Decizia penală nr. 1184/2013. Ultrajul contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIA PENALĂ NR.1184/R/2013

Ședința publică din data de 23 septembrie 2013 Instanța constituită din :

PREȘEDINTE: M. Ș., judecător

JUDECĂTORI: ANA C.

: L.

M.

GREFIER

: G.

I. -B.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda și inculpații R. O., O. A., C. M. A. și M. A. I. împotriva sentinței penale nr.87 din 13 februarie 2013 a Judecătoriei T., pronunțată în dosarul nr._, trimiși în judecată astfel :

  • inculpatul R. O. pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și portul fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, a obiectelor fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, fapte prev. și ped. de art.321 alin.l C.pen. cu aplicarea art.75 lit.a C.pen. și art.2 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată, cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.,

  • inculpatul O. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și portul fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, a obiectelor fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, fapte prev. și ped. de art.321 alin.1 C. pen. cu aplicarea art.75 lit.a C. pen. și art.2 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată, toate cu aplicarea art.33 lit.a și art.37 lit.b C.pen,

  • inculpatul C. M. A. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. 321 alin.l C.pen. cu aplic.art.75 lit.a C.pen.;

  • inculpatul M. A. I. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art.321 alin.l C.pen. cu aplic. art.75 lit.a C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul R. O. asistat de către apărător ales av.G. N., inculpatul O. A. asistat de către apărător ales av.Vescan R., inculpații C. M. A. și M. A. I. , asistați de către apărător ales av.Baciu S. M., toți avocați din cadrul Baroului Cluj, cu delegațiile la dosar, lipsă fiind martorul O. V. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul ales al inculpatului O. I. învederează instanței faptul că nu dețin adresa martorului O. V. și din acest motiv nu a putut fi prezentat la acest termen de judecată.

Curtea, având în vedere că din procesul verbal de executare a mandatului de aducere emis în privința martorului O. V. rezultă că adresa indicată de

inculpatul O. I. nu este corectă, raportat și la termenul pe care instanța la acordat pentru a prezenta acest martor, demers care nu a fost realizat, revine asupra acestei probe.

Apărătorul ales al inculpatului R. I. depune la dosarul cauzei copia rechizitoriului nr.. 1004/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj.

Apărătorul ales al inculpatului M. A. I. depune la dosarul cauzei o caracterizare întocmită în privința acestuia.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Reprezentanta M. ui P., susținere recursul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda așa cum a fost declarat în cauză pentru considerentele arătate în memoriu. Solicită admiterea acestuia, casarea în parte a sentinței recurate și rejudecând cauza să pronunțe o nouă hotărâre prin care să dispună schimbarea modalității de executare a pedepselor in privința inculpatilor

C. M., M. A. și R. O. prin aplicarea unor pedepse prin privare de libertate.

Aceasta este singura modalitate care este în măsură să corespundă scopurilor și funcției pedepsei, raportat la circumstanțele arătate în cuprinsul memoriului și care rezultă din dosarul cauzei, recunoscute de altfel de inculpații

  1. și M., contestate de inculpatul R. O. . Așa cum a reținut și instanța în încadrarea juridică și în descrierea faptelor așa cum au fost apreciate ca fiind dovedite, acestea se constituie pentru fiecare inculpat în parte în infracțiuni cu un pericol social ridicat.

    Activitatea infracțională a fost comisă, iar instanța a reținut circumstanțele agravante judiciare art.75 lit.a C.pen datorită modului de desfășurare a incidentului, acesta presupunând pe de o parte și folosirea unor arme și a unor activități de distrugere de bunuri materiale .

    Raportat la toate aceste împrejurări, precum și în ceea ce îl privește pe inculpatul R. O., împrejurarea particulară a acestuia că nu este la prima confruntare cu legea penală, solicită schimbarea modalității de executare a pedepselor .

    Apărătorul ales al inculpatului R. O. , solicită admiterea recursului formulat de inculpat, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să dispună achitarea inculpatului, întrucât fapta săvârșită de către acesta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii .

    În subsidiar solicită instanței să constate ca sunt incidente prevederile privind legitima apărare.

    În opinia sa, în prezenta cauza s-a pornit de la o stare de fapt greșită de fapt deoarece în cauză nu a fost vorba de un incident ci de două, au fost două grupuri, iar inculpatul R. O. nu a avut nimic cu nimeni, acesta nefiind practic implicat în incidentul la care au participat inculpatii O. si M. . Mai mult inculpatul R. O. a fost cel agresat, respectiv a fost lovit din spate cu o crosă de golf. Toți martorii audiați și părțile implicate nu au vazut ca inculpatul să aibă în mână vreun obiect înțepător, drept urmare acesta nu poate fi condamnat pentru infracțiunea de port fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, a obiectelor fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, prev. și ped. art.2 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată.

    Având în vedere depozițiile martorilor audiați, în opinia sa, inculpatul a fost condamnat greșit pentru săvârșirea infracțiunii mai sus menționate.

    Apreciază că, atâta vreme cât inculpatul nu a participat la incidentul petrecut în fața localului (înafara participării verbale de la distanță prin cererea de al lăsa în pace pe martorul Kovaci) și nu a avut nicio altfel de activitate nu se

    poate reține în sarcina acestuia săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

    În opinia sa, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, singura intervenție a inculpatul așa cum reiese și din înregistrările video a fost verbală și de la o distanță de 2-3 metri. Din punctul său de vedere înregistrările video pot fi avut în vedere cu prioritate față de declaraților martorilor. Raportat la aceste aspecte apreciază că se impune achitarea inculpatului.

    În subsidiar, solicită instanței să constate că inculpatul a intervenit în acel conflict pentru înlăturarea unui atac material îndreptat împotriva sa, existând suficiente elemente pentru înlăturarea răspunderii penale a acestuia, chiar și prin varianta unei depășiri a limitelor legitimei apărări.

    În ceea ce privește recursul parchetului, solicită respingerea acestuia în ceea ce îl privește pe inculpatul R. O. . Inculpatul de la momentul incidentul a

    încercat să se ferească de a intra în anumite conflicte chiar dacă a fost provocat, iar în opinia sa nu există motive care să îi agraveze situația, iar aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție nu ar duce la o îndreptare mai mare a inculpatului.

    Apărătorul ales al inculpatului O. A. , solicită admiterea recursului formulat, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să dispună în temeiul art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. rap. la art.10 lit.d C.pr.pen. achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

    În temeiul art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. rap. la art.10 lit.a C.pen. solicita achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de port fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, a obiectelor fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire.

    Înțelege să critice hotărârea instanței de fond pentru că a înlăturat declarațiile martorilor audiați în cursul judecății și au fost avute în vedere depozițiile din faza de urmărire penală. În fața instanței de judecată au fost audiați aproape toți martorii și toți si-au schimbat declarațiile în sensul că au arătat instanței că conținutul declarațiilor le-a fost sugerat de către organele de politie, depozițiile din fața instanței de fond fiind cele reale.

    În ceea ce privește infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, instanța de fond s-a raportat la depozițiile a doi martori, care au declarat, că au avut o anumită temere când au văzut acel conflict în fata Restaurantului Marele Alb, reținându-se în acest sens că a existat o temere în colectivitate. Ori, așa cum reiese din depozițiile inculpaților și ale martorului audiat nemijlocit de către instanta de recurs, inculpatul O. nu a luat parte la acel incident, acesta a participat doar la conflictul din parcarea Talora după care așa cum a declarat martora Jianu, inculpatul a intrat în magazin și a primit îngrijiri medicale.

