Decizia penală nr. 1261/2013. Abuz în serviciu contra intereselor publice
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1261/R/2013
Ședința publică din 02 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. | S. | , judecător |
JUDECĂTORI: V. | G. | |
D. | P. | |
GREFIER: D. | S. |
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror: DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare - pentru pronunțare - recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou împotriva sentinței penale nr.78 din 23 mai 2013 a Judecătoriei Jibou, privind pe inculpatul G. R. C., trimis în judecată pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev de art.26 Cod penal raportat la art.13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25 septembrie 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 78 din 23 mai 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Jibou, în baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul G. R. C., fiul lui C. și IRINA, născut la data de_ în S., județul S., domiciliat în Z., str. A.
I., nr.34 bl.M9, et.2 ap.10, județul S., CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor
publice, prev .de art.26 raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 Cod penal.
În baza art.346 alin.2 Cod de procedură penală raportat la art.15 Cod de procedură penală, s-a constatat că părțile vătămate C. C., C. P. și
C. S. nu s-au constituit părți civile în procesul penal împotriva inculpatului Grigorsecu R. C. .
În baza art.192 alin. 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare efectuate de stat au rămas în sarcina acestuia urmând ca onorariul parțial al apărătorului din oficiu pentru faza de judecată, d-nul avocat S. Zsolt, în sumă de 150 de lei să fie avansat din fondurile M. ui Justiției și Libertăților Cetățenești către Baroul de avocați S. .
Din analiza probatoriului administrat rezultă că în anul 2009, martorul Pal Jozsef, administrator al SC Drumuri și Poduri Gherorgheni, deținută de SC Paco Internațional O. s-a deplasat în zona orașului Jibou în vederea identificării unui teren care să poată fi achiziționat pentru amplasarea bazei de producție necesare pentru reabilitarea Drumurilor naționale Răstoci- Z. și Var_
Sânmihaiu Almașului. Terenul pretabil acestei activități a fost identificat pe raza satului Tihău, comuna S. . În vederea achiziționării martorul Pal a luat legătura cu primarul comunei S., Chira Ionel Danil, care a identificat proprietarii terenurilor situate în parcela Șes, în acel loc având teren și C. S. . Terenurile erau dobândite de proprietari în baza Legii nr.18/1991 și nu erau înscrise în cartea funciară.
În vederea obținerii unui câștig pentru sine, Chira Ionel Danil l-a convins pe martorul Seghedi R. să accepte ca o suprafață de 2800 mp din parcela Șes, proprietatea comunei S., să fie înscrisă în cartea funciară ca fiind suprafața de 2800 mp din locul numit Cornu Mireșului din Titlul de proprietate nr.1176/108707 eliberat mamei sale Seghedi R. și apoi pe numele său, ca moștenitor al mamei sale.
De precizat că pe titlurile de proprietate emise în favoarea numiților Porumb Macovei și H. Voica, eliberate la datele de_, respectiv_ era trecut ca și vecin Seghedi R., ca și stare de fapt, întrucât învinuitul Seghedi R.
folosea în fapt, în acei ani suprafața de 0,10 Ha teren în parcela "Șes", fără a deține titlu de proprietate.
Martorul Chira Ionel Danil a comunicat martorului Pal Jozsef cine sunt proprietarii terenurilor, incluzându-l și pe Seghedi R., conform înțelegerii avute cu acesta.
Soții C. C. și P., prin mandatar au încheiat un antecontract de vânzare cumpărare cu proprietarii terenurilor, cărora le-a oferit un preț mai mare decât cel al zonei, pentru a fi siguri că aceștia vor vinde terenurile.
Însă, pentru perfectarea contractului de vânzare cumpărare, era necesar ca terenurile să fie identificate cadastral și să fie înscrise în cartea funciară, cheltuieli care, conform antecontractului, trebuiau suportate de cumpărători.
În acest sens, prin intermediului martorului Chira Ionel Danil, Pal Joszef l- a contactat pe inculpatul G. R., persoană fizică autorizată și locuitor al comunei S., pentru a efectua lucrările de cadastru. Între inculpatul G. R. și SC Drumuri și Poduri G. ni, reprezentată de Pal Joszef, a fost încheiat un contract de prestări servicii. În baza contractului, inculpatul G. urma să realizeze lucrările de cadastru și întabulare pentru cele 10 loturi, iar după cumpărarea acestora lucrările de alipire și de emitere a certificatului de urbanism. Prețul contractului a fost stabilit la suma de 10400 de lei, prețul lucrărilor de cadastru pentru fiecare parcelă ce urma să fie înstrăinată urmând să fie de 800 de lei.
