Decizia penală nr. 1020/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1020/R/2012
Ședința publică din 4 iulie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : V. V. A.
JUDECĂTORI : M. Ș.
: ANA C.
GREFIER : L. C.
P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - S. D.
S-au luat spre examinare recursul declarat de către P. de pe lângă
Judecătoria Gherla, împotriva sentinței penale nr.692/(...) a Judecătoriei G., pronunțată în dosar nr.(...), privind pe inculpatul B. C., trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Gherla, pentru săvârșirea unei infracțiuni de „. de domiciliu";, prevăzută de art. 192 alineatul 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, a unei infracțiuni de „. calificat";, prevăzută de art. 208 alineatul 1 și art. 209 alineatul 1 lit. g și i din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal și a unei infracțiuni de „. privind identitatea";, prevăzută de art. 293 alin.1 din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.
37 lit. a din Codul penal și toate cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. B. C., aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Valea R., din cadrul
Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentantul P., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună condamnarea inculpatului pentru infracțiunile care au constituit obiectul prezentului dosar. Critica adusă hotărârii vizează un motiv de nelegalitate în sensul că, deși s-au reținut art.37 lit.a C.penal, nu s-a dat eficiență acestor prevederi în raport cu fiecare din infracțiunile care au constituit actulul de sesizare.
Apărătorul inculpatului, arată că elementele sesizate în motivele de recurs ale parchetului sunt pertinente. Într-adevăr, instanța trebuia să țină cont la contopire și de restul de pedeapsă de 1145 de zile din care inculpatul a fost liberat condiționat la data de (...). Prin urmare, este de acord cu admiterea recursului parchetului, urmând ca instanța să efectueze operațiunile juridice ce se impun. Cu onorar din FMJ.
Inculpatul B. C., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.692/(...) a Judecătoriei G., în temeiul art. 208 alin.
1, art. 209 alin. 1 lit. g și i C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., a art. 37 lit. a C.p. și a art. 320 ind. 1 C.p.p., a fost condamnat inculpatul B. C., fiul lui N. și F., născut la data de 21 iunie 1948, în com. S., satul C., județul Teleorman, domiciliat în mun. București, str. Petru și Pavel nr. 70, Sector 1, de cetățenie română, posesor al CI seria PC nr. 4., CNP 1., la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. a art. 37 lit. a C.p.și a art. 3201 C.p.p., a fost condamnat inculpatul B. C., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În temeiul art. 293 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. și a art. 3201
C.p.p., a fost condamnat inculpatul B. C., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea.
În temeiul art.33 lit.a C.p., s-a constatat că infracțiunile pentru care a fost judecat inculpatul B. C. în prezenta cauză au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni.
În temeiul art.34 lit.b C.p., s-au contopit pedepsele stabilite pentru cele trei infracțiuni, alegând dintre aceste pedepse, pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, inculpatul B. C. urmând să execute în final pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul art.71 alin.2 C.p. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 lit. a, teza a II-a, și b C.p..
În temeiul art. 14 raportat la art. 346 alin. 1 C.pr.pen. și la art. 998 C., a admis acțiunea civilă și a obligat pe inculpat la plata următoarelor sume: 320 de lei, reprezentând daune materiale către partea civilă D. C. 300 de lei, reprezentând daune materiale către partea civilă M. M. 250 de lei, reprezentând daune materiale către partea civilă M. A.
S-a luat act că părțile vătămate N. O., nu s-au constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 191 alin.1 C.p.p., a obligat inculpatul la plata sumei de
1200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În temeiul art.192 alin.3 C.p.p., suma totală de 400 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în fazele de urmărire penală și judecată, avocat B. F., s-au avansat din Fondul M.ui Justiției în favoarea
Baroului C..