    Raportat la cele expuse, arată că inculpatul nu a fost implicat in evenimentul petrecut în fata Restaurantului Marele Alb, și prin urmare nu i se poate reține de către instanța fondului infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice. În ceea ce privește tulburarea ordinii și liniștii publice, așa cum reiese din declarațiile ospătarilor în restaurant nu se mai afla nimeni, clienții care fuseseră înăuntru și-au achitat nota de plată și au plecat. Raportat la acest aspect nu se poate reține că ar fi existat vreo temere din partea acelor clienți, cu atât mai mult cu cât nimeni nu a sunat la poliție.

    Apreciază că toate cele expuse anterior confirmă soluția de achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

    Cu privire la infracțiunea de port fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, a obiectelor fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, deși în rechizitoriu se reține că inculpatul ar fi avut în portbagaj o anumită armă anume confecționată, instanța de fond nu mai reține acest lucru pe baza depozițiilor martorilor. Acești martori au revenit în fata instanței și au spus că nu au văzut nici un obiect asupra inculpatului O. .

    Solicită amânarea pronunțării în vederea depunerii de concluzii scrise.

    Apărătorul ales al inculpatului M. A. I., solicită admiterea recursului formulat, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să dispună schimbarea modalității de executare a pedepsei. Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare sub supraveghere iar în baza art. 863C.pen. i-au fost stabilite anumite obligații de supraveghere. Inculpatul are un loc de muncă în străinătate, iar exercitarea măsurilor de supraveghere ar duce la pierderea acestuia a locului de muncă.

    La modalitatea de stabilire a pedepsei trebuie avut în vedere faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, instanța la condamnat în baza art.321 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.3201C.pr.pen. doar pentru o singură infracțiune, și se află la prima confruntare cu legea penală.

    În ceea ce il privește pe inculpatul M. o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendare condiționată consideră că și-ar atinge scopul educativ .

    Apărătorul ales al inculpatului C., arată că acesta a fost la rândul său condamnat în baza art.321 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.3201C.pr.pen, solicită reducerea cuantumului pedepsei aplicate de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare. De asemenea și în situația acestui inculpat caracterul educativ urmează a fi îndreptat.

    Cu privire la recursul parchetului solicită respingerea acestuia întrucât mare parte din motivele pentru care parchetul a declarat recurs se referă la concursul de infracțiuni ori față de cei doi inculpați pe care îi reprezintă nu s-a reținut niciun fel de concurs de infracțiuni sau stare de recidivă.

    Reprezentanta M. ui P. , solicită respingerea recursurilor formulate de către inculpați ca nefondate. Starea de fapt și încadrarea juridică a faptelor pentru fiecare inculpat așa cum au și fost reținute sunt corecte.

    Într-adevăr în cursul cercetării judecătorești probatoriul administrat în faza de urmărire penală a suferit unele modificări. Instanța a analizat pe larg și cu numeroase referiri la restul probatoriului administrat de ce a înlăturat acele declarații de martori modificate și nu le-a reținut în final la stabilirea stării de fapt. Revenirile martorilor în fața instanței de judecată nu au fost justificate. Starea de fapt stabilită de prima instanță este confirmată de probatoriul administrat în cauza, iar audierea martorului în fața instanței de recurs nu face altceva decât să confirme susținerile primei instanțe legate de modalitatea în care martorii și-au schimbat declarația. Raportat la cele expuse solicită respingerea recursului inculpaților.

    Inculpatul R. O. , având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat, solicită admiterea recursului declarat in cauză.

    Inculpatul O. A. , având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce o va pronunțat în cauză.

    Inculpatul C. M. A. , având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului declarat in cauză.

    Inculpatul M. A. I. , având ultimul cuvânt, solicită schimbarea modalității de executare a pedepsei pentru a putea pleca din nou la muncă în străinătate.

    C U R T E A :

    Prin sentința penală nr. 87 din 13 februarie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei T., în baza art. 321 alin. 1 C. penal, art. 75 lit. a C. penal, art. 78 C. penal, cu aplicarea art. art. 320 ind. 1 alin.1-4, 7 C. pr. penală- prin respingerea solicitării de înlăturare a art. 75 lit. a C. penal- a fost condamnat inculpatul C. M. A. - fiul lui L. M. și I. Ana, născut la data de_ în T., jud. Cluj, cu dom. în com. Săndulești, sat C., nr. 390, jud. Cluj, cetățean român, fără ocupație, fără antecedente penale, CNP: 1., pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, la pedeapsa închisorii în cuantum de 1 an.

    În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a C. pen..

    În baza art. 86 ind. 1 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani calculat conform art. 86 ind.2 alin 1 si 2 rap. la art. 82 alin. 3 C. pen.

    În baza art. 86 ind. 3 Cod penal, s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

    1. să se prezinte, la datele fixate, la S. de probațiune din cadrul T. uluiCluj

    2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

    3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

    4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 71 alin.5 C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 359 C. pr. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 ind. 4 rap. la art. 83 C. pen. referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa stabilită prin prezenta durata reținerii de 24 ore începând cu data de_ ora 08.00 și durata arestării preventive de la_ la_ .

În baza art. 321 alin. 1 C. penal, art. 75 lit. a, art. 78 C. penal, cu aplicarea art. art. 320 ind. 1 alin.1-4, 7 C. pr. penală- prin respingerea solicitării de înlăturare a art. 75 lit. a C. penal- a fost condamnat inculpatul M. A. I.

- fiul lui I. și M., născut la data de_, în T., jud. Cluj, domiciliat în T.

, str. A., nr. 27, cetățean român, fără ocupație, CNP: 1., fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, la pedeapsa închisorii în cuantum de 1 an.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a C. pen..

În baza art. 86 ind. 1 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani calculat conform art. 86 ind.2 alin 1 si 2 rap. la art. 82 alin. 3 C. pen.

În baza art. 86 ind. 3 Cod penal, s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

  1. să se prezinte, la datele fixate, la S. de probațiune din cadrul T.

    uluiCluj

  2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

  3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

  4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 71 alin.5 C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 359 C. pr. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 ind. 4 rap. la art. 83 C. pen. referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa stabilită prin prezenta durata reținerii de 24 ore începând cu data de_ ora 08.00 și durata arestării preventive de la_ la _

În baza art. 321 alin. 1 C. penal, art. 75 lit. a, art. 78 C. penal, a fost condamnat inculpatul R. O. - fiul lui I. și M., născut la data de_, în

  1. , jud. Cluj, cetățenie română, fără ocupație, cu antecedente penale, domiciliat în T., str. T., nr. 8, jud. Cluj, CNP 1., pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, la pedeapsa închisorii în cuantum de 1 an și 6 luni .

    În baza art. 2 alin. 1, pct. 1 din Legea nr.61/1991, a fost condamnat inculpatul R. O. pentru comiterea infracțiunii de port fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului sau a obiectelor fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire la pedeapsa închisorii în cuantum de 8 luni .