Inculpatul s-a deplasat cu martorul Chira la terenurile respective și acesta din urmă i-a arătat ordinea loturilor, limitele parcelei, fără să îi indice în concret limitele fiecărui lot, predându-i și titlurile de proprietate.
Inculpatul declară că pe baza actelor de proprietate și a datelor furnizate de primar, a efectuat măsurătorile, fără să constate că în Titlul de proprietate emis pe numele defunctei Seghedi R. nu se afla nici un teren în parcela Șes. De asemenea, inculpatul nu a luat legătura cu niciunul dintre proprietari.
După efectuarea măsurătorilor, întrucât inculpatul nu avea licență pentru programul informatic, a apelat la un prieten de-al său, martorul Șofron Sabin, care de asemenea este persoană fizică autorizată să efectueze lucrări de cadastru și la care apelase de mai multe ori.
Având în vedere că între cei doi era o relație de prietenie, ajutându-se reciproc, martorul Șofron Sabin a semnat actele întocmite de inculpat fără a verifica dacă acestea corespund realității și fără să aibă vreo bănuială că acestea nu sunt corecte.
Foarte important de precizat este că atât martorul Șofron cât și inculpatul au recunoscut că mențiunea privind amplasamentul terenului aparținând lui
Seghedi R. în parcela Parc-Șes-2800 mp de pe Cererea de solicitare de informații (fila nr.126-verso) a fost scrisă de martorul Șofron, acesta neputând preciza dacă a redactat această mențiune la inițiativa inculpatului, ci doar acceptând posibilitatea ca această completare să fie făcută pe baza celor spuse de inculpat și pe baza actelor emise de primărie.
De precizat că în anul 2009, lucrările de cadastru trebuiau vizate de primărie, condiție îndeplinită în cazul documentației privind terenul în litigiu, ca o garanție în plus asupra realității amplasamentului și corectitudinii lucrărilor.
După semnarea actelor de către martorul Șofron, au fost depuse la OCPI S. și repartizate aleatoriu martorului Henter Aladar, care a verificat documentația din punct de vedere tehnic constatând că suprafețele coincid cu cele din actele de proprietate, a suprapus planurile pe ortofotoplan și a constatat că nu există suprapuneri, iar planurile sunt vizate de autoritatea locală pentru conformitate cu realitatea. Constatând că nu sunt impedimente legale a avizat lucrările și a atribuit nr. cadastral. De menționat că nr. cadastral atribuit a fost 392, ce ulterior a fost trecut pe titlul de proprietate. După aceasta s-a realizat înscrierea în cartea funciară nr. 253/N S. ., pe baza Încheierii nr.5648/_, semnate de asistent registrator Orian C. și Registrator Balogh Eniko.
După efectuarea tuturor lucrărilor de cadastru, cele 10 suprafețe de teren au fost vândute părților vătămate. Pentru suprafața de 2800 mp înstrăinată de Seghedi R. și care, în realitate, era proprietatea comunei S., acesta a primit suma de 28000 de lei din care suma de 20000 de lei a dat-o martorului Chira
Aceasta fiind situația de fapt, este cert că efectuarea greșită a lucrărilor de cadastru l-a ajutat pe martorul Chira în demersul său infracțional, respectiv de a crea o falsă reprezentare a realității în scopul întabulării unei suprafețe de teren ce era proprietatea comunei S. pe numele martorului Seghedi R., iar acesta din urmă să o vândă, iar prețul să fie împărțit între cei doi.
Însă, așa cum s-a arătat, pentru existența complicității este necesar ca actele de ajutor sau de înlesnire să fie comise cu intenție.
Din probele administrate nu rezultă că inculpatul a comis cu intenție actele de ajutor sau înlesnire a comiterii de către martorul Chira a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.
Din declarațiile inculpatului G. și al martorului Chira rezultă că inculpatul nu avea cunoștință despre faptul că terenul înscris în titlul de proprietate emis în favoarea defunctei Seghedi R. nu este cel identificat în teren, pe baza relatărilor primarului și al titlurilor de proprietate emise în
favoarea numiților Porumb Macovei și H. Voica, în care se menționează că terenurile acestora din Parcela Șes se învecinează cu terenul defunctei Seghedi R.