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că în noaptea de 0. martie 2011, inculpatul B. C. s-a aflat în municipiul G., când, ajungând pe strada F., inculpatul a observat deschisă poarta de acces în curtea imobilului cu numărul 32, aparținând părții vătămate D. C., deschisă astfel că a pătruns în interior, de unde a luat în scopul însușirii pe nedrept o bicicletă marca DHS model 2643, de culoare albastră, care era rezemată de un perete al casei și cu care a părăsit curtea.
Prejudiciul cauzat părții vătămate D. C. a fost de 320 de lei, sumă cu care aceasta s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În data de 08 martie 2011, în jurul orelor 0500, inculpatul B. C. se afla din nou în municipiul G., în apropierea SC Glencora SRL de pe str. G. C. Inculpatul a intrat în curtea acestei societăți comerciale pe poarta de acces dinspre str. V. Alecsandri și a sustras de aici o bicicletă marca Montain Bike de culoare neagră, care aparținea părții vătămate M. M., care muncea în cadrul societății mai sus menționate. Ulterior inculpatul a vândut bicicleta unei persoane rămase neidentificate, care lucra pe str. P.
Prejudiciul cauzat părții vătămate M. M. a fost de 300 de lei, sumă cu care aceasta s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În noaptea de 14 spre 15 martie 2011, inculpatul B. C. se afla pe str. D. din mun. G., unde a intrat, pe poarta lăsată deschisă, în curtea imobilului cu nr.
22, ce aparține părții vătămate N. O. În continuare, inculpatul a pătruns în locuința părții vătămate și a sustras din bucătărie un telefon mobil care se afla pe mobilier. O. că în una din încăperile locuinței părții vătămate s-a aprins lumina, inculpatul a părăsit locul faptei cu bunul sustras asupra sa. Inculpatul a uitat lângă ușa de acces în locuință o sacoșă din plastic în care avea o geantă și o pereche de mănuși, care a fost descoperită de organele de cercetare penală cu ocazia efectuării cercetării la fața locului.
Inculpatul i-a înmânat telefonul sustras martorului N. G., drept contravaloare a găzduirii pe care acesta i-a oferit-o o perioadă de timp. D. identificarea inculpatului ca autor al infracțiunii, telefonul mobil a fost ridicat de la martor și restituit părții vătămate N. O., care a renunțat la pretențiile civile în cauză.
În noaptea de 15 spre 16 martie 2011, inculpatul B. C. s-a aflat pe str. P. din municipiul G. P. de faptul că poarta de intrare în curtea imobilului cu numărul 53, aparținând părții vătămate M. A., putea fi deschisă utilizând o cheie ce era legată cu o sfoară de aceasta, inculpatul a pătruns în interior. Dintr-o magazie din curte, inculpatul a sustras un motofierăstrău marca Oregon, iar din cotețul de găini, un cocoș. Inculpatul a uitat o lanternă pe o masă din curtea imobilului, ce a fost descoperită de organele de poliție, cu ocazia efectuării cercetării locului comiterii faptei.
Ulterior, inculpatul a vândut aceste bunuri în piața agroalimentară din municipiul G., unor persoane rămase neidentificate.
În același mod a procedat inculpatul și înainte cu circa o săptămână de zile, când a sustras din curtea părții vătămate o bicicletă.
Prejudiciul cauzat părții vătămate M. A. a fost de 250 de lei, sumă cu care aceasta s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În data de 19 martie 2011, organele de poliție au efectuat activități specifice în vederea identificării unei persoane suspecte, despre care dețineau informații că ar fi vândut o bicicletă sustrasă martorului L. O., bun ce nu face obiectul prezentei cauze, astfel că l-au oprit și legitimat pe inculpatul B. C. în zona stației CFR G. Cu această ocazie, inculpatul a declarat că se numește P. G. și că domiciliază în comuna S., sat C., județul Teleorman.