    În baza art. 33 lit.a C. pen. rap la art. 34 lit b C. pen., au fost contopite pedepsele de 1 an si 6 luni inchisoare și 8 luni inchisoare, aplicând pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni inchisoare.

    În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a C. pen..

    În baza art. 86 ind. 1 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani calculat conform art. 86 ind.2 alin 1 si 2 rap. la art. 82 alin. 3 C. pen.

    În baza art. 86 ind. 3 Cod penal, s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

    1. să se prezinte, la datele fixate, la S. de probațiune din cadrul T. uluiCluj

    2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

    3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

    4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 71 alin.5 C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 359 C. pr. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 ind. 4 rap. la art. 83 C. pen. referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa stabilită prin prezenta durata reținerii și arestării preventive de la data de_ la_ .

În baza art. 321 alin. 1 C. penal, art. 75 lit. a C. penal, art. 78 C. penal, art. 37 lit. b C. penal- prin respingerea solicitării de înlăturare a art. 37 lit. b C.

penal-condamnă pe inculpatul O. A. - fiul lui V. și Ana, născut la data de_, în mun. T., jud. Cluj, domiciliat în T., str. A. I. C., nr. 149, jud Cluj, cetățean român, fără ocupație, CNP 1., cu antecedente penale pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, la pedeapsa închisorii în cuantum de 1 an și 6 luni.

În baza art. art. 2 alin. 1, pct. 1 din Legea nr.61/1991, art. 37 lit. b C. penal - prin respingerea solicitării de înlăturare a art. 37 lit. b C. penal- condamnă pe inculpatul O. A. pentru comiterea infracțiunii de port fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejduii viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului sau a obiectelor fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire la pedeapsa închisorii în cuantum de 8 luni .

În baza art. 33 lit.a C. pen. rap la art. 34 lit b C. pen., au fost contopite pedepsele de 1 an si 6 luni inchisoare și 8 luni inchisoare, aplicând pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni inchisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a C. pen..

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa stabilită prin prezenta durata reținerii și arestării preventive de la data de_ la_ .

În baza art. 160^5 al. 4 lit. d, e din C.p.p. s-a dispus restituirea cauțiunii în valoare de 40 000 de lei, cosemnată la CEC BANK sub recipisa de consemnare 766790/1 din data de_ (O. A. ) și a cauțiunii în valoare de 40 000 de lei, cosemnată la CEC BANK sub recipisa de consemnare 766794/1 din data de_ (R. O. ).

In baza art. 191 alin. 1, 2 C.pr.pen au fost obligați inculpații la plata către stat a următoarelor sume cu titlu de cheltuieli judiciare: R. -400 lei, M.

-100 lei, C. -700 lei, O. 700 lei.

S-au încuviințat următoarele sume în vaoarea avocaților desemnați din oficiu pentru faza de judecată, sume care se vor avansa din FMJ: Amelia Vîjdea- 100 lei, A. P. a-100 leiGyori I. - 100 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitorul nr. 2143/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, înregistrat la Judecătoria Turda sub nr. de mai sus, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților după cum urmează :

- R. O. -pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și portul fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau

integritatea corporală a persoanelor, a obiectelor fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, fapte, prev. și ped. de art. 321 alin.1 C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a C. pen. și art. 2 pct.

1 din Legea nr.61/1991 republicată, cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

  • C. M. A. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev.

    și ped. de art. 321 alin.1 C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a C. pen.

  • M. A. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. 321 alin.1 C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a C. pen.

  • O. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și portul fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau

integritatea corporală a persoanelor, a obiectelor fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, fapte, prev. și

ped. de art. 321 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a C. pen. și art. 2 pct.

1 din Legea nr.61/1991 republicată, toate cu aplic. art. 33 lit. a și art. 37 lit. b C. pen.

Cei patru inculpați au fost trimiși in judecata in stare de arest preventiv, această fiind dispusă prin Încheierea penala nr. 12/2012 a Judecătoriei T. cu privire la inculpații R. O. și O. A. începând cu data de_, respectiv prin încheierea penala nr. 98/R/2012 a T. ului Cluj cu privire la inculpații C.

M. n A. și M. A. I., fiind ulterior menținută.

La_ au fost puși în libertate inculpații C. și M. ca urmare a înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

La_ s-a dispus punerea in libertate a inculpatilor R. si O. ca urmare a admiterii cererii de liberare provizorie pe cautiune.

In fața instanței de judecată, anterior deschiderii cercetării judecătorești, inculpații C. și M., in baza art. 320 ind.1 C. pr. penală, pe rând, au declarat că recunosc în totalitate săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, nu solicită administrarea de probe și solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc și le insușesc.

În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații, precum și martorii Kovacs A., B. David A., M. Petru L., M. M. Raul, C.

P. Ionuț, Petricele Flavia, Szigeti Adela Liana, Cherecheș C. Emil Răducu, S. Albert, Șumandea P., Palfi Csongor, Jianu R., P. Cosmin. S-a dat citire, în baza art. 327 alin.3 C. Pr. Penală, declarațiilor din faza de urmărire penală ale martorilor Vălean V., Hoca V., Cepoi Ramian, Kovacs Violeta.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanța a reținut următoarea stare de fapt:

În noaptea de_, în jurul orelor 03.00, în fața restaurantului Talora aflat la ieșirea din municipiul T. înspre Cluj, s-a produs o altercație între două grupuri de persoane, unul dintre acestea fiind format din inculpații C. și M. care au decis să se deplaseze la acest restaurant împreună cu două persoane de sex feminin- Petricele Flavia, Szigeti Adela -și cu martorii Cepoi Ramian, M. A.

, M. L. și M. Raul, iar celălalt grup era format din martorul Kovacs A.

, inculpații R. și O., precum și alte persoane care se aflau alături de aceștia la una dintre mesele restaurantului.

La un moment dat, martorul Kovacs A. a ieșit din restaurant pentru a purta o convorbire telefonică, după finalizarea convorbirii intrând într-un conflict cu inculpații M. A. I. și C. M. A. .

Între cele trei persoane au existat unele discuții contradictorii, în scurt timp inculpații M. A. I. și C. M. A. lovindu-l pe martorul Kovacs

A. cu pumnii și picioarele, ca urmare a acestor lovituri încasate martorul căzând la pământ, ridicându-se în scurt timp.

Camerele de supraveghere instalate în exteriorul restaurantului au surprins scena descrisă mai sus, confirmată de toți cei patru inculpați și de martorii audiați.

Observând faptul că amicul lor este lovit de către inculpații M. A. I. și C. M. A., mai multe persoane au ieșit din restaurant, printre acestea aflându-se și inculpații R. O. și O. A., între cei din urmă pe de-o parte și

M. A. I. și C. M. A. pe de altă parte desfășurându-se un conflict fizic și verbal.

Fără a analiza în detaliu agresiunile care au fost exercitate în concret asupra unora dintre participanți ori martori și gravitatea acestora întrucât prezenta cauză nu are ca obiect infracțiuni de lovire ori vătămare corporală,

instanța a reținut-din depozițiile inculpaților și ale martorilor- că între persoanele care aparțineau cele două grupuri s-a desfășurat un conflict în cursul căruia aceștia și-au adresat injurii și s-au agresat fizic, unii dintre participanți suferind leziuni cauzate de instrumentele folosite de agresori.

