Decizia penală nr. 1465/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1465/R/2012
Ședința publică din 24 octombrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : A. D. L., judecător
JUDECĂTORI : M. R.
: V. C.
GREFIER : L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin A. C. - procuror, din cadrul P. de pe lângă Curtea de A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul P. M. împotriva sentinței penale nr. 98 din data de 18 mai 2012, pronunțată de Judecătoria Huedin în dosar nr. (...), privind pe inculpatul P. M., trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Huedin dat în dosar nr. 166/P/2008, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și g Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal..
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă pentru inculpatul P. M. avocat substituent P. M. pentru apărătorul ales al acestuia, avocat O. C., ambele din Baroul Sălaj, cu delegații la dosar ( f. 12, 13 ) și, respectiv apărătorul desemnat din oficiu, avocat C. M., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul P. M. și partea civilă V. T.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Apărătoarea din oficiu a inculpatului solicită instanței să ia act de încetarea delegației sale și să se dispună plata onorariului parțial din fondul M.ui
Justiției.
Curtea constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu având în vedere că s-a prezentat apărătorul ales al inculpatului și se va pronunța asupra onorariului parțial solicitat în cauză, prin hotărâre.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul substituent al inculpatului solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței penale nr. 98/2012 pronunțată de Judecătoria Huedin, casarea sentinței recurate și achitarea inculpatului, în baza art. 10 lit. c Cod procedură penală și art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală.
Raportat la achitarea solicitată și în fața instanței de fond arată că prima instanță a stabilit că la dosar nu sunt probe concludente care să contureze lipsa de participare a inculpatului la săvârșirea infracțiunii de furt din luna ianuarie a anului 2008. per a contrario consideră că la dosar nu sunt probe concludente pentru stabilirea vinovăției inculpatului, confirmând că acesta a recunoscut săvârșirea faptei, într-o primă fază, motivat de temerea față de organele de cercetare penală, iar indicarea modalității de pătrundere în imobil s-a datorat faptului că locația îi era familiară pe considerentul că a locuit anterior în chirie, cunoscând și faptul că intrarea nu era securizată în vreun fel. De asemenea, invocă și declarația părții vătămate prin care se arată explicit că soba de teracotă care a fost furată are o greutate semnificativă care impune mobilizarea a patru persoane de gen masculin pentru o eventuală deplasare a acesteia. Consideră că în cauză sunt probe suficiente pentru a dovedi nevinovăția inculpatului, solicitând admiterea recursului și achitarea acestuia.
Reprezentanta M.ui P. apreciază ca nefondat recursul declarat de către inculpatul P. M. împotriva sentinței penale nr. 98/2012 a Judecătoriei H., solicită respingerea acestuia, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, precum și menținerea hotărârii primei instanțe întrucât probele administrate pe parcursul urmăririi penale și parțial a cercetării judecătorești sunt concludente și utile, dovedind vinovăția inculpatului.
Mai arată că apărarea formulată de către inculpat constă în revenirea nemotivată în fapt asupra declarației de recunoaștere cu privire la care arată că are valoare probatorie și se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, inclusiv cu declarația părții vătămate, prin care se arată că inculpatul a recunoscut și în fața sa săvârșirea faptei și i-a promis recuperarea prejudiciului în momentul în care va reintra în posesia bunurilor sustrase, la care se adaugă și actul de reconstituire procedural efectuat în cursul urmării penale, concordant cu poziția de recunoaștere a inculpatului P. M.
În condițiile anterior expuse apreciază că nu ne aflăm în prezența vreunui dubiu și că instanța fondului a reținut în mod corect vinovăția inculpatului.
Pentru motivele redate consideră recursul nefondat și solicită respingerea acestuia.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 98 din data de 18 mai 2012 pronunțată de
Judecătoria Huedin, în baza art.208 alin.l, art.209 alin.l lit.a, g Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, raportat la art.74 alin. ultim, art.76 lit.c Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului P. M., fiul lui F. și M. născut la data de (...) în Bălan, jud. Sălaj, CNP 1., necăsătorit, recidivist, domiciliat în J. str.P. nr. 28, jud.Sălaj, la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din cursul lunii ianuarie 2008.