O. de poliție au verificat cu ajutorul mijloacelor tehnice din dotare datele de stare civilă declarate de către inculpat și au constatat că acestea nu corespund realității, astfel că l-au condus pe inculpat la sediul P. mun. G. Aici, în prezența martorilor L. O. și M. G., inculpatul a declarat că se numește P. G. și că domiciliază în mun. Dej, str. Aleea Tomis, jud. C., apoi Neculescu M., domiciliat în com. S., sat B. și în final, P. I., domiciliat în com. S., sat B. O. de poliție au consemnat această din urmă identitate, de P. I., în procesul verbal și celelalte acte întocmite, iar inculpatul a consemnat o declarație cu această stare civilă. O. de poliție nu au sesizat diferențele dintre fizionomia inculpatului și fotografia existentă în bazele de date a numitului P. I., deoarece cele două persoane sunt rude și se aseamănă foarte mult.
Cu ocazia conducerii la sediul P. mun. G., la controlul corporal efectuat, asupra învinuitului s-au găsit mai multe acte ale mai multor persoane, inclusiv acte de identitate, care au fost predate organelor de cercetare penală din cadrul Secției Regionale de T. C., care a efectuat urmărirea penală într-un dosar propriu, cu inculpatul B. C. în stare de reținere și arest preventiv începând cu data de 20 martie 2011.
În bagajul inculpatului B. C. au fost descoperite și 5 găini, care au fost sustrase de către acesta în data de 19 martie 2011, în jurul orelor 05:00, din curtea locuinței părții vătămate R. M., din mun. G., str. P., nr. 26, jud. C.. Inculpatul a condus organele de poliție la locul săvârșirii acestui act material, unde partea vătămată tocmai descoperise săvârșirea furtului, cele 5 găini fiindu-i restituite, motiv pentru care nu s-a mai constituit parte civilă.
D. stabilirea datelor reale de stare civilă, inculpatul a condus organele de cercetare penală din cadrul P. mun. G. la toate locurile indicate mai sus, de unde a sustras bunuri.
Pentru reținerea situației de fapt prezentate mai sus, instanța a coroborat declarațiile inculpatului date în faza de judecată, în conformitate cu prevederile art. 69 C.p.p., cu mijloacele de probă administrate pe parcursul efectuării urmăririi penale împotriva acestuia.
Din caracterizarea inculpatului și din fișa lui de cazier reiese că B. C. este infractor recidivist, fiind condamnat de mai multe ori pentru săvârșirea unor infracțiuni similare de furt calificat, fals privind identitatea și chiar lipsire de libertate în mod ilegal, condamnări pe care le-a executat în regim de detenție.
Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate și analizate anterior, instanța a constatat că în drept:
Fapta inculpatului B. C. de a pătrunde fără drept, în perioada 06-19 martie
2011, pe timp de noapte, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în curțile locuințelor părților vătămate D. C., N. O. și R. M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „. de domiciliu";, prevăzută de art. 192 alineatul 2 din C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 din C.p.
Fapta inculpatului B. C. care, în perioada 06-19 martie 2011 și-a însușit pe nedrept, prin folosirea fără drept a unei chei adevărate, pe timp de noapte, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, bunuri din patrimoniul părților vătămate D. C., M. M., N. O., M. A. și R. M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „. calificat";, prevăzută de art. 208 alineatul 1 și art.
209 alineatul 1 lit. g și i din C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 din C.p.
Fapta inculpatului B. C. care, la data de 19 martie 2011, cu ocazia localizării și conducerii la sediul unei unități de poliție pentru cercetarea sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de furt calificat, s-a prezentat sub o identitate falsă, datele de identificare fiind consemnate în diferite acte de organele de cercetare penală, acestea fiind prezentate în vederea producerii unor consecințe juridice pentru sine, respectiv pentru a nu fi tras la răspundere penală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „. privind identitatea";, prevăzută de art. 293 alin.1 din Codul penal.