, ceea ce creează impresia că aceasta din urmă ar deține teren în parcela Șes, învecinat cu terenurile acestor 2 persoane.
Martorul Seghedi nu îl cunoaște pe inculpat, iar martorul Șofron a recunoscut că și în alte cazuri inculpatul G. a apelat la el pentru a semna lucrările de cadastru efectuate de inculpat, până ce acesta și-a achiziționatul programul informatic. Acesta confirmă împrejurarea că există situații în care se utilizează denumiri distincte pentru aceeași parcelă sau când limitele terenurilor trecute în actele de proprietate nu corespund realității, aspecte care sunt de notorietate.
De asemenea, eventualele inexactități comise de persoanele fizice autorizate să efectueze lucrări de cadastru trebuie înlăturate de către personalul din cadrul OCPI.
Prin urmare nu există probe din care să rezulte că inculpatul, în mod
intenționat, a efectuat măsurătorile și a întocmit documentația cadastrală greșit, existând doar presupuneri în acest sens.
Așa cum s-a demonstrat în faza de judecată, nu inculpatul este cel care a consemnat în cererea de solicitare de informații că terenul martorului Seghedi se află în parcela După Parc-Șes, ci martorul Șofron, care nu a putut preciza cu certitudine dacă această înscriere a făcut-o la solicitarea inculpatului.
Faptul că inculpatul nu a luat legătura cu proprietarii terenurilor, ci a acceptat ca actele să îi fie puse la dispoziție de primar, nu constituie o probă a intenției inculpatului de a-l ajuta pe primar în demersul său infracțional. Inculpatul nu a luat legătura cu niciunul dintre proprietari, nu doar cu martorul Seghedi, iar în ipoteza în care inculpatul ar fi luat legătura cu acesta, este evident că martorul Seghedi ar fi prezentat aceeași variantă, conform înțelegerii avute cu primarul Chira.
Dacă inculpatul ar fi luat legătura cu ceilalți 9 proprietari pentru ca aceștia să îi indice terenurile deținute, ar fi fost irelevant din moment ce inculpatul ar fi intenționat să efectueze documentația greșit, prin includerea în parcela Șes și a terenului cu suprafața de 2800 mp pe numele martorului Seghedi.
În consecință, faptul că inculpatul nu a contactat proprietarii nu constituie o dovadă a intenției sale de a efectua documentația cadastrală greșit și implicit, de a-l ajuta pe primar în demersul său infracțional.
De asemenea, faptul că inculpatul a obținut suma de 10400 de lei din contractul încheiat ca urmare a recomandării făcute de primar, nu constituie o probă a intenției sale de a-l ajuta pe primar. În primul rând, efectuarea lucrărilor de cadastru și de întabulare a terenurilor erau necesare pentru încheierea contractelor de vânzare cumpărare, nefiind necesare pentru încheierea antecontractelor de vânzare cumpărare. Odată încheiat antecontractul, era necesară efectuarea lucrărilor de cadastru și întabularea terenurilor, în vederea încheierii contractului autentic de vânzare cumpărare. Chiar dacă actul de vânzare cumpărare nu ar fi fost încheiat, inculpatul, în baza contractului de prestări servicii, ar fi primit suma de 8000 de lei, respectiv câte 800 de lei pentru
lucrările efectuate pentru fiecare teren, acesta neîncasând suma de 2400 de lei pentru lucrările necesare după încheierea contractelor autentice, respectiv pentru alipire și emiterea certificatului de urbanism.
În consecință, nu există probe care să ducă la concluzia că inculpatul, cu intenție, a întocmit greșit documentația cadastrală în scopul ajutării martorului Chira în demersul său infracțional. Probele administrate în cauză dovedesc că inculpatul a comis faptele din culpă, prin neglijență, fără intenție.
Potrivit art.1 Cod de procedură penală, unul dintre obiectivele procesului penal este ca nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Una dintre garanțiile fundamentale ale inculpaților în cursul procesului penal, potrivit art.66 Cod de procedură penală este prezumția de nevinovăție, potrivit căreia orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale în condițiile legii. Aceasta presupune că inculpatul nu este obligat să-și demonstreze nevinovăția, sarcina probei aparținând celui care acuză.
Potrivit art.278 alin.2 Cod de procedură penală, instanța își formează convingerea pe baza probelor administrate în cauză.
În cazul de față, probele administrate nu duc la concluzia că inculpatul a acționat cu intenție, instanța considerând că trebuie aplicat principiul in dubio pro reo. În consecință, potrivit art. 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod de procedură penală a achitat inculpatul G. R. C., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev .de art.26 raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la
art.248 Cod penal, lipsind unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv intenția ca formă de vinovăție necesară pentru existența complicității.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA JIBOU solicitând admiterea căii de atac promovate și rejudecând cauza, condamnarea inculpatului G. R. C. pentru complicitate la abuz în serviciu prev de art 26 Cod penal, raportat la art 132din legea nr. 78/2000 raportat la art 248 Cod penal întrucât efectuarea greșită a lucrărilor de cadastru l-a ajutat pe inculpatul Chira Ionel în demersul său infracțional, respectiv de a crea o falsă reprezentare a realității, în scopul întabulării unei suprafețe de teren ce era proprietatea comunei S. pe numele martorului Szegedi R., iar acesta din urmă să o vândă, urmând ca prețul să fie împărțit între cei doi.
Curtea examinând recursul promovat prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
În esență, critica parchetului vizează interpretarea eronată de către judecătorie a probelor administrate, testimoniale și științifice prin prisma dispozițiilor art.63 și 64 C.pen.
Premisa coerenței și predictibilității sistemului judiciar constă în previzibilitatea interpretării și aplicării normelor de drept.
În operațiunea de interpretare a normelor juridice, magistratul este chemat să deslușească voința legiuitorului în edictarea acestora.
Una din cele mai utilizate metode de interpretare și, de regulă, prima la care apelează magistratul, este cea literală sau gramaticală, deoarece în acest fel se asigură, cu cea mai mare certitudine, condiția previzibilității legii.
În acest sens, în Avizul nr.11 din 2008 al Consiliului consultativ al Judecătorilor Europeni, în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, privind calitatea hotărârilor judecătorești se arată că "examinarea chestiunilor în drept trece, într-un mare număr de cazuri, prin interpretarea regulii de drept. Această putere de interpretare nu trebuie să ne facă să uităm că judecătorul trebuie să asigure securitatea juridică, ce garantează previzibilitatea, atât a conținutului regulii de drept, cât și a aplicării sale și contribuie la calitatea sistemului judiciar";.
Existența unor contradicții între probe și mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal, sunt inevitabile, cauzele fiind diverse și nu obligatoriu izvorâte din comportamentul rău-voitor sau neconform legii al persoanelor ascultate ori al celor care au strâns și administrat probele. Unele se referă la împrejurări neesențiale, nerelevante pentru aflarea adevărului și corecta stabilire a situației de fapt, dar altele pot afecta judicioasa deslușire a stării de fapt și în mod obligatoriu, trebuie înlăturate de organele judiciare prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă.
În unele cazuri, contradicțiile invocate de părți sunt consecința evaluării subiective a probatoriului administrat și constituie o motivare a apelului sau recursului.
Potrivit art.63 alin.2 C.proc.pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită, iar aprecierea fiecăreia se face de organul judiciar în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
Lămurirea cauzei sub toate aspectele pe baza probelor și formarea convingerii judecătorului pe baza celor administrate reprezintă două poziții de includere a capacității apreciative a instanței în demersul indispensabil al aflării adevărului, interpretare care ar fi în consens și cu Recomandarea R (94) 12 a Comitetului de Ministri ai Statelor Membre asupra Independenței eficacității și rolului judecătorilor, potrivit căreia "judecătorii trebuie să dispună de puteri suficiente și să fie în măsură să le exercite pentru a se achita de funcțiile lor";.
Deși formarea propriei convingeri a judecătorului printr-o muncă de reflecție și de conștiință constituie suportul rațional al demersului judiciar pentru
cunoașterea faptelor, drept garanție a unui proces echitabil și în concordanță cu disp.art.6 paragraf 2 din Convenția Europeană și Protocolul nr.7, instanța are obligația de a-și motiva soluția dată cauzei, ceea ce implică justificarea procesului de convingere în mecanismul silogismului judiciar al aprecierii probelor. Această poziție a instanței de recurs, este reliefată și de practica CEDO - cauza Boldea contra României în care se arată că "judecătorul trebuie să răspundă cu argumente la fiecare dintre criticile și mijloacele de apărare invocate de părți";.
Vinovăția a inculpatului G. R. C. în săvârșirea infracțiunii dedusă judecății rezultă, atât din probele științifice, cât și din cele testimoniale administrate nemijlocit în fața judecătoriei.
Potrivit art.26 Cod penal, complicele este persoana care cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârșirii faptei că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârșirea faptei promisiunea nu va fi îndeplinită.
Rezultă că una dintre condițiile de existență a complicității privește săvârșirea actelor de ajutor sau de înlesnire numai cu intenție.
Potrivit art. 19 alin.l pct.l Cod penal, fapta este comisă cu intenție când autorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei (intenția directă) sau când autorul prevede rezultatul faptei sale și deși nu- 1 urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui.
Chiar din considerentele sentinței atacate rezultă ca cert faptul că întocmirea în fals de către inculpatul G. R. C. a lucrărilor de cadastru l-a ajutat pe inculpatul Chira Ionel Danil în demersul său infracțional, respectiv de a crea o falsă reprezentare a realității în scopul întabulării unei suprafețe de teren ce era proprietatea comunei S. pe numele martorului Seghedi R., iar acesta din urmă să o vândă, iar prețul să fie împărțit între cei doi.
Curtea apreciază că nu se poate reține că inculpatul G. R. C. a săvârșit fapta din culpa, întrucât chiar din declarația sa data în fața instanței de judecată de la Judecătoria Jibou, rezultă că acesta știa că trebuia sa ia legătura cu proprietarii terenului și să-i pună pe aceștia să dea o declarație pe proprie răspundere, în condițiile în care existau neconcordanțe între situația din teren și cea trecută în titlul de proprietate (voi. III, f. 286, 287), lucru pe care inculpatul cu bună știință nu l-a făcut.
Astfel, în declarația sa de la fila 27 u.p. acesta arată textual: "Nu am explicații de ce în toate celelalte titluri de proprietate puse la dispoziție pentru întocmirea documentației cadastrale era trecută suprafața de teren în parcela Șes, iar în titlul de proprietate a lui Seghedi R. nu era menționată în parcela Șes";….În aceeași declarație inculpatul G. afirmă textual: " Am fost la fața locului însoțit de către inculpatul Chira Ionel, care mi-a arătat amplasamentele pentru toate titlurile de proprietate, inclusiv pentru cel pe numele lui Seghedi R. și de aceea eu l-am trecut în documentația cadastrală și apoi în planul de amplasament și delimitarea imobilului parcela Șes, semnat și ștampilat de
inculpatul Chira Ionel";.
Inculpatul G. R. C. atât cu ocazia întocmirii documentației pentru succesiunea notariala a lui Seghedi R., după mama sa Seghedi R., cât și cu ocazia întocmirii documentației cadastrale, respectiv a planurilor de amplasament și delimitare a imobilelor pentru întabulare, a menționat suprafața de 0,28 Ha teren în parcela "Șes" a satului Tihău, com. S., pe numele defunctei Seghedi R., cu toate că în Titlul de proprietate nr. 1176/108706/_, care a stat la baza documentației nu exista un astfel de teren. Este greu de acceptat, ca de două ori, cu ocazia întocmirii documentației, inculpatul G. R. C.
(persoana cu o îndelungată experiență în întocmirea și verificarea documentațiilor cadastrale) a făcut aceeași greșeală, respectiv a trecut în documentație un teren exact în parcela "SES", și nu în altă parcelă, teren care nu era menționat în titlul de proprietate ce a fost pus la dispoziția inculpatului.
Potrivit art. 5 din Ordinul nr. 634 din_ pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară "Identificarea amplasamentului imobilului se realizează înaintea execuției lucrărilor și constă în: a) pentru imobilele care fac obiectul unor fapte și acte juridice aflate la prima înscriere, proprietarul împreună cu persoana autorizată procedează la identificarea amplasamentului imobilului pe limitele naturale sau convenționale, în vederea efectuării măsurătorilor. în cazul imobilelor aflate la prima înregistrare pentru care nu se poate realiza identificarea amplasamentului și limitele acestuia, în conformitate cu elementele tehnice conținute în actele de proprietate, puse la dispoziție de proprietar, persoana autorizată nu realizează documentația".
Potrivit art. 24 din Ordin " Răspunderea privind cunoașterea limitelor imobilului, indicarea și conservarea acestora revine proprietarului";.
Răspunderea pentru întocmirea documentației si corespondența acesteia cu realitatea din teren, precum si pentru identificarea și materializarea limitelor imobilului, în concordanță cu actele doveditoare ale dreptului de proprietate puse la dispoziție de proprietar revine persoanei autorizate. Persoana autorizată este obligată să execute măsurătorile la teren și să completeze toate rubricile anexelor prevăzute de prezentul regulament. "
Curtea reține că, inculpatul G. R. C. avea un motiv ca documentația să fie întocmită cu privire la toate terenurile, respectiv să se efectueze o întabulare în bloc, întrucât firma de construcții a condiționat prin antecontractele încheiate cu proprietarii, vânzarea fiecărui lot ,de întabularea tuturor loturilor care compuneau parcela vizată. In situația în care, unul dintre proprietari refuza să vândă, sau erau probleme cu terenul, nu mai avea loc vânzarea-cumpărarea, respectiv nu se mai întocmea întreaga documentație cadastrală și prin urmare, nu se mai încasa onorariul.
În practica judiciară, s-a stabilit că nu are relevanță pentru existența infracțiunii de abuz in serviciu, în formele prevăzute de legea specială, că autorul
infracțiunii nu a intenționat să obțină un avantaj pentru sine sau altul (intenția fiind cerută de legiuitor doar în privința modului de îndeplinire/neîndeplinire a atribuțiilor de serviciu, legea speciala cerând doar obținerea unui avantaj), sau că avantajul obținut prin comiterea faptei reprezintă mai mult sau mai puțin decât rezultatul infracțiunii de abuz în serviciu.
Prin Sentința penală nr.55/_, nedefinitivă s-au anulat integral următoarele înscrisuri: încheierea nr.5658/_ emisă de OCPI S. -BCPI Z. (vol.II- fila nr.2); Descrierea lucrărilor topografice (vol.II-fila nr.7); Fișa de măsurători clasice (vol.II-fila nr.8); Inventar coordonate (vol.II-fila nr.9); Schița de identificare a terenului care face obiectul prezentei lucrări (vol.II-fila nr.10); Plan de amplasament și delimitare a imobilului (vol.II-fila nr.ll); Tabel de mișcare parcelară -Fișa imobilului (vol.II-fila nr.12); Calculul suprafețelor (vol.II-fila nr. 13); încheierea nr.7831/_ emisă de OCPI S. -BCPI Z. (vol.II- fila nr.162); Extras de carte funciară pentru autentificare din data de_ emis în baza cererii nr.7434/_ (vol.II- fila nr.165); Contract de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr.978/_ emisă de Notarul P. Crețoi David M.
(vol.II- fila nr.166); Extras de carte funciară nr.253/N S. in extenso (vol.II- fila nr.167). în baza art.348 Cod de procedură penală s-au anulat parțial următoarele înscrisuri: Certificatul de moștenitor nr. 109/2009 emis la data de_ de Notarul P. Crețoi David M. (vol.l- fila nr.43), numai în ceea ce privește
punctul I- Masa succesorală, lit.b)- bunuri imobile, subpunctul 2., teza "înscris în CF nr.253/N comuna S., satul Tihău, cu A+l, nr.cadastral 392"... "cu încheierea nr.5658/2009"; Titlul de proprietate nr. 1176/108706/_, numai în ceea ce privește înscrierea la rubrica teren arabil extravilan a numărului topografic- parcelă "392" privind terenul cu suprafața de 2800 mp situat în parcela "După parc" .
O mare parte din actele cu privire la care instanța a dispus anularea, întrucât nu corespundeau realității, respectiv erau false, au fost întocmite de către inculpatul G. R. C. .
SC PA & CO Internațional SRL O., având unic acționar pe numitul ""C.
C., a câștigat contractul de achiziție publică privind reabilitarea DN 1 H Z. - Răstoci. în vederea realizării acestui obiectiv, în anul 2008, martorul Pal Iozsef, reprezentantul societății a fost însărcinat să identifice cariere de piatră, balastiere și terenuri care să fie cumpărate pentru realizarea unei baze de producție. S-a luat legătura cu inculpatul Chira Ionel Danil, primarul comunei S. și s-a identificat un teren pe raza localității Tihău, comuna S., în locul numit " Șes", în vecinătatea DN 1 H Z. -Răstoci. Inculpatul Chira Ionel Danil a identificat proprietarii terenurilor, a