S-a constatat că prezenta infracțiune este în concurs cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare în regim de detenție prin sentința penală nr. 44 din (...) a Judecătoriei
J., dosar nr. (...), definitivă la data de (...), pedeapsă ce a fost executată în perioada (...) și până la (...), când inculpatul a fost pus în libertate condiționată cu un rest neexecutat de 30 zile de închisoare.
În baza art.36 alin.1 Cod penal, s-a dispus repunerea în individualitatea sa a pedepsei rezultante de 1 an închisoare aplicată inculpatului P. M. prin sentința penală nr.44 din (...) a Judecătoriei J., în pedepsele componente de 6 luni închisoare și 1 an închisoare, pedepse ce s-au contopit potrivit prevederilor art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal cu pedeapsa de 6 luni închisoare stabilită prin prezenta sentință, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art.71 C. pen., s-a dispus privarea inculpatului P. M. de exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a Cod penal numai cu privire la dreptul de a fi ales, pe durata prevăzuta de art.71 alin.2 C. penal.
S-a constatat că pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare a fost executată de inculpat în perioada (...) și până la (...) când a fost liberat condiționat cu un rest neexecutat de 30 zile închisoare.
S-a dispus anularea mandatului de executare emis anterior de Judecătoria Jibou pentru pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 44 din (...) a Judecătoriei J. și întocmirea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare stabilită prin prezenta sentintă, mandat ce s-a constatat că nu este activ.
În baza art.14 raportat la art.346 Cod procedură penală, art.1357 și următoarele din Noul Cod Civil, s-a constatat nerecuperat prejudiciul cauzat de inculpat părții civile V. T. în valoare totală de 1.500 lei, sumă la care a fost obligat inculpatul în favoarea părții civile.
S-a stabilit onorariu parțial din oficiu de 100 lei în favoarea av.Mare Lotica, onorariu suportat din fondul special al M.ui Justiției, iar în baza art.191 Cod pr.penaIă, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare sumă în care se include și onorariul pentru apărător din oficiu.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Huedin din data de (...) s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P. M. - fiul lui F. și M., născut la data de (...) în Bălan, jud. Sălaj, CNP 1., posesor a C.I. seria SX nr. 0. eliberată de P. J., fără ocupație, necăsătorit, recidivist, domiciliat în J., str. P., nr.28, jud. Sălaj pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 , art. 209 alin. 1 lit a,g Cod penal, cu aplic. art. 37 lit b C. pen.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență că în cursul lunii ianuarie 2008, pe timp de noapte, fiind însoțit de numitul C. V. R., inculpatul P. M. a sustras dintr-un imobil aparținând părții vătămate V. T., situat în corn. C., sat V., nr. 67 A, jud. C., două fotolii tapițate și o sobă de teracotă cu picioare, cauzând părții vătămate un prejudiciu de 1.500 lei.
Fiind audiat în cursul urmăririi penale inculpatul P. M. a avut un comportament oscilant, recunoscând inițial comiterea infracțiunii, după care a revenit asupra acestei declarații și a susținut că este nevinovat, poziție menținută și în fața instanței de judecată.
Partea vătămată V. T. s-a constituit parte civilă cu suma de 1.500 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de inculpat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a stabilit următoarea situație de fapt:
La data de (...), partea vătămată V. T., a sesizat organele de poliție din cadrul Postului de P. C., cu privire la faptul că în data de (...) a constatat că din imobilul său situat în localitatea V., nr.67 A lipsește o sobă de teracotă cu picioare și două fotolii tapițate de culoare vișinie, precizând că nu cunoaște cine i-a sustras bunurile însă în imobil au locuit cu chirie două persoane, una dintre acestea fiind inculpatul P. M.
Cu ocazia cercetării la fața locului, organele de poliție au constatat că ușa de acces în imobil nu prezintă urme de forțare, ridicând mai multe urme papilare, care au fost analizate de către specialiști din cadrul P.i Orașului H., care au concluzionat că urmele papilare conțin suficiente elemente caracteristice pentru identificarea persoanei care le-a creat.