Instanța a reținut că, față de inculpatul B. C. și în raport de toate cele trei infracțiuni săvârșite de acesta sunt aplicabile și prevederile art. 37 lit. a din C.p. privind recidiva postcondamnatorie, întrucât acesta a săvârșit din nou trei infracțiuni cu intenție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an, înainte ca pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.430/2010 din 06 aprilie 2010 a Judecătoriei Bistrița să poată fi considerată executată.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptelor inculpatului B. C. s-a concretizat în acțiunile de a pătrunde fără drept, în perioada 06-19 martie
2011, pe timp de noapte, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în curțile locuințelor părților vătămate D. C., N. O. și R. M., de a-și însuși pe nedrept, în perioada 06-19 martie 2011, prin folosirea fără drept a unei chei adevărate, pe timp de noapte, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, bunuri din patrimoniul părților vătămate D. C., M. M., N. O., M. A. și R. M. și de a se prezenta, la data de 19 martie 2011, cu ocazia localizării și conducerii la sediul unei unități de poliție, sub o identitate falsă, datele de identificare fiind consemnate în diferite acte de organele de cercetare penală, acestea fiind prezentate în vederea producerii unor consecințe juridice pentru sine, respectiv pentru a nu fi tras la răspundere penală, acțiuni care a avut ca urmare imediată și în legătură de cauzalitate directă crearea unui prejudiciu.
În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a intenției directe, întrucât a prevăzut potențialul rezultat al faptelor lui și a urmărit cauzarea acestuia prin săvârșirea acestora.
Potrivit art. 345 alin. 2 C.p.p., condamnarea se pronunță dacă fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat. În prezenta cauză, instanța a constatat întrunite aceste condiții, astfel că va condamna pe inculpatul B. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de „. de domiciliu";, prevăzută de art. 192 alin.2 din C. p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 din C.p., „. calificat";, prevăzută de art.
208 alineatul 1 și art. 209 alineatul 1 lit. g și i din C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p. și „. privind identitatea";, prevăzută de art. 293 alin.1 din C.p., fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a din C.p.
În vederea unei juste individualizări judiciare a pedepsei la care a fost condamnat inculpatul și a modalității de executare a acesteia, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 din C.p., prevederile art. 3201 alin.7 din C.p.p. privind reducerea limitelor de pedeapsa cu
1/3, gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia, precum și persoana inculpatului.
Astfel, instanța a reținut că faptele săvârșite de inculpatul B. C. față de părțile vătămate prezintă un grad mediu de pericol social, că acest inculpat nu este la primul conflict cu legea penală, astfel cum rezultă din fișa de cazier atașată la dosar, el fiind condamnat anterior la pedeapsa închisorii pentru comiterea unor fapte asemănătoare. Cu toate acestea, pedepsele aplicate nu și-au atins rolul educativ, având în vedere faptul că inculpatul a săvârșit ulterior liberării condiționate din executarea unei pedepse aplicate anterior faptele pentru care este condamnat prin prezenta sentință penală.
Având în vedere toate acestea, instanța a apreciat că pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu pedeapsa de 3 ani închisoare este aptă de a asigura deopotrivă constrângerea inculpatului, cât și atenționarea acestuia asupra necesității de a-și îndrepta conduita și de a nu mai comite infracțiuni în viitor.
În ceea ce privește infracțiunea de furt calificat comisă de inculpat, instanța a apreciat că o pedeapsa de 4 ani închisoare poate asigura constrângerea și reeducarea acestuia.
De asemenea, în ceea ce privește infracțiunea de fals privind identitatea comisă de inculpat, instanța a apreciat că pedeapsa de 1 an închisoare este aptă de a asigura scopul aplicării pedepsei.
În temeiul art. 33 lit. a din C.p., instanța a constatat că infracțiunile judecate în cauza de față au fost comise de către inculpat în condițiile concursului real de infracțiuni, astfel că, în aplicarea articolului 36 alin. 1 raportat la art. 34 lit. b din C.p., instanța a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită în cauza de față pentru săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de violare de domiciliu, cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de furt calificat și cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de fals privind identitatea, alegând dintre aceste pedepse pedeapsa cea mai grea și aplică inculpatului B. C. pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, pe care a sporit cu 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în final 4 ani și 6 luni închisoare.