În cursul incidentului inculpatul C. M. A. a folosit o crosă metalică de golf cu ajutorul căreia a aplicat lovituri unei persoane.

În continuare inculpatul C. M. A. a fugit înspre șoseaua principală, în urmărirea acestuia pornind inculpatul R. O. . urmat de o altă persoană, reușind să îl ajungă în fața magazinului Marele Alb, magazin situat la ieșirea din municipiul T. spre Cluj, la o distanță de circa 300-400 metri de restaurantul unde a început conflictul, loc în care s-a mai consumat un episod de agresiune între inculpatul R. și martorul Cherecheș-C. .

Din declarațiile din faza de urmărire penală ale inculpaților M. A. I.

, C. M. și ale martorilor Cherecheș C. Emil Răducu, M. Petru L. ,

M. M. Raul, Cepoi Ramian rezultă că la un moment dat inculpatul R. O. s-a înarmat cu un topor pe care l-a folosit în timpul conflictului, iar inculpatul O. a folosit un obiect confecționat anume pentru tăiere, împungere sau lovire, percepția martorilor fiind diferită în această privință, referindu-se fie la sabie, fie la țeavă metalică având manșon de cauciuc ori bâtă metalică.

În fața instanței unele dintre persoanele audiate și-au schimbat declarațiile în această privință, nemaireferindu-se la observarea unui topor, țeavă, bâtă metalică ori sabie, ci doar la percepția personală directă ori posibilitatea ca inculpații O. și R. să fi avut asupra lor anumite obiecte neidentificate ori identificate și care care de data aceasta nu mai erau metalice, ci din lemn ori chiar plastic.

Astfel, inculpații C. și M., după ce au declarat că își mențin declarațiile anterioare în cuprinsul cărora fac referire explicită la obiectele pe care inculpații R. și O. le aveau asupra lor, în fața instanței au relatat doar altă variantă a stării de fapt în care inculpații R. și O. nu ar fi avut asupra lor astfel de obiecte, fără a oferi o justificare (f. 90, 91 dosar).

De asemenea, martorul M. Petru a declarat în fața instanței că doar din imaginație afirmase anterior că inculpatul O. ar fi avut sa un box cu ajutorul căruia intenționa să-l lovească pe M. A. (martorul afirmase anterior chiar că inculpatul O. avea asupra sa și o sabie) și că deși declarase anterior că inculpatul R. avea asupra sa un topor în timpul conflictului, topor cu care l- ar fi lovit pe martorul Cherecheș C. în fața localului Marele Alb, la momentul audierii în instanță susține că nu știe dacă era un topor (f. 143 dosar ).

Același martor inițial declară că în timpul conflictului fusese cauzate distrugeri ale autoturismului Rover, inclusiv de către inculpații O. și R., pentru ca în fața instanței să susțină că doar din auzite cunoștea aceasta.

Martorul M. M. Raul a declarat în faza de urmărire penală că inculpatul R. avea asupra sa în timpul conflictului un ciocan ascuțit la un capăt, iar inculpatul O. avea asupra sa o sabie cu ajutorul căreia a spart lampa stânga spate a unui autoturism, însă în fața instanței acest martor declară că nu își menține declarațiile anterioare întrucât a fost influențat de polițiști, fiind și foarte obosit la acel moment, afirmând că nu a văzut vreun obiect asupra persoanelor prezente în cursul incidentului (f. 144 dosar).

Instanța a înlăturat ca nesincere declarațiile date de aceste persoane în cursul cercetării judecătorești sub aspectul deținerii obiectelor menționate de către inculpații R. și O. întrucât schimbările acestor declarații nu sunt justificate de vreuna dintre aceste persoane în mod verosimil, fiind orientate cu evidență în sensul minimizării contribuției celor doi inculpați la conflictul descris, în același sens fiind și declarațiile martorilor din "tabăra "; inculpaților R. și O.

-Kovacs A., B. David, C. P., Vălean V. -declarații care de asemenea vor fi înlăturate ca subiective și, deci, nesincere, în ce privește inexistența obiectelor menționate.

Chiar și inculpații O. și R. furnizează declarații contradictorii când se referă la obiectele aflate asupra lor în timpul conflictului.

Astfel, inculpatul R. a afirmat inițial că luase la un moment dat o piatră de jos, cu scopul de a se putea apăra la nevoie (f. 28-32 dosar u.p.), pentru ca în fața instanței că afirme că de fapt a luat de jos o un boloboc (nivelă, instrument pentru verificarea orizontalității unei piese, mașini, instalații, a verticalității unui perete în curs de construcții), fără să existe o motivare a schimbării declarației, neputându-se accepta o confuzie între aceste obiecte.

De asemenea, inculpatul O. afirmă în prima fază că nu a avut vreun obiect asupra sa (f. 36 dosar u.p.), ulterior declarând că nu a avut asupra sa o sabie, ci "un cuțit confecționat din platbandă ruginită cu mâner de lemn"; (f. 38, 39 dosar u.p.), iar în fața instanței a declarat că a avut asupra sa "o bucată de platbandă"; găsită în parcare.

Martorul Cherecheș C. Emil Răducu afirmă în mod consecvent atât în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești că la momentul sosirii sale în fața restaurantului Talora observase mai multe persoane dintre care unele aveau bâte asupra lor, martorul aplicându-i o lovitură cu bastonul inculpatului O. după ce în prealabil acest inculpat s-a îndreptat spre martor înjurându-l și cu intenția de a-l lovi, având asupra sa o "țeavă";, stare de fapt confirmată de declarația inculpatului M. din faza de urmărire penală.

Același martor afirmă că după ce a ajuns în fața localului Marele Alb a fost lovit de către inculpatul R. O. cu toporul în zona capului.

Concluziile preliminare medico-legale confirmă faptul că leziunile prezentate de martorul Cherecheș C. se puteau produce prin lovire cu corp înțepător-tăietor-despicător (f. 145 dosar u.p.)

În acest context și în baza considerentelor de mai sus, instanța a reținut că inculpatul R. a folosit un topor pe durata desfășurării conflictului, iar inculpatul O. a folosit un obiect confecționat anume pentru tăiere, împungere sau lovire în sensul prevăzut în Legea 61/1991.

Apărările inculpatului R. în sensul că a fost doar o victimă agresată, precum și că ar fi acționat în legitimă apărare vor fi înlăturate întrucât acesta nu s-a limitat la încercarea de aplanare a conflictului dintre martorul Kovacs A. și inculpații C. și M., așa cum el însuși a susținut, ci a continuat conflictul inclusiv prin folosirea toporului, iar apoi a alergat în urmărirea inculpatului C. până în fața localului Marele Alb care se afla la o distanță de cca 300 metri, unde s-a consumat un episod al confruntării cu martorul Cherecheș C. .

