedându- se la audierea numitei S. E., care a precizat că soțul ei, numitul S. I., "nu prea aduce bani în casă", însă apreciem că declarația acestei persoane (care precizează: "de când locuiesc cu soțul meu nu l-am văzut niciodată pe acesta cu sume mari de bani asupra lui"), nu este relevantă în cauză, în condițiile în care S. E. precizează: "relația mea cu soțul meu nu este prea bună ... eu cu soțul meu nu ținem banii în comun ... nu cunosc cu ce se ocupă soțul meu pentru a câștiga bani, pentru că niciodată nu zice nimica ce face el".
La data de (...), a fost reaudiată M. G. care arată că, în dimineața zilei de 0(...), în jurul orei 08,30, s-ar fi deplasat la domiciliul părinților ei, unde l- ar fi găsit pe M. G. într-o evidentă stare de ebrietate "cu ochii roșii și fără echilibru", motiv pentru care petenta arată că semnătura depusă în dreptul numelui lui M. G., pe contractul notarial autentificat în 0(...), nu i-ar aparține acestuia. Această "convingere" a petentei a fost însă, așa cum am arătat anterior, contrazisă de expertizele criminalistice efectuate în cauză.
Având în vedere actele premergătoare efectuate, precum și cele constatate, apreciem că nu există niciun fel de indicii care să ateste existența laturilor obiective ale infracțiunilor de înșelăciune în convenție, respectiv complicitate la înșelăciune în convenție. Nu există niciun element care să dovedească faptul că S. I., l-ar fi amăgit pe M. G., că i-ar fi prezentat o situație adevărată ca fiind mincinoasă sau fapte mincinoase ca fiind adevărate, nici nu există elementele care să dovedească faptul că F. C. O. l- ar fi ajutat cu intenție, pe S. I., să-l amăgească pe M. G. și să-l păgubească În acest mod.
De asemenea, nu există indicii care să ateste existența laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, nerezultând niciun fel de elemente care să arate că notarul public F. C. O. și-ar fi încălcat cu știință atribuțiile de serviciu.
Nu s-a dovedit sub nicio formă că M. G. s-ar fi aflat într-o stare, în datele de (...), 0(...) și 0(...), care în mod obiectiv să-i permită notarului public să aibă îndoieli cu privire la deplinătatea facultăților mintale ale numitului M. G.
Problema invocată de petente, privitor la starea de alcoolism cronic a numitului M. G., care ar fi putut fi de natură a-i afecta acestuia, eventual, discernământul, nu este o problemă de natură penală, ci o problema de natură strict civilă, privitoare la valabilitatea consimțământului exprimat de o parte contractantă, în condițiile în care nu există niciun element care să arate că acest consimțământ ar fi fost viciat prin doi (înșelăciune) din partea co-contractantului.
Urmează ca instanțele civile să se pronunțe, cu deplină competență, asupra problemei valabilității consimțământului exprimat în fața notarului public de către M. G. în anul 2007.
Plângerea formulată în cauză de petente este nefondată pentru următoarele considerente:
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune în convenții prevăzută de art. 215 alin. 3 C.p. legea are în vedere mai multe modalități prin care se poate comite infracțiunea, facându-se astfel distincție între inducerea și menținerea în eroare. Pe de altă parte, sub aspectul momentelor intervenției acțiunii infracționale se distinge între încheierea unui contract sau executarea acestuia.
Actele premergătoare efectuate în cauză nu au confirmat existența unor indicii care să se circumscrie laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune incriminată de dispozițiile art. 215 alin. 1,3 C.p. neexistând nici un indiciu că făptuitorul S. I. ar fi întreprins acte de inducere ori de menținere în eroare a numitului M. G. cu prilejul întocmirii contractelor de împrumut nr. 1697/(...),1720/(...) și 1740/(...). Ca atare în speță nu se justifică începerea urmăririi penale și continuarea cercetărilor față de făptuitorul S. I.
Astfel, raportul de expertiză criminalistică întocmit în cauză de I. B. a concluzionat că grafismele „ M. G. "; și semnăturile existente la poziția „ împrumutat "; pe contractele la care se face referire au fost executate de petentul M. G. . De asemenea, notarul public F. C. O. a precizat în declarația sa ( filele 167-169 dosarul de urmărire penală ) că la data de (...) M. G. a fost prezent în fața sa însoțit de soția sa, petenta M. M. și au semnat contractul cu nr. 1591 fără ca, în acea împrejurare petenta să îl încunoștiințeze că M. G. are probleme de sănătate. Cu prilejul autentificării actelor ulterioare i-a adus la cunoștință atât conținutul fiecărui act în parte cât și răspunderea contractuală pe care și-o asuma , notarul asigurându-se că M. G. înțelegea pe deplin semnificația actelor pe care le încheia. Mai mult, potrivit aceleiași declarații niciodată M. G. nu s-a prezentat în fața notarului în stare de ebrietate nefiind oferite astfel indicii despre un eventual alcoolism cronic.
Împrejurarea că, așa cum rezultă din actele medicale depuse la dosarul de urmărire penală M. G. a fost internat în repetate rânduri pe parcursul anului 2007 la S. C. J. de U. C. - C. de P. I cu diagnosticul de dependență cronică alcoolică ori că, așa cum susțin petentele prin apărător făptuitorul S. I. nu dispunea de veniturile necesare acordării unor astfel de împrumuturi nu constituie temeiuri pentru continuarea cercetărilor în cauză întrucât, astfel cum s-a precizat anterior nu există indicii ale săvârșirii infracțiunii de înșelăciune. Ca atare, efectuarea unei expertize medicale de natură să certifice că, pe fondul alcoolismului de care suferea M. G. discernământul îi era afectat precum și efectuarea unor verificări privind veniturile pe care le avea făptuitorul în momentul acordării împrumuturilor nu se justifică raportat la actele premergătoare ce au fost efectuate în cauză.
În consecință, Curtea apreciază că rezoluția pronunțată în cauză este legală și temeinică astfel că, având în vedere și dispozițiile art. 2781 alin. 8 lit. 8 C.p.p. plângerea formulată de petentele M. M. și M. G. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 22 noiembrie 2010 dată în dosar nr. 373/P/2010 al P.ui de pe lângă Curtea de A. C. va fi respinsă ca nefondată. În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. petentele vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE Respinge plângerea formulata de petentele M. M. domiciliată în C. N. str. Lăcrimioarelor, nr. 4, ap.43 si M. G., domiciliată în C. N., str. I. M., nr.45, AP.3, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 22 noiembrie 2010 dată în dosar nr. 373/P/2010 al P.ui de pe lângă Curtea de A. C., confirmată prin rezoluția din 21 decembrie 2010 a Procurorului General al P.ui de pe lângă Curtea de A. C. Obligă pe petente la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de câte 100 lei. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din data de 17 februarie 2011. PREȘEDINTE GREFIER M. B. D. S. Red.MB/dact.MS 2 ex./(...)
| ← Încheierea penală nr. 764/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 145/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