La aplicarea sporului de 6 luni închisoare instanța a avut în vedere antecedentele penale ale inculpatului B. C., perseverența cu care acesta a continuat să săvârșească infracțiuni, în ciuda pedepselor care i-au fost aplicate anterior și pe care le-a executat în regim de detenție, al căror scop educativ și preventiv nu a fost realizat, precum și numărul foarte mare de acte materiale comise într-un interval foarte mic de timp, de doar 13 zile, activitatea infracțională a inculpatului fiind oprită doar de reținerea și arestarea sa preventivă într-o altă cauză.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea dreptului de natură electorală prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C.p., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, motiv pentru care exercitarea acestuia a fost interzisă pe durata executării pedepsei.
Instanța nu a interzis dreptul de a alege, ci doar dreptul de a fi ales, având în vedere exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectate în Hotărârea din 06 octombrie 2005 în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de N., în care curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia S. și P. împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia. Or, fapta care a făcut obiectul prezentei cauze nu are conotație electorală, astfel că instanța a apreciat că nu se impune interzicerea dreptului de a alege. Dreptul de a fi ales se impune a fi interzis deoarece condamnatul B. C. nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru concetățenii săi față de care a înțeles să aibă comportamentul anterior analizat.
În consecință, în temeiul articolului 71 alineatul 2 din C.p. instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, lit. a teza a II-a și b din C. p., pe durata executării pedepsei aplicate.
În temeiul art. 14 raportat la art. 346 alin. 1 din C.p.p. și la art. 998 din
Codul civil, și în aplicarea principiului disponibilității, având în vedere poziția procesuală a inculpatului care la acest termen de judecată a arătat că este de acord să achite părților civile prejudiciul cauzat, urmând a face plata către aceștia din pensia sa, instanța a admis acțiunea civilă și l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 320 de lei, reprezentând daune materiale către partea civilă D. C., a sumei de 300 de lei, reprezentând daune materiale către partea civilă M. M. și a sumei de 250 de lei, reprezentând daune materiale către partea civilă M. A.
De asemenea, instanța a luat act că părțile vătămate N. O. și R. M. nu s-au constituit părți civile în cauză, prejudiciul cauzat acestora fiind recuperat.
Împotriva sentinței mai sus menționate a declarat recurs P. DE PE L.
JUDECĂTORIA GHERLA solicitând instanței de control judiciar casarea hotărârii atacate pentru nelegalitate deoarece, deși s-a reținut în mod judicios la încadrarea juridică a fiecărei fapte reținută în sarcina inculpatului B. C. recidiva postcondamnatorie, nu s-a dat eficiență acesteia, mai exact nu s-a dispus cu privire la liberarea condiționată din pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, inculpatul fiind liberat condiționat cu un rest neexecutat de 1145 zile.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a disp.art.3856 alin.3 C.p.p. Curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Instanța fondului, constatând în mod legal și temeinic, că în faza de urmărire penală au fost administrate probe suficiente pentru a dovedi că inculpatul este autorul faptelor reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, raportat și la poziția procesuală exprimată de acesta în ședința publică din 14 mai 2012 prin care a arătat că dorește ca judecata că aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, a făcut o corectă aplicare a disp.art.3201 C.p.p.
Astfel, din probele administrate de către organele de urmărire penală și necontestate de către inculpat, respectiv din declarațiile acestuia, din cele ale părților vătămate D. C., M. M., M. A., N. O., R. M., precum și ale martorilor C. V., P. N., M. G., Raț G. și L. O., din procesele-verbale de cercetare la fața locului, de conducere în teren și de reconstituire, precum și din dovezile de ridicare-predare a bunurilor, rezultă fără dubiu că inculpatul B. C., în perioada 6-19 martie 2012, pe timp de noapte și folosind fără drept o cheie adevărată în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a pătruns fără drept în locuințele părților vătămate D. C., N. O. și R. M. și în aceeași perioadă pe timp de noapte și folosind fără drept o cheie adevărată a luat, în scopul însușirii pe nedrept, diferite bunuri aparținând părților vătămate D. C., M. M., N. O., M. A. și R. M., cauzând astfel un prejudiciu de 1370 lei. În sarcina aceluiași inculpat s-a mai reținut că în data de 19 martie 2011, cu ocazia localizării și conducerii la sediul poliției în vederea cercetării pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, s-a prezentat sub o identitate falsă, respectiv a declarat că se numește P. G. și locuiește în sat C., comuna S., jud.Teleorman.
În drept, încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina inculpatului de furt calificat prev.de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit. g și i C.p. cu aplic.art.41 alin.2 C.p., violare de domiciliu prev.de art.192 alin.2 C.p. cu aplic.art.41 alin.2
C.p. și fals privind identitatea prev.de art.293 alin.1 C.p. toate cu aplic.art.37 lit.a
C.p. și art.33 lit.a C.p.este legală și temeinică, fiind întrunite elementele constitutive ale acesytor infracțiuni.
Pedepsele aplicate inculpatului de către instanța fondului de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, 3 ani închisoare pentru violare de domiciliu și 1 an închisoare pentru infracțiunea de fals privind identitatea au fost just individualizate având în vedere criteriile generale de individualizarea pedepselor prev.de art.72 C.p., împrejurările concrete în care au fost comise faptele deduse judecății, prejudiciul creat prin acțiunile ilicite și recuperat doar în parte, antecedentele penale ale inculpatului care a comis faptele din prezentul dosar în stare de recidivă postcondamnatorie prev.de art.37 lit.a C.p., dar și atitudinea sinceră de care acesta a dat dovadă încă de la începutul urmăririi penale și iar aplicarea sporului de 6 luni este justificată raportat la cele mai sus învederate și la prev.art.34 lit.b C.p.
Singura critică care poate fi adusă hotărârii atacate vizează împrejurarea că aceasta nu a făcut aplicarea prev.art.61 C.p. în sensul că nu s-a pronunțat în nici un fel, deși avea această obligație legală, cu privire la liberarea condiționată din pedeapsa de 5 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului prin snet.pne.430 din 6 apr.2010 pronunțată în dosar (...) a Judecătoriei Bistrița fiind arestat la 9 feb.2009 și liberat condiționat la data de 21 dec.2010 cu un rest neexecutat de 1145 zile.
Această omisiune a instanței fondului va fi corectată de instanța de control judiciar care, în baza disp.art.61 alin.1 C.p., raportat la gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului va revoca liberarea condiționată a acestuia din executarea pedepsei de 5 ani închisoare și va contopi restul neexecutat de 1145 zile cu pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin hotărârea atacată, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare.
Constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau de netemeinicie ale hotărârii atacate vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței atacate conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
În baza art.385/15 pct.1 lit.d C.pr.pen. admite recursul declarat de P. DE
PE L. JUDECĂTORIA GHERLA împotriva sentinței penale nr. 692 din 14 mai
2012 pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoriei G., pe care o casează cu privire la omisiunea aplicării dispozițiilor art.61 C.pen. privind revocarea liberării condiționate.
Rejudecând în aceste limite,
În baza art.61 C.pen. revocă liberarea condiționată a inculpatului B. C. ( fiul lui N. și F., născut la data de 21 iunie 1948, aflat în Penitenciarul Gherla) din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.430/2010 a Judecătoriei Bistrița și contopește restul neexecutat de 1145 zile cu pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin hotărârea atacată și, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
În baza art.189 C.pr.pen. stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu, sumă ce se va plăti din FMJ ( pt. avoc. Valea R.).
În baza art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 4 iulie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI
V. V. A. M. Ș. ANA C.
GREFIER L. C.
Red.MȘ Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 497/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1465/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
