Decizia penală nr. 107/2013. Omor

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIA PENALĂ NR.107/A/2013

Ședința publică din 21 mai 2013 Instanța constituită din :

PREȘEDINTE: L. H., judecător

JUDECĂTOR	: V.	V.	A.
GREFIER	: L.	C.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU

S-au luat spre examinare - în vederea pronunțării - apelurile formulate de inculpatul C. G. D. și partea vătămată C. A., împotriva sentinței penale nr.44/F/_, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului B. N., inculpatul fiind trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 37 lit. "a"; C.pen.,

La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 14 mai 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 44 din data de 13 martie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -N., în baza disp.art. 174 alin. 1 C.pen., art. 53 pct. 2 lit.";a"; C.pen. rap.la art. 64 C.pen., cu aplic. art. 37 lit.";a"; C.pen. și art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul C. G. D., fiul lui G. și R., născut la data de_ în mun. B., jud. B. - N., domiciliat în com. Mărișelu, sat

D., nr. 184, jud.B. -N. ,CNP.1., în prezent aflat încarcerat în penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea infracțiuni de omor, la pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.";a"; și "b"; C.pen..

Conform disp.art. 61 C.pen. s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de 290 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 834/2011 a Judecătoriei B., contopind acest rest cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză astfel încât, în final, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.";a"; și";b"; C.pen..

Potrivit disp.art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza disp.art. 88, C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive din 11 octombrie 2012, la zi.

S-a făcut aplic. art. 71 și 64 lit.";a"; și "b"; C.pen..

În baza disp.art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 2.542 lei pentru faza de urmărire penală.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 955/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului C.

G. D., fiul lui G. și R., născut la data de_ în mun. B., jud. B. - N.

, domiciliat în com. Mărișelu, sat D., nr. 184, jud.B. -N., CNP.1., pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 37 lit. "a"; C.pen., reținându-se în sarcina acestuia că, la data de 3 octombrie 2012, pe fondul consumului de alcool, aflându-se în locuința victimei T. I., a reacționat violent la o remarcă a acesteia, lovind-o timp de aproximativ 20 de minute, cu pumnii și picioarele, în zona capului, provocându-i leziuni care au condus la data de 10 octombrie 2012, la decesul victimei.

Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, coroborate cu declarațiile date de inculpat în cursul cercetărilor judecătorești, tribunalul a reținut în fapt următoarele:

În dimineața zilei de 3 octombrie 2012 inculpatul C. G. D. și fratele acestuia C. Sorin Samuel au plecat pe raza localității Mărișelu pentru a cumpăra material lemnos. În jurul orelor 1300, cei doi au revenit, de la pădure, în localitate, oprind la un local, unde au consumat băuturi alcoolice. Potrivit declarațiilor inculpatului acesta a băut 6-7 sticle cu bere.

După aproximativ 2 ore, la bar a sosit și victima T. I. care, întâlnindu-se cu cei doi frați, a consumat alcool împreună cu aceștia timp de 2 ore după care au părăsit localul, deplasându-se toți trei pentru a o ajuta pe victimă să descarce niște saci cu mălai pe care îi avea în căruță. Ulterior, la invitația victimei, inculpatul și fratele său s-au deplasat la locuința acesteia pentru a servi masa.

În timp ce victima și cei doi frați mâncau, la locuința acesteia a sosit martorul Conț Bura I., care a sesizat că toate cele trei persoane se aflau sub influența alcoolului.

După un timp victima T. I. s-a ridicat de la masă și s-a deplasat pe holul locuinței pentru a mai aduce de mâncare. Iritat de faptul că victima întârzie să revină, inculpatul C. G. D. i-a strigat acesteia să vină cu mâncarea, motiv pentru care victima i-a replicat cu vorbele :"; dacă vreau îți dau, ești în casa mea!";.

Înfuriat de replica victimei, pe fondul stării de ebrietate, inculpatul s-a ridicat de la masă și a ieșit după victimă. Ajungând lângă aceasta inculpatul a început să o lovească în zona capului determinând căderea victimei. La început victima a strigat: "nu mai da, mă omori!"; însă inculpatul a continuat să o lovească cu pumnii și picioarele, în zona capului, chiar și după ce aceasta a căzut, timp de aproximativ 20 de minute, după care a plecat din casă, fiind urmat de fratele său.