Și apărarea inculpatului O. potrivit căreia a avut doar o atitudine pasivă, fiind doar o victimă, a fost înlăturată de instanță întrucât intervenția martorului Cherecheș a fost determinată tocmai de comportamentul agresiv al inculpatului O. care s-a îndreptat spre martor cu intenția de a-l lovi cu obiectul deținut

Poziția de negare a implicări în conflict de către fiecare dintre inculpații

O. și R. e combătută prin probele cauzei așa cum au fost enunțate anterior.

În cauză există probe și cu privire la distrugerea pe parcursul conflictului a două autoturisme, unul aparținând societății de pază Scutul Negru ce era condus de martorul Cherecheș C. Emil Răducu, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele foto la f. 136-138 dosar u.p. coroborându-se în acest sens cu declarația din faza de urmărire penală a martorului Cherecheș-C. (f. 64 dosar u.p.) și cu prezența în autoturism a obiectelor descrise de martori-bâtă metalică prevăzută cu mâner, în aceste condiții negarea de către acest martor în

fața instanței a cauzării de distrugeri autotirmului nemaiavând semnificație probatorie sub acest aspect.

De asemenea rezultă și cauzarea de distrugeri autoturismului martorului

M. M. Raul, aspect rezultat procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele foto la f. 149-151 dosar u.p. și declarația din faza de urmărire penală a martorului M. M. .

Așa cum rezultă din declarațiile martorilor care vor fi indicate în cele ce urmează, persoanele care au asistat la întregul conflict au încercat un sentiment de teamă și nesiguranță din cauza scandalului iscat, părăsind în grabă locul respectiv

Martora Jianu R. A., angajată a restaurantului Talora și care era de serviciu în noaptea de_, a declarat că imediat după pornirea scandalului în exteriorul restaurantului, a intrat în bucătăria restaurantului pentru a se adăposti și a se proteja de acțiunile persoanelor care se băteau, fiind speriată de ceea ce se întâmpla în fața localului. A rămas în bucătăria restaurantului împreună cu martorul Hoca V. S. care servea clienți în același local.

Martora Petricele Flavia a relatat că s-a speriat foarte tare după izbucnirea conflictului, refugiindu-se în bucătăria restaurantului, alături de martora Szigeti Adela care s-a arătat șocată de bătaia în desfășurare.

Aceiași martori au arătat că înainte de a se isca scandalul în restaurant se aflau și alți clienți, însă după ce au ieșit din bucătărie au observat că în local nu se mai află nici o persoană, fapt ce denotă că persoanele aflate în incinta acestuia au fost scandalizate de cele întâmplate, acesta fiind motivul pentru care au părăsit localul.

De asemenea, martorul Vălean V. V. declară că localul era plin în momentele premergătoare declanșării incidentului, iar apoi în scurt timp

"";restaurantul s-a golit"; (f. 79 dosar u.p.).

Martorii Kovacs Violeta F. și P. Cosmin T. arată că în noaptea de_ se deplasau cu autoturismul condus de cel din urmă dinspre Cluj Napoca către

T., iar în dreptul magazinului Marele Alb au observat că strada era ocupată de mai multe persoane care se băteau și care se certau, una dintre aceste având în mână o sabie, martora Kovacs declarând că și-a acoperit ochii din cauza fricii(filele 98-99 dosar u.p.).

Infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice constă într-o acțiune prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se tulbură liniștea publică prin provocare de scandal public ori prin alt mod. Acțiunile prin care se realizează infracțiunea au o sferă cuprinzătoare, fiind suficient ca prin manifestările respective, indiferent de forma acestora, să se atenteze la valorile sociale lezate, și anume relațiile sociale privind bunele moravuri și liniștea publică.

Starea de fapt descrisă mai sus conduce la concluzia caracterului

infracțional al manifestărilor inculpaților prin care în mod evident s-a adus atingere valorilor ocrotite prin norma amintită.

În raport de probele administrate și expuse anterior, instanța a reținut că în persoana fiecăruia dintre inculpați sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor cu privire la care s-a dispus trimiterea lor în judecată.

În drept, fapta inculpatului C. M. A., care în noaptea de_, împreună cu alte trei persoane, a participat la o bătaie colectivă, ce s-a desfășurat în fața restaurantul Talora și pe drumul ce leagă

localitățile T. și Cluj, stârnind o puternică stare de temere și indignare pentru persoanele aflate în jur, precum și scandal public, întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri

și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. 321 alin.1 C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a C. pen.

Fapta inculpatului M. A. I., care în noaptea de_, împreună cu alte trei persoane, a participat la o bătaie colectivă, ce s-a desfășurat în fața restaurantul Talora și pe drumul ce leagă localitățile T. și Cluj, stârnind o puternică stare de temere și indignare pentru persoanele aflate în jur și scandal public, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. 321 alin.1 C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a C. pen.

Fapta inculpatului O. A., care în noaptea de_, împreună cu alte trei persoane, a participat la o bătaie colectivă, ce s-a desfășurat în fața restaurantul Talora din municipiul T., stârnind o puternică stare de temere și indignare pentru persoanele aflate în jur și scandal public ,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. art. 321 alin.1 C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a C. pen.

Fapta inculpatului O. A., care în noaptea de_, a participat la o bătaie colectivă, ce s-a desfășurat în fața

restaurantul Talora și pe drumul ce leagă localitățile T. și Cluj, folosind o sabie tip Ninja, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de portul fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, a obiectelor

fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, fapte, prev. și ped. de și art. 2 pct. 1 din Legea nr.61/1991 republicată.

Cele două fapte comise de către inculpatul O. A. au fost săvârșite în concurs real și în stare de recidivă postexecutorie, urmând a se face aplic. art. 33 lit. a și art. 37 lit b Cod Penal.

Incidența art. 37 lit. b C. penal e atrasă de comiterea infracțiunilor din prezentul dosar după considerarea ca executată a pedepsei de 2 ani

inchisoare pentru o infracțiune intenționată -care a fost aplicată inculpatului O. și din executarea căreia a fost eliberat la_, cu un rest neexecutat de 316 zile închisoare -și înaintea împlinirii termenului de reabilitare.

Din acest motiv s-a respins cererea apărătorului O. de înlăturare a prevederilor privind recidiva.

Fapta inculpatului R. O., care în noaptea de_, împreună cu alte trei persoane, a participat la o bătaie colectivă, ce s-a desfășurat în fața restaurantul Talora și pe drumul ce leagă localitățile T. și Cluj,

stârnind o puternică stare de temere și indignare pentru persoanele aflate în jur și scandal public, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. art. 321 alin.1 C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a C. pen.

Fapta inculpatului R. O., care în noaptea de_, a participat la o bătaie colectivă, ce s-a desfășurat în fața restaurantul Talora și pe drumul ce leagă localitățile T. și Cluj, folosind un topor,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de portul fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea

corporală a persoanelor, a obiectelor fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, fapte, prev. și ped. de și art. 2 pct. 1 din Legea nr.61/1991 republicată.

Cele două fapte comise de către inculpatul R. O. au fost săvârșite în concurs real, urmând a se face aplic. art. 33 lit. a Cod Penal.

Instanța a constatat ca sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. art. 2 pct. 1 din Legea nr.61/1991 în persoana inculpaților R. și O. întrucât au purtat și chiar folosit, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire.

Infractiunea în discutie nu este reglementata ca o infractiune de obicei, asa cum a motivat apărătoarea inculpatului O., întrucât periculozitatea sociala necesara infractiunii exista fara repetabilitatea portului fara drept a obiectului. Pentru a subzista aceasta infractiune nu este necesara repetarea faptelor de acelasi fel din care sa rezulte vreo îndeletnicire. Luat separat, fiecare port ilegal, în locurile si împrejurarile în care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, are semnificatie penala.

