Încheierea penală nr. 612/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R.IA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.612/R/2012
Ședința publică din 19 aprilie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: V. G., judecător JUDECĂTORI: D. P.
M. B.
G.: D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin
PROCUROR: D. SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul T. M., împotriva încheierii penale nr.191 din 09 aprilie 2012 a T.ui M., având ca obiect propunerea de arestare preventivă, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. art. 175 alin.1 lit. c C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în
Arestul IPJ M., asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Ploscar L., din
Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care inculpatul arată că-și menține recursul declarat împotriva încheierii primei instanțe și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună, în principal, respingerea propunerii de arestare preventivă, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, sau în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea, prev.de art.145 C.pr.pen. Susține că nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.148 lit.f teza a II-a C.pr.pen., respectiv nu există la dosar probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, că s-ar sustrage de la cercetare și judecată sau că ar împiedica buna desfășurare a procesului penal. Inculpatul este cercetat pentru comiterea unei infracțiuni grave, dar măsura arestării preventive are un caracter excepțional. Nu se justifică admiterea propunerii P.ui, deoarece inculpatul a recunoscut comiterea faptei și nu există probe că ar împiedica desfășurarea procesului penal. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul P.ui solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și solicită judecarea în stare de libertate. T., arată că a fost provocat, că victima era în stare de ebrietate și l-a acuzat că i-a furat 10 lei. Tot victima a fost cea care a luat viața mamei sale.
C U R T E A
Prin încheierea penală nr.191 din 09 aprilie 2012 pronunțată de
Tribunalul Maramureș în dosarul nr.(...), a fost admisă propunerea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș și, în consecință în temeiul art. 1491 C.pr.pen. raportat la art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului T. M. cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 C. raportat la art. 175 alin.1 lit.c C., pe o durată de 29 zile, începând cu data de (...) și până la data de (...) inclusiv.
În baza art. 192 alin. 3 C.pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
S-a dispus plata din fondurile M.ui Justiției a onorariului apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei, către d-na avocat I. D. din cadrul Baroului M..
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că potrivit art.1491
Cod procedură penală dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 din
Cod procedură penală și există vreunul din cazurile prev. de art. 148 Cod procedură penală, când se consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, judecătorul dispune arestarea preventivă a acestuia, arătând temeiurile care justifică luarea acestei măsuri.
Conform art. 681 Cod procedură penală. sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
Instanța a apreciat că în cauză există probe suficiente din care să rezulte presupunerea că persoana față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală ar fi săvârșit faptele menționate.
T. a avut în vedere declarațiile martorilor audiați în cauză ce se coroborează cu declarația inculpatului, acesta recunoscând fapta pentru care este cercetat.
Astfel, tribunalul a apreciat că din probele existente la dosar se poate aprecia caracterul plauzibil al acuzației aduse inculpatului în ceea ce privește infracțiunea de omor calificat, rezultând că la data de (...), în jurul orei 18,00, pe fondul unei relații tensionate preexistente, în timp ce se aflau în locuința comună situată în C. nr. 137, inculpatul i-a aplicat victimei T. N. (tatăl său) multiple lovituri la nivelul capului și toracelui, afirmativ cu o coadă de mătură, cauzându-i mai multe leziuni ce au dus la decesul acestuia.
Potrivit concluziilor provizorii ale Serviciului Medico-Legal Județean Baia Mare - Cabinetul Medico-Legal Sighetu Marmației întocmite sub nr. 94/(...), victima T. N. a decedat la data de (...), la necropsia acestuia constatându-se "multiple fracturi ale sternului și coastelor II - IX, hemitorace drept axilar anterior și fractrui ale coastelor II-VII hemitorace stâng pe linie axialră anterioară cu rupturi pulmonare și hemotorax bilateral. Leziuniel susmenționate s-au produs prin loviri active repetate cu corp dur contondent pentru leziunile faciale și compresiune între planuri dure pentru leziunile cutiei toracice";.
În raport de aspectele expuse mai sus, instanța a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 143 Cod procedură penală raportat la art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, respectiv că, din datele existente, rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Sub aspectul celei de-a doua cerințe a dispozițiilor art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, instanța a avut în vedere modul și împrejurările concrete în care se presupune că fapta a fost săvârșită, dar și urmarea produsă, aspecte care sunt de natură să producă o puternică rezonanță negativă în cadrul unei comunități restrânse cum este cea din care face parte și inculpatul, iar lăsarea acestuia în libertate ar fi susceptibilă să provoace un sentiment de insecuritate, dublat de convingerea că autoritățile judiciare nu reacționează suficient de prompt și de ferm împotriva faptelor de acest gen. În plus, la analiza pericolului social concret pentru ordinea publică, instanța reține și că inculpatul are o condamnare anterioară la o pedeapsă cu închisoare de 3 luni a cărei executare a fost suspendată condiționat, pedeapsă aplicată prin sentința penală nr. 113/(...) a Judecătoriei Sighetu Marmației.
În ceea ce privește solicitarea parchetului de a se avea în vedere la arestarea inculpatului și temeiul prevăzut de art. 148 lit. d Cod procedură penală, instanța a constatat că acesta nu este incident în raport de faptul că antecedența penală se circumscrie ariei de analiză a dispozițiilor art. 148 lit. f Cod procedură penală din perspectiva pericolului social concret pentru ordinea publică.
Pentru toate considerentele de mai sus, tribunalul a admis propunerea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș și, în temeiul art. 1491
Cod procedură penală raportat la art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, a dispus arestarea preventivă a inculpatului T. M., conform dispozitivului.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza , pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal respingerea propunerii de arestare preventivă, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului sau în subsidiar înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În motivele de recurs inculpatul a arătat că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit.f teza a-II-a C.p.p., respectiv nu există la dosar probe din care să rezulte că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, că s-ar sustrage de la urmărirea penală sau judecată sau că ar împiedica buna desfășurare a procesului penal.
Verificând încheierea penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu , Curtea reține următoarele:
În cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.f
C.p.p., întrucât din probele administrate până la această dată rezultă presupunerea că inculpatul T. M. lovind de mai multe ori cu o bâtă pe tatăl acestuia victima T. Niculai , cauzându-i multiple leziuni pe întreg corpul , care au condus la decesul victimei.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta presupus a fi comisă de inculpat este închisoarea mai mare de 4 ani, iar acesta prezintă pericol concret pentru ordinea publică prin natura deosebit de gravă a faptei pentru care este cercetat, a naturii acesteia, faptă îndreptată împotriva vieții persoanei, gradul de rudenie în care s-a aflat cu victima (tatăl inculpatului) împrejurările în care a fost comisă fapta, multiplele lovituri aplicate victimei, care au condus la rupturi ale organelor interne și fracturi ale sternului și coastelor II -IX hemitorace drept și a fracturii coastelor II-VII hemitorace stâng, leziuni care au condus la decesul victimei.
Având în vedere natura și gravitatea faptei presupus a fi comisă de inculpat, condițiile în care aceasta a fost săvârșită și urmările acțiunii inculpatului, prezentate în detaliu mai sus, instanța de fond în mod întemeiat a luat măsura arestării preventive față de inculpat, motive pentru care nu se impune înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură mai puțin restrictivă, cum ar fi cea de a nu părăsi localitatea, sens în care în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p. recursul formulat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 191 din 9 aprilie 2012 a T.ui M. urmează să fie respins ca nefondat.
În baza art.189 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din FMJ.
Potrivit art.192 alin.2 C.p.p. inculpatul urmează să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. M., aflat in Arestul IPJ M., împotriva încheierii penale nr. 191 din 9 aprilie 2012 a T.ui M..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C. - suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției,.
Obligă pe inculpatul T. să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Încheierea este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 19 aprilie 2012 .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI V. G. D. P. M. B.
G. D. S.
Red.V.G./S.M.D.
4 ex./(...) Jud.fond.S. L. R.M.
| ← Decizia penală nr. 528/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1723/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