În timpul exercitării agresiunii martorul Conț Bura I. s-a aflat în locuință însă a fost împiedicat să intervină de către fratele inculpatului. Ulterior însă, martorul a anunțat despre cele întâmplate pe numitul Timoce V. și apoi organele de poliție.

Constatându-se starea gravă în care se afla victima T. I. aceasta a fost transportată la S. județean de U. B., de unde apoi, a fost transferată la S.

C. J. de U. C., unitate sanitară la care, la data de 10 octombrie 2012, victima a încetat din viață.

Din Raportul de constatare medico-legală nr. 7164/III/548/_ emis de Institutul de Medicină Legală C. N. rezultă că decesul victimei T. I. a fost violent, acesta datorându-se insuficienței cardio- respiratorii acute consecutive bronho-pneumoniei survenite ca și complicație în evoluția unui traumatism complex maxilo - facial cu fracturi multiple; că leziunile traumatice se puteau produce prin lovire cu corp dur în condițiile stabilite de ancheta judiciară și pot data din 3 octombrie 2012; că între leziunile traumatice și deces există legătură de cauzalitate și că decesul datează din 10 octombrie 2012 ( f. 22-31 dosar de urmărire penală).

Fapta astfel reținută în sarcina inculpatului C. G. D. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor prev. de art. 174 alin. 1 C.pen..

Audiat fiind, inculpatul a recunoscut starea de fapt astfel cum a fost aceasta descrisă în cuprinsul actului de sesizare a instanței de judecată, și-a însușit probele administrate în cursul urmăririi penale și nu a solicitat administrarea altor probe. Ca urmare, cel în cauză a solicitat ca judecarea sa să se realizeze potrivit dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, referitoare la procedura judecății în cazul recunoașterii vinovăției, cerere ce a fost încuviințată de instanță.

Pe de altă parte, este de reținut că inculpatul a comis fapta dedusă judecății în condițiile recidivei postcondamnatorii, prev. de art. 37 lit.";a"; C.pen. raportat la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 834/_ a Judecătoriei B., pedeapsă din executarea căreia cel în cauză s-a eliberat condiționat la data de_ cu un rest neexecutat de 290 zile închisoare. Rezultă așadar că fapta ce face obiectul prezentei cauze - comisă la data de 3 octombrie 2012 - a fost săvârșită în perioada liberării condiționate.

În baza textelor legale mai sus menționate dar făcând și aplicarea disp.art. 72 C.pen. referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepselor, ale art. 53 și art. 64 C.pen., tribunalul a fost condamnat inculpatul C. G. D. pentru săvârșirea infracțiunii de omor, la pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.";a"; și "b"; C.pen..

La stabilirea pedepsei instanța a ținut seamă de gravitatea deosebită a faptei comise, de condițiile concrete de săvârșire a faptei (pe fondul stării de ebrietate; prin lovire repetată cu intensitate sporită a victimei, în zona capului; în locuința victimei, loc în care inculpatul fusese invitat pentru a fi servit cu mâncare) dar și de persoana inculpatului, persoană cunoscută cu antecedente penale, săvârșind fapta în stare de recidivă, dar și cu o înclinare spre comiterea de fapte de violență (cu 6 luni anterior, inculpatul a comis infracțiunile de ultraj contra bunelor moravuri, lovire și port ilegal de cuțit, fapte pentru care este cercetat).

În raport de toate elementele mai sus evidențiate, instanța s-a orientat spre pedeapsa de 15 ani închisoare, ajungând la pedeapsa stabilită în concret ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere și concluziile Referatului de evaluare nr. 388/ S.P.BN./_ întocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul

B. - N. potrivit cărora inculpatul ar putea prezenta perspective de reinserție socială, după liberarea condiționată, dacă ar beneficia de stabilitate locativă; de suport afectiv al familiei, dacă se va implica în activități licite care să îi asigure venituri suficiente, va evita anturajele cu un comportament antisocial, d a r m a i a les va b e nef icia d e o int e rve n ție

sp e cializa tă p e co ntrolul a gresivită ții și d e zvo lta rea ca pa cită ții de a uto con trol și de a

ge stio n a ef icie n t situ ațiile d e risc, în paralel cu diminuarea/ stoparea consumului de alcool (f.63-67 dosar instanță).