Cu privire la solicitarea de înlăturare a art. 75 lit. a C. penal, aceasta a fost respinsă întrucât este suficient să se constate prezența a cel puțin trei participanți, indiferent de atitudinea psihică a unora dintre aceștia ori de trimiterea/netrimiterea lor în judecată, iar valorile lezate prin acțiunile participanților să fie reprezentate de relațiile sociale privitoare la bunele moravuri și liniștea publică, condiții întrunite în speța de față.

La solicitarea inculpaților s-a încuviințat efectuarea unor referate de evaluare, în cuprinsul acestora menționându-se că fiecare dintre inculpați manifestă pronunțate tendințe agresive.

Astfel, conform referatului de evaluare a inculpatului M., acesta s-a rezumat la a recunoaște fapta de care este acuzat în prezentul dosar, minimalizând importanța acesteia și așteptându-se doar la o sancțiune pecuniară, refuzând să ofere detalii cu privre la contextul în care a apărut conflictul, adoptând o atitudine recalcitrantă când s-a încercat discutarea acestui aspect.

În cuprinsul referatului s-a mai menționat că atitudinea inculpatului este una des întâlnită la persoanele care fac parte din grupări cunoscut ca "interlope";, care preferă să-și rezolve neînțelegerile în afara spațiului justiției, refuzând să vorbească despre ceilalți indiferent dacă se află ori nu în relații de dușmănie, fiind mai degrabă o chestiune de orgoliu pentru ei.

Este posibil ca la baza săvârșiri acestei infracțiuni să se fi aflat o eventuală problemă între membrii celor două grupări și dorința de soluționare prin impunerea puterii/câștigarea unei poziții de respect, autoritate.

Sunt indicați ca fiind factori de risc în privința persoanei inculpatului M. asumarea faptei doar la nivel declarativ/formal, lipsa regretelor autentice, lipsa de cooperare cu consilierul de probațiune, cpnducând la concluzia că inculpatul are o atitudine de cerecunoaștere și nesupunere față de autorități, lipsindu-i abilitățile empatice, iar în cercurile frecventate a devenit o obișnuință rezolvarea problemelor de unul singur, prin excluderea intervenției autorităților.

În ce-l privește pe inculpatul O., conform celor reținute în referatul de evaluare, acesta nu își asumă responsabilitatea comiterii faptelor pentru care este judecat, relatând că nu s-a întâmplat nimic din ceea ce este indicat în actul de inculpare și că nu există probe care să susțină acuzațiile, susținând că nu a comis acte de violență și nu a avut asupra sa vreo armă.

Existența în trecutul inculpatului a unei conduite antisociale care a fost sancționată administrativ ori penal, lipsa efectului acestor sancțiuni, precum și

neasumarea responsabilității cu privire la comportamentul infracțional adoptat până în prezent constituie factori de risc pentru un viitor comportament infracțional.

De asemenea, tendința inculpatului de a oferi doar informații pozitive despre sine reprezintă elemente care pot influența negativ conduita sa viitoare.

Resursele de care dispune inculpatul nu sunt în măsură să conducă la o schimbare prosocială a comportamentului său.

În referatul de evaluare a inculpatului R. s-a menționat că inculpatul a adoptat comportamentul infracțional pentru care este judecat inițial cu intenția de a oferi ajutor uneia dintre părțile vătămate, considerând că are autoritate asupra participanților la conflict, iar ulterior din dorința de a se răzbuna pe cel care l-a agresat, fără a lua în considerare consecințele legale pentru astfel de comportamente, considerând utilizarea violenței ca o modalitate obișnuită de rezolvare a unor astfel de diferende.

Antecedentele comportamentale negative, atitudinea ostilă față de autoritățile locale, justificarea faptelor antisociale prin incriminarea terților și neasumarea conduitei infracționale reprezintă factori de risc pentru alte comportamente indezirabile social.

În sfârșit, în referatul de evaluare a inculpatului C. s-a menționat că numărul crescut de acte cu violență în care s-a implicat de la o vârstă timpurie și conturarea la nivelul personalității sale a unei atitudini de acceptare/promovare a violenței ca strategie de rezolvare a neînțelegerilor, a obișnuinței de a-și exprima puterea și încrederea în propria persoană sunt factori de risc în ce privește traseul său viitor, consilierul de probațiune recomandând participarea inculpatului la un program de consiliere care să se focalizeze pe efectuarea unor modificări în privința factorilor criminogeni care sunt în relație directă cu repetarea acțiunilor agresive.

La individualizarea pedepselor care au fost aplicate aplicate inculpatilor, instanța a avut in vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 72 C.pen., cu referire la locul comiterii faptei, în zona frecventată a orașului, în contextul unei afluențe serioase de persoane, precum și persoana fiecărui inculpat, respectiv multiplele condamnări anterioare suferite de inculpații O. și

R., și lipsa antecedentelor penale ale celorlați doi inculpați alături de datele privind persoana fiecăruia dintre inculpați din referatele de evaluare menționate anterior.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații R. O., O.

  1. , CHIORAN M. A., M. A. I. și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA TURDA.

    Ministerul Public a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate și rejudecând cauza, să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună schimbarea modalități de executare a pedepselor aplicate inculpaților C., M. și R. din modalitatea suspendării cu executare în regim de detenție, deoarece aceasta este singura modalitate prin care inculpații ar putea fi reeducați și obligați să aibă o atitudine conform regulilor sociale.

    Inculpatul R. O., prin apărătorul ales, a solicitat admiterea căii de atac promovate și achitarea sa, în ceea ce privește infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri în baza art 10 lit d Cod procedură penală raportat la art 11 pct 2 lit a Cod procedură penală, deoarece a comis fapta în stare de legitimă apărare, iar în privința celei de-a doua infracțiuni reținute în sarcina sa, cea prev de art 2 pct 1 din Legea nr. 61/1991 achitarea în baza art 11 pct 2 lit a raportat la art 10 lit a Cod procedură penală, deoarece fapta nu există.

    Inculpatul O. A. a formulat aceleași motive de recurs ca și inculpatul R. O., arătând în plus că, în mod nejustificat instanța fondului a

    înlăturat ca nesincere declarațiile martorilor din faza de cercetare judecătorească și la pronunțarea hotărârii de condamnare, a ținut cont doar de declarațiile pe care aceeași martori le-au dat în faza de urmărire penală declarații care în opinia sa sunt rezultatul constrângerilor psihice, exercitate de organele de urmărire penală.

    Inculpații M. A. I. și C. M. A. au solicitat instanței de control judiciar schimbarea modalității de executare a pedepsei din suspendare sub supraveghere în suspendare condiționată, deoarece au fost condamnați pentru o singură infracțiune, sunt lipsiți de antecedente penale și au contribuit la soluționarea cu celeritate a cauzei, prin apelarea la dispozițiile art. 320 1Cod procedură penală.

    Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acestea sunt fondate, urmând a fi admise pentru următoarele considerente:

    1. Instanța fondului, constatând că în faza de urmărire penală au fost administrate, în condiții de legalitate probe suficiente din care rezultă fără urmă de dubiu vinovăția inculpaților C. M. A. și M. A. I. și având în vedere poziția procesuală neechivocă exprimată de aceștia în ședința publică din data de 24 octombrie 2012, a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 3201Cod procedură penală.