Prin examinarea în banca de date a sistemului AFIS, s-a stabilit că urmele papilare ridicate aparțin inculpatului P. M.
Fiind audiat de către organele de poliție inculpatul P. M. a recunoscut comiterea faptei de furt în dauna părții vătămate V. T., arătând că în perioada decembrie 2007- 06 ianuarie 2008 a locuit în imobilul părții vătămate, iar în cursul lunii ianuarie l-a rugat pe prietenul său, C. V. R., să-l transporte cu autovehiculul său la locuința părții vătămate pentru a-și lua lucrurile personale.
A arătat că, cei doi au ajuns în localitatea V. la locuința părții vătămate în jurul orelor 19,00, iar inculpatul a deschis ușa de acces în imobil, întrucât un geam era spart și a reușit să deschidă yala prin interior, după care inculpatul a luat o pungă în care se aflau bunurile sale și i-a cerut lui C. V. R. să-l ajute să încarce în autovehicul două fotolii și o sobă de teracotă, spunându-i că sunt ale sale.
Cei doi s-au deplasat la domiciliile lor, pe raza orașului J., bunurile rămânând în autovehiculul lui C. V. R., urmând ca în ziua următoare acesta să ducă bunurile la domiciliul inculpatului P. M., lucru care nu s-a mai întâmplat întrucât C. a plecat din țară.
Cu ocazia reconstituirii efectuată la data de (...), inculpatul P. M. a arătat modalitatea în care a pătruns în imobilul părții vătămate și locul de unde a sustras bunurile.
La aceeași dată inculpatul a dat o declarație în care a recunoscut comiterea faptei și a descris modul de săvârșire a acesteia.
Ulterior, în fața instanței de judecată, inculpatul a revenit asupra declarației de recunoaștere, arătând că la P. C. a recunoscut comiterea faptei deoarece a fost amenințat și i-a fost frică pentru că la postul de poliție erau mai multe persoane.
Inculpatul nu a făcut dovada amenințărilor la care ar fi fost supus.
Martorul P. A., martor asistent cu ocazia reconstituirii faptei, a declarat că nu a sesizat ca organele de poliție să fi făcut vreo presiune fizică sau morală asupra inculpatului, inculpatul arătând în mod liber felul în care a acționat, fără ca organele de anchetă să îi indice modul de operare.
Inculpatul a negat în fața instanței săvârșirea furtului din locuința părții vătămate V. T., invocând și faptul că soba de teracotă ar fi fost foarte grea astfel că două persoane nu ar fi putut să o deplaseze la autovehicul.
Instanța de fond a apreciat că această susținere în sine nu poate să-l exonereze pe inculpat de răspundere penală în condițiile în care nu s-a făcut dovada certă a greutății mari a sobei, existând posibilitatea ca aceasta să fi fost deplasată de cei doi, prin împingere, nefiind exclusă nici participarea la furt și a altor persoane neidentificate până în prezent.
Inculpatul a susținut că bunurile sustrase au rămas la numitul C. V. L., care a plecat a doua zi după faptă în străinătate.
Inculpatul a solicitat a se proceda la o deplasare la fața locului a instanței la locuința acelei persoane pentru a se constata dacă bunurile se găsesc sau nu acolo.
Instanța de fond a respins cererea inculpatului pe care a considerat-o inoportună și inutilă cauzei, în condițiile în care nu s-a făcut dovada clară a adresei lui C. V. L., a faptului că bunurile sustrase au rămas la acesta, iar de la data faptei, ianuarie 2008 și până în prezent a trecut un timp suficient de mare, perioadă în care chiar în ipoteza susținută de inculpat a luării bunurilor de C. V., există posibilitatea ca bunurile să nu se mai găsească acolo.
În cursul judecării dosarului a fost formulat un auto denunț de către numitul R. A., fiul lui C. și Ana, născut la data de (...), deținut în Penitenciarul Baia-Mare, f.82 în care se descrie în amănunt faptul că acesta împreună cu câțiva veri ar fi sustras dintr-o locuință din localitatea V. o sobă de teracotă, două fotolii, o plasă cu haine, o pătură și un lanț de drujbă.
Organele de poliție au procedat la audierea lui R. A., la data de (...), f.83, acesta din urmă negând că ar fi formulat vreun autodenunț sau că ar fi sustras bunuri din localitatea V., jud.C. la începutul anului 2008.
Instanța nu a luat în considerare acel autodenunț, în condițiile în care acesta nu a fost însușit de pretinsul făptuitor, existând suspiciuni serioase că acel autodenunț a fost întocmit în scopul exonerării de răspundere penală a inculpatului P. M.
S-a apreciat că este greu credibil că așa zisul autdenunțător să fi reținut cu exactitate ce bunuri a sustras după trecerea unui interval mare de timp de la pretinsa faptă și momentul autodenunțului.
Instanța de fond a încercat să procedeze la audierea martorului C. V. L., nereușind acest lucru întrucât martorul este plecat din țară și nu se cunoaște noua lui adresă.
Inculpatul și avocatul acestuia au susținut că fapta de furt calificat din ianuarie 2008 pentru care a fost trimis în judecată nu a fost săvârșită de inculpat, motiv pentru care s-a solicitat achitarea inculpatului conform prevederilor art. 10 lit.c Cod penal.
Instanța de fond a analizat această solicitare de achitare a inculpatului, constatând că nu sunt probe concludente care să contureze lipsa de participare a inculpatului de la furtul din luna ianuarie 2008, susținerea inculpatului că a recunoscut la poliție fapta întrucât acolo se găseau mai multe persoane și i-a fost frică nu au fost dovedite, instanța apreciind ca improbabilă temerea inculpatului în condițiile în care acesta a mai avut tangență cu organele de anchetă penală, fiind condamnat în mai multe rânduri.
Vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii mai sus descrise s-a considerat că este dovedită prin următoarele probe și mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: plângerea părții vătămate (f.l); proces- verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (f.2-4, 26-42); declarația părții vătămate (f.5); declarațiile inculpatului (f.l0, 11-12, 14-15); fișa cazier judiciar (f.16-17); proces-verbal de reconstituire și planșe foto (f.18, 43-45); declarația martorilor V. T. (f.19); P. A. (f.20-21 și f.58); rezultatul verificării în sistemul AFIS (f.22); procesul-verbal de verificare în evidențele MAI (f.56); respectiv în cursul judecății: declarație inculpat (f.29); declarația părții vătămate (f.30); fișa de cazier
(f.32-33); declarațiile martorului P. A. (f.47).
În baza probelor administrate în cauză, instanța de fond a reținut că fapta inculpatului P. M. care în cursul lunii ianuarie 2008, pe timp de noapte, fiind însoțit de numitul C. V. R. a sustras dintr-un imobil aparținând părții vătămate V. T., situat în com. C., sat V., nr. 67 A, jud. C., două fotolii tapițate și o sobă de teracotă cu picioare, cauzând părții vătămate un prejudiciu de 1.500 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art.
208 alin. 1 , art. 209 alin. 1 lit. a, g Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal.
La individualizarea pedepsei care a fost aplicată inculpatului instanța a avut în vedere prev. art.72 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă din partea specială, gradul de pericol social concret al faptei comise, care este unul mediu, fapta inculpatului de sustragere de bunuri din locuința părții vătămate V. T. având urmări constând în pagube materiale și crearea de neajunsuri pentru partea vătămată, în vârstă de 50 de ani, persoana inculpatului, care este recidivist și a avut o conduită nesinceră pe parcursul procesului penal.
În raport de aceste criterii instanța de fond, în baza art.208 alin. 1, art.209 alin.l lit.a, g Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, raportat la art.74 alin. ultim, art.76 lit.c Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului P. M., fiul lui F. și M. născut la data de (...) în Bălan.jud. Sălaj, CNP 1., necăsătorit, recidivist, domiciliat în J. str.P. nr.28, jud.Sălaj, la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din cursul lunii ianuarie 2008.
S-a constatat că prezenta infracțiune este în concurs cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare în regim de detenție prin sentința penală nr.44 din (...) a Judecătoriei
J., dosar nr. (...), definitivă la data de (...), pedeapsă ce a fost executată în perioada (...) și până la (...), când inculpatul a fost pus în libertate condiționată cu un rest neexecutat de 30 zile de închisoare.
În baza art.36 alin.l Cod penal, instanța a dispus repunerea în individualitatea ei, a pedepsei rezultante de 1 an închisoare aplicată inculpatului P. M. prin sentința penală nr.44 din (...) a Judecătoriei J., în pedepsele componente de 6 luni închisoare și 1 an închisoare, pedepse ce s-au contopit potrivit prevederilor art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal cu pedeapsa de 6 luni închisoare stabilită prin prezenta sentință, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art.71 C. pen., s-a dispus privarea inculpatului P. M. de exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a Cod penal numai cu privire la dreptul de a fi ales, pe durata prevăzuta de art.71 alin.2 C. penal.
S-a constatat că pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare a fost executată de inculpat în perioada (...) și până la (...) când a fost liberat condiționat cu un rest neexecutat de 30 zile închisoare.
S-a dispus anularea mandatului de executare emis anterior de Judecătoria
Jibou pentru pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 44 din (...) a Judecătoriei J. și întocmirea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare stabilită prin prezenta sentintă, mandat ce nu este activ.
În baza art.14 raportat la art.346 Cod procedură penală, art.1357 și următoarele din Noul Cod civil, s-a constatat nerecuperat prejudiciul cauzat de inculpat părții civile V. T. în valoare totală de 1.500 lei, sumă la care a fost obligat inculpatul în favoarea părții civile.
În baza art.189 Cod procedură penală instanța de fond a stabilit onorariul parțial pentru apărător din oficiu de 100 lei în favoarea av. Mare Lotica, onorariu ce s-a suportat din fondul special al M.ui Justiției.
In baza art.191 C.pr.penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-a inclus și onorariul de avocat pentru apărător din oficiu.
Împotriva acestei sentințe, inculpatul P. M. a declarat recurs, solicitând instanței de control judiciar, în esență, admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și achitarea sa având în vedere că nu s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Recursul declarat în cauză este nefondat.
Prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, care s-a completat cu cel administrat și readministrat în faza de judecată.
Curtea constată că instanța de fond a analizat în mod amănunțit apărările inculpatului, înlăturând în mod justificat și motivat susținerile acestuia în sensul că nu ar fi el autorul faptei.
Astfel, fără a relua întreaga argumentație a primei instanțe, pe care Curtea și-o însușește în întregime, se va sublinia faptul că într-o primă fază inculpatul a recunoscut comiterea faptei, inclusiv în fața părții vătămate și că într-adevăr este puțin credibilă ipoteza că ar fi făcut acest lucru fiind timorat de organele de poliție, inculpatul având anterior și alte confruntări cu legea penală. În același context se înscrie și efectuarea în condiții procedurale a reconstituirii, în prezența martorilor asistenți care au confirmat împrejurarea că inculpatul a indicat singur și de bună-voie modul de comitere al faptei.
Mai mult, așa cum și prima instanță a reținut, autodenunțul numitului R. A., formulat din Penitenciarul Baia-Mare s-a dovedit a fi unul fals, existând indicii că acesta ar fi fost gândit inițial pro causa.
În aceste condiții, se poate constata că declarațiile inculpatului de nerecunoaștere a faptei nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în cauză și că probatoriul administrat în cursul judecății a fost în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție care funcționa în favoarea inculpatului.
În aceste condiții, Curtea în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. M. împotriva sentinței penale nr. 98 din 18 mai 2012 a Judecătoriei H..
Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, avocat C. M.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen. se va dispune obligarea recurentului la plata în favoarea statului a sumei de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial parțial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. M., domiciliat în J., str. P., nr. 28, jud. Sălaj împotriva sentinței penale nr. 98 din 18 mai 2012 a
Judecătoriei H..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat C. M.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial parțial.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 24 octombrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. D. L. M. R. V. C.
Red.A.D.L.
Dact. H.C./3 ex./(...) Jud.fond: G. V.
L. A. S.
GREFIER,
| ← Decizia penală nr. 1020/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1210/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