Având în vedere gravitatea faptei comise și persoana inculpatului, instanța a apreciat că se impune aplicarea pedepsei accesorii constând în interdicția tuturor drepturilor electorale, prev. de art. 64 lit.";a"; C.pen..

Pe de altă parte, în baza disp.art. 61 alin. 2 C.pen., în cauză se s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de 290 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 834/2011 a Judecătoriei B., contopind acest rest cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză astfel încât, în final, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.";a"; și "b"; C.pen..

Potrivit disp.art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza disp.art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 11 octombrie 2012, la zi.

În cauză s-a făcut aplic. art. 71 și 64 lit.";a"; și "b"; C.pen..

În baza disp.art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.

În fine, este de menționat că latura civilă a cauzei a fost soluționată separat deoarece, prin Încheierea de ședință din data de_, admițându-se cererea formulată de inculpat, de judecare a laturii penale, s-a dispus disjungerea laturii civile, potrivit disp.art. 320 ind. 1 alin. 5 Cod procedură penală.

Având în vedere soluția, preconizată în latura penală a cauzei și văzând și disp.art.

191 Cod procedură penală s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 2600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 2.542 lei pentru faza de urmărire penală.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul C. G. D. și partea civilă C. A. .

Inculpatul C. G. D. a criticat sentința instanței de fond ca fiind netemeinică si a solicitat desfiintarea acesteia si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate cu motivarea că sancțiunea aplicată de către prima instanță este prea severă raportat la pozitia sinceră manifestată. A mai invocat faptul că are 3 copii minori în întretinere si că el asigura singura sursă de venit a familiei.

Partea civilă C. A. a invocat, prin declaratia de apel, netemeinicia sentinței atacate și a solicitat desființarea acesteia și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună aplicarea unei pedepse majorate invocând modul extrem de agresiv prin care inculpatul a comis fapta, antecedenta penală și atitudinea acestuia de sfidare a părtilor vătămate.

Cu ocazia dezbaterilor în fond a apelului, partea civilă a completat motivele de apel invocând nelegalitatea sentinței penale sub aspectul greșitei încadrări juridice a faptei arătând, că în fapt, inculpatul a comis omorul în vederea sutragerii unei sume de bani pe care victima o avea asupra sa.

Analizând sentinta penala atacată în raport cu actele si lucrarile dosarului, cu motivele sustinute de apelanți, precum si din oficiu, potrivit art.371 alin.2 C.proc.pen., sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constata următoarele:

Instanta de fond a stabilit o situatie de fapt conformă probatoriului administrat în faza de urmarire penala, pe care l-a evaluat în mod just, inclusiv prin raportare la declaratiile inculpatului, care a recunoscut-o întocmai, optând pentru desfasurarea judecatii potrivit procedurii simplificate, bazata pe recunoasterea vinovatiei, în conditiile reglementate de art. 320/1 C.proc.pen.

Astfel, s-a retinut în mod corect că la data de 3 octombrie 2012, în timp ce se afla în locuinta în locuința victimei T. I. si după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice împreună cu acesta din urmă, pe fondul iritării generată de o remarcă a victimei, inculpatul a reacționat violent si a lovit-o timp de aproximativ 20 de minute, cu pumnii și picioarele, în zona capului, provocându-i leziuni care au condus în data de 10 octombrie 2012 la decesul victimei.

Având în vedere situatia de fapt anterior mentionata, instanta de fond a stabilit o încadrare juridica legala, în raport cu norma de incriminare incidentă (infracțiunea de omor omor prev. de art. 174 alin. 1 C.pen.), retinând că lovirea victimei în zona capului, în mod repetat, un interval de timp substantial si cu intensitate, cu pumnii si picioarele, dovedeste ca inculpatul a urmarit suprimarea vietii acesteia, nicidecum numai un rezultat de vatamare a integritatii corporale a victimei si că decesul a constituit un rezultat praeterintentionat.

Totodată s-a retinut corect fată de inculpat starea de ecidivă mare postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a C.pen. raportat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 834/_ a Judecătoriei B., pentru comiterea înconcurs a mai multor infractiuni intentionate (furt calificat si infracțiuni silvice - f. 81 dos.fond), infractiunea din cauză fiind comisă în cursul termenului liberării conditionate care a survenit la data de_, inculpatul având un rest de pedeapsă neexecutat de 290 zile închisoare.

Curtea constată că instanța de fond a reținut în mod corect că raportat la ansamblul probatoriului administrat nu poate fi reținută teza afirmată de partea civilă C. A. potrivit căreia inculpatul ar fi comis fapta în vederea comiterii unei tâlhării, respectiv ar fi comis omorul în vederea sustragerii unei sume de bani detinută de victimă deoarece niciuna din probele cauzei nu sustine o asemenea stare de fapt.

Dimpotrivă, martorii oculari Conț Bura I. și C. Sorin Samuel (f. 86-90, 91-98 dos. u.p.) confirmă că actiunea inculpatului a fost una spontană, iritat fiind de faptul că victima nu a răspuns prompt si corespunzător solicitărilor inculpatului.

Pe de altă parte, solicitarea părtii vătămate apelante de schimbare a încadrării juridice în această fază procesuală apare ca fiind și inadmisibilă având în vedere că la termenul de judecată la instanța de fond din 6 februarie 2013, când inculpatul a solicitat judecarea în procedura prevăzută de art. 320/1 C.proc.pen. (f. 44 dos.fond), partea vătămată apelantă, deși prezentă, nu s-a opus admiterii cererii inculpatului si nici nu a contestat încadrarea juridică dată prin actul de sesizare.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, Curtea reține că potrivit art.72 din C.pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau

neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Verificând modul în care s-a individualizat sancțiunea penală aplicată inculpatului, Curtea constată că s-au respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare.

În acest context, nu poate fi omisă starea de recidivă mare postcondamnatorie (inculpatul fiind condamnat definitiv pentru comiterea mai multor infractiuni contra patrimoniului), dovedind astfel că reeducarea sa nu s-a realizat, dar si faptul că a comis fapta într-o modalitate care probează o agresivitate sporită, într-un context care denotă o oarecare spontaneitate si pe fondul consumului de alcool. De asemenea, a fost evaluată corespunzător si persoana inculpatului care, astfel cum rezultă din concluziile Referatului de evaluare nr. 388/ S.P.BN./_ întocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul B. - N., perspectiva reinsertiei sociale a inculpatului este conditionată, printre altele, de o intervenție specializată pe controlul agresivității și dezvoltarea capacității de autocontrol și de a gestiona eficient situațiile de risc, în paralel cu diminuarea/ stoparea consumului de alcool (f.63-67 ).

Față de incidența circumstanțelor atenuante, Curtea concluzionează că este justificată nereținerea acestora.

Aplicarea dispozițiilor art. 74 C.pen. este atributul exclusiv al instanței de judecată, care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanțele comiterii faptei și să aibă în vedere și consecintele acesteia. Totodată, recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.

Astfel, "conduita bună";, în sensul art. 74 alin. 1 lit. a C.pen., presupune, între altele, absența antecedentelor penale (conditie care nu este îndeplinită).

Totodată, circumstanța atenuantă judiciară prevăzută în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. - constând în "atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților"; - deși nu se reduce la recunoașterea săvârșirii infracțiunilor, pe fondul existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea faptelor, se evidențiază în cauză prin atitudinea constantă a inculpatului de recunoaștere, în amănunt, și regret a comiterii faptelor și, chiar dacă a acordat unele nuanțe actelor sale, aceste declarații nu sunt de natură a înlătura caracterul sincer al informațiilor furnizate.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie și a celei complementare, deși art.71 alin.2 din C.pen. s-a impus interzicerea automată a drepturilor prevăzute în art.64 lit.a)-c), în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție

a executării pedepsei, Curtea observă că instanța de fond a avut în vedere Decizia nr.74/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii. Potrivit acestei decizii, obligatorie conform art.414 ind.2 alin.2 teza a II-a din C.pr.pen., dispozițiile art.71 din C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a)-c) din C.pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin.3 din C.pen. Recursul în interesul legii pronunțat de către instanța supremă în materie este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c.Marii Britanii.

Ca atare, în prezenta cauză, instanța de fond corect a reținut că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale a inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art.64 lit.a) C.pen, respectiv dreptul de a alege si de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prevăzut de dispozițiile art.64 lit.b) din C.pen., activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității- motiv pentru care exercițiul acestora va fost interzis pe perioada executării pedepselor aplicate.

Referitor la dispozițiile art.64 alin.1 lit.c) din C.pen. instanța a avut în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Sabou și Pârcălab c. României prin care Curtea stabilește că interzicerea de drept a unor drepturi nu e conformă exigențelor Convenției, precum și dispozițiile art.11 alin.2 din Constituția României.

Raportat la cele expuse concluzia care se desprinde este aceea că sancțiunea aplicată inculpatului, contrar criticilor formulate de inculpat si partea civilă, a fost în mod corect individualizată, atât sub aspectul duratei, cât si al modalitatii de executare, printr-o evaluare corespunzatoare a tuturor criteriilor prevazute de art.72 din Codul penal si tinându-se seama de scopul urmarit prin stabilirea pedepsei, potrivit art. 52 C.pen.

În acest sens, Curtea retine ca pedeapsa este proportională cu gravitatea faptei savârsite de inculpat si, în acelasi timp, justă în raport cu datele personale favorabile acestuia, fiind în masură sa asigure atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, respectiv prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C.pen., dar si funcțiile de constrângere și de reeducare și că va contribui la conștientizarea consecințelor faptei în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatului.

Pentru toate aceste motive, în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se vor respinge nefondate apelurile declarate de inculpatul C. G. D. și partea vătămată C. A., iar solutia atacată se va mentine în totalitate ca fiind legală si temeinică.

Constatând că sunt întrunite atât cerințele art. 3002și ale art.160bcod proc.pen. cât și prevederile art. 5 pct.1 lit. a și c din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea va menține în baza art. 350 al.1 C.proc.pen. starea de arest a inculpatului, întrucât hotărârea provizorie de condamnare justifică privarea de libertate în scopul garantării executării pedepsei aplicate potrivit art. 5 paragraf 1 din CEDO (cauza Tommasi vs.Franța).

Chiar dacă hotărârea de condamnare a inculpatului pronunțată pe fond nu are caracter definitiv, fiind apelată de către inculpat, ea este totuși de natură să justifice continuarea privării de libertate a acestuia, în condițiile art. 5 paragraf 1 lit. a din CEDO, astfel cum a fost interpretat de aceeași instanță în cauza Wemhoff contra Germaniei..

Potrivit art.88 C.pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu 11 octombrie 2012 până la zi.

Inculpatului i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în baza art. 189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru avocatul din oficiu ce se va avansa din FMJ.

Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. apelantii vor fi obligati la plata cheltuielilor judiciare către stat, inculpatul să plătească suma de 500 lei, din care 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu, iar partea vătămată suma de 100 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul C. G. D. și partea vătămată C. A., împotriva sentinței penale nr. 44/F/_ a Tribunalului B. N. .

Menține starea de arest a inculpatului C. G. D. și deduce din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestării preventive începând cu 11 octombrie 2012 până la zi.

Stabileșze în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 200 lei reprezentând onorariu parțial pentru avocatul din oficiu ce se va avansa din FMJ.

Obligă inculpatul să plătească suma de 500 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu și cu același titlu obligă partea vătămată să plătească suma de 100 lei.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu partea vătămată și de la comunicare cu inculpatul.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21 mai 2013 .

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

V. V. A. L. H.

GREFIER,

L. C.

Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_

Jud.fond. P. A. D.

← Sentința penală nr. 186/2013. Omor		Sentința penală nr. 7/2013. Omor →

Decizia penală nr. 107/2013. Omor

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 107/2013. Omor