      A rezultat din materialul probator administrat în faza de urmărire penală, respectiv din declarațiile inculpaților C. M. A., M. A. I., R. O. și

      O. A., ale martorilor Kovacs Violeta, P. Cosmin T., Kovacs A., Cherecheș

      C. Emil, B. David, Vălean V., Cepoi Ramian, M. Petru, M. M. C.

      P., Szigeti Adela, Petricele Flavia, Jianu R., Hoca V., Șumandea P. D., Palfi Gondor, S. Albert, din procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă din planșa fotografică cu imaginile înregistrate la data de 11/12 august 2012 de camerele video instalate la exteriorul restaurantului Talora, din planșele fotografice privind aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei, că inculpații C. M. A. și M. A. I. în esență, în noaptea de 12 august 2012, împreună cu alte persoane au participat la o bătaie colectivă ce s-a desfășurat inițial în fața restaurantului Talora și apoi pe drumul ce leagă localitățile T. și Cluj, stârnind prin acțiunile lor o puternică stare de temere și indignare pentru persoanele aflate în jur.

      În mod legal și temeinic s-a stabilit că faptele reținute în sarcina celor doi inculpați - C. și M. - întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev de art 321 alin 1 Cod penal cu aplicarea art 75 lit c Cod penal.

      Contrar criticilor formulate de către Ministerul Public și inculpații recurenți, pedepsele aplicate acestora, atât în privința cuantumului și a modalității de individualizare a executării lor au fost just individualizate.

      O pedeapsă de câte 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art 321 alin 1 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit c Cod penal este aptă să contribuie la reeducarea inculpaților și la formarea unei atitudini agreate social față de valorile ocrotite de legea penală.

      Instanța ierarhic inferioară a stabilit pedepse just individualizate prin raportare la criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv la gradul de pericol social al faptelor deduse judecății, la împrejurările în care au fost comise, la urmările produse - tulburarea ordinii publice și indignarea mai multor persoane, la persoana inculpaților, la lipsa antecedentelor penale, la conduita sinceră avută pe parcursul întregului proces-penal și la apelarea la procedura simplificată de judecare a cauzei, în baza art. 3201Cod procedură

      penală, ceea ce, pe de o parte, a redus considerabil, în ceea ce-i privește durata procesului, iar pe de altă parte, a redus limitele de pedeapsă cu o treime.

      Modalitatea de individualizare a executării pedepselor aplicate inculpaților C. și M. a fost just aleasă, având în vedere dispozițiile art. 861alin 1 lit a Cod penal și aprecierea corectă a instanței fondului că, raportat la persoana inculpaților - persoane tinere, lipsite de antecedente penale - și mai ales la comportamentul lor după comiterea faptei, pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru aceștia și chiar fără executarea pedepselor inculpații nu vor mai săvârși infracțiuni.

      Măsurile de supraveghere impuse de instanța fondului vor asigura o mai mare eficiență pedepselor aplicate și constituie un mod de control real asupra comportamentului ulterior a inculpaților.

    2. Inculpatul O. A. , prin apărătorul ales, a solicitat achitarea sa în baza prev art 11 pct 2 lit a raportat la art 10 lit d Cod procedură penală pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin.1 Cod penal deoarece nu a participat la incidentul din fața

      restaurantului Marele Alb, ci doar la cel din fața restaurantului Talora unde nu s-a adus vreo atingere bunelor moravuri și nici nu a fost tulburată liniștea publică clienții care au părăsit localul au făcut acest lucru nu de teama scandalului, ci pentru că și-au terminat consumația.

      În privința infracțiune de port fără drept în locuri și împrejurări în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, a unor obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire prev de art. 2 pct 1 din Legea nr. 61/1991 s-a solicitat achitarea conform prevederilor art 11 pct 2 lit a raportat la art. 10 lit a Cod procedură penală deoarece probele administrate în cauză, nu dovedesc că inculpatul ar fi avut asupra sa un astfel de obiect.

      Susținerile inculpatului recurent O. A. sunt lipsite de fundament fiind combătute de probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și cu prilejul cercetării judecătorești.

      Conform art. 62 Cod procedură penală "în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe";.

      Art. 63 alin 2 Cod procedură penală stipulează că "probele nu au valoare mai dinainte stabilită și aprecierea fiecărei probe se face de….instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului ".

      Am reprodus textele legale anterior menționate pentru a combate susținerile inculpatului conform cărora probele administrate în faza de urmărire penală ar trebui ignorate fiind obținute în urma exercitării anumitor presiuni de către organele de anchetă și a se ține cont doar de declarațiile martorilor date în fața instanței de judecată.

      Vom observa că doar o parte din martorii audiați în faza de urmărire penală și- au schimbat declarațiile în fața instanței, ceilalți menționându-și depozițiile.

      Martorii care au declarat diferit în fața judecătorului au susținut că ar fi fost constrânși să dea declarații defavorabile inculpaților fără a arăta în mod concret în ce au constat presiunile exercitate împotriva lor și mai ales, fără să facă vreo plângere împotriva pretinselor abuzuri ale anchetatorilor.

      Este greu de crezut că un martor, audiat imediat după producerea unui incident și apoi la mai bine de 1 an de la același eveniment, să dea informații mai corecte cu prilejul celei de-a doua declarații.

      Depoziția martorului audiat de către instanța de recurs N. M. F. conduce spre ideea că se încearcă influențarea persoanelor ce au asistat la incidentul din 11/12 august 2012 de către apropiați ai inculpaților.

      Astfel, coroborând judicios probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și cu prilejul cercetării judecătorești, în mod corect instanța fondului a reținut vinovăția inculpatului O., cu privire la ambele fapte reținute în sarcina sa. Instanța ierarhic inferioară a analizat în detaliu fiecare probă și a motivat pertinent înlăturarea ca nesincere a unora din depozițiile martorilor, motiv pentru care nu vom mai reveni asupra acestor aspecte însușindu-ne pe deplin aceste

      aserțiuni din hotărârea atacată.

      Vor fi respinse ca vădit nefondate solicitările inculpatului O. de a se dispune achitarea sa pentru faptele pentru care a fost trimis în judecată deoarece s-a dovedit, fără dubiu din declarațiile inculpaților M. M. Raul, Szigeti Adela, Cherecheș C. Emil, Jianu R., Petricele Flavia, Vălean V., planșele fotografice și concluziile preliminare medico-legale cu privire la leziunile pe care le prezenta martorul Cherecheș C. Emil că inculpatul recurent în noaptea de 11/12 august 2012 împreună cu alte persoane a participat la o bătaie colectivă ce s-a desfășurat în fața restaurantului Talora și s-a continuat pe drumul de leagă T. de Cluj-Napoca, stârnind o puternică stare de temere pentru persoanele aflate în jur și provocând scandal public cu atât mai mult cu cât inculpatul avea asupra sa o sabie de tip ninja.

      Pedepsele aplicate inculpatului O. au fost just individualizate raportat la criteriile generale de individualizare a pedepselor, la gradul de pericol social concret al faptelor reținute și dovedite în sarcina sa, la împrejurările în care acestea au fost comise, la urmările produse, la persoana inculpatului care are antecedente penale comițând faptele din prezentul dosar în stare de recidivă postexecutorie prev. de art.

      37 lit b Cod penal primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 157/2008 a Judecătoriei T., inculpatul fiind liberat condiționat la data de 30 aprilie 2010 cu un rest neexecutat de 316 zile și la atitudinea vădit nesinceră pe parcursul procesului penal.

      Constatându-se că faptele reținute în sarcina inculpatului O. au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, s-a făcut aplicarea art. 33 lit a, art 34 lit b Cod penal urmând ca în final acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare, în regim de detenție.

      Această pedeapsă este aptă să-și atingă scopul prevăzut de art. 52 Cod penal în special cel de a preveni comiterea de noi infracțiuni.

    3. În ceea ce-l privește pe inculpatul R. O. , Curtea de Apel va respinge solicitarea de achitare sub aspectul comiterii infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prevăzută de art 341 alin 1 Cod penal deoarece ar fi comis fapta în legitimă apărare.

În cauză nu sunt întrunite condițiile legitimei apărări pentru că, așa cum reiese din coroborarea judicioasă a întregului material probator administrat în cauză, inculpatul R. nu a fost implicat, atras în incidentul din fața restaurantului Talora ci a decis "să ia problema în mâinile sale"; și să o rezolve de o manieră extrem de violentă.

Instanța fondului a reținut în mod corect că martorul Kovacs A., în jurul orelor 3.00, a ieșit din restaurantul Talora unde se aflase până în acel moment împreună cu prietenii săi R. și O., pentru a da un telefon.

Camerele video din exteriorul restaurantului au surprins conflictul dintre acest martor și inculpatul C. și M. aceștia din urmă aplicându-i mai multe lovituri. Inculpatul R. nu a văzut acest incident deoarece poziția sa în incinta restaurantului nu-i permitea acest lucru ci doar a observat că martorul Kovacs prezenta urme de lovituri.

Înarmându-se cu un obiect contondent inculpatul R. a pornit în urmărirea inculpatului C. pe care l-a ajuns în dreptul restaurantului Marele Alb unde s-a desfășurat cea dea 2-a etapă a conflictului.

Rezultă deci că inculpatul R. nu a acționat cu intenția de a înlătura un atac material, direct, imediat și injust îndreptat împotriva amicului său ci pentru a se răzbuna și a le aplica o corecție celor ce l-au agresat pe martorul Kovacs.

În aceste condiții nu poate fi reținută legitimă apărare.

Analizând în detaliu materialul probator administrat pe parcursul procesului penal, Curtea constată că nu s-a dovedit dincolo de orice dubiu că obiectul pe care-l avea asupra sa inculpatul R. îndeplinea condițiile art 2 pct 1 din Legea nr. 61/1991.

Art. 2 pct 1 din Legea nr. 61/1991 stipulează: "constituie infracțiune…..portul fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața și integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire.

Or, probele administrate nu dovedesc că inculpatul R. ar fi avut asupra sa un topor sau un alt asemenea obiect.

Astfel, la fila 88 dosarul instanței, inculpatul R. a contestat că ar fi avut asupra sa un topor. La fila 40 dosar urmărire penală a susținut că s-a-narmat cu un cuțit ruginit găsit pe jos.

Inculpatul C. declară la f.42, 46 d.u.p. - inculpatul R. avea asupra un topor.

ceva în mână dar nu știe exact ce.

la f. 90 dosar instanță - inculpatul R. avea

Inculpatul M. declară în faza de urmărire penală vol I f. 51-54 că inculpatul

  1. avea asupra sa o secure, iar la f.91 dosar instanță că avea o botă scurtă. Martorul B. David în fața instanței declară că R. ar fi luat ceva de jos.

    Martorul M. Petru- la u.p. susține că R. avea o secure și un bax; în fața instanței declară că era vorba de o botă sau un boloboc.

    M. M. P. - f. 72 d.u.p. - R. avea asupra sa un ciocan.

    Cherecheș C. Emil- f. 61 d.u.p și f. 188 dosar instanță susține că R. avea asupra sa un toporaș.

    Ori, spre deosebire de inculpatul O. cu privire la care, cel puțin în faza de urmărire penală, toți martorii au declarat că avea asupra sa o sabie, în ceea ce-l privește pe inculpatul R. nicicând pe parcursul procesului penal martorii nu au susținut constant și pertinent că ar fi avut asupra sa un topor sau un obiect similar.

    Pentru aceste motive, în baza art. 11 pct. 2 lit a raportat la art. 10 lit d Cod procedură penală se va dispune achitarea inculpatului R. O. cu privire la infracțiunea prevăzută de art 2 pct 1 din Legea nr. 61/1991 deoarece exista un dubiu care-i profită.

    Recursurile inculpaților R. și O. sunt admisibile sub aspectul omisiunii instanței fondului de a dispune restituirea cauțiunii.

    Această omisiune va fi îndreptată de către instanța de control judiciar care, în baza art. 1605alin 4 lit e Cod procedură penală, va dispune restituirea cauțiunii în cuantum de 40.000 lei consemnată la CEC BANK cu recipisa nr. 76679411 din data de 15 noiembrie 2012 pentru inculpatul R. O. și respectiv 40.000 lei din 15 noiembrie 2012 pentru inculpatul O. A. .

    Pentru motivele amplu expuse anterior vor fi admise recursurile inculpaților R. și O. sub aspectele menționate și vor fi respinse ca nefondate recursurile inculpaților M. și C. și a Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, conform dispozitivului.

    Văzând și prevederile art 192 alin 2 și 3 Cod procedură penală.

    PENTRU ACESTE MOTIVE

    ÎN NUMELE LEGII D E C I D E :

    1. În baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursurile declarate de inculpatul R. O., cu privire la greșita condamnare pentru infracțiunea prev.de art.2 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 și omisiunea restituirii cauțiunii și de inculpatul O. A. cu privire la omisiunea restituirii cauțiunii, împotriva sentinței penale nr. 87 din 13 februarie 2013 a Judecătoriei

      T. .

      Rejudecând cauza, în limitele de mai sus, în baza art.11 pct.2 lit.a, art.10 lit.d Cod procedură penală dispune achitarea inculpatului R. O. de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prev.de art. 2 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991.

      Înlătură prev.art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal.

      Menține pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev.de art.321 Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal, precum și suspendarea sub supraveghere a executării acesteia pe durata termenului de încercare de 4 ani.

      Dispune restituirea către inculpatul R. O. a cauțiunii în sumă de

      40.000 lei consemnată la CEC Bank cu recipisa nr.766794/1 din data de_, respectiv către inculpatul O. A. a cauțiunii în sumă de 40.000 lei consemnată la CEC Bank cu recipisa nr.766790/1 din data de_ .

      Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.

    2. În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda și inculpații C. M. A. și M. A. I. împotriva aceleiași sentințe.

În baza art.189 Cod procedură penală stabilește în favoarea Baroului Cluj sumele de câte 75 lei, onorariu parțial pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților, av.Florian A., av.Gâtea R., av. F. Oltița L. și av.David V. A., sume ce se vor avansa din fondurile M. ui Justiției.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpații C. M.

A. și M. A. I. să plătească suma de câte 300 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală celelalte cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 23 septembrie 2013.

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

M. Ș.

ANA C.

L.

M.

GREFIER

G. B. I.

Red. M.S./M.N.

2 ex./_

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1184/2013. Ultrajul contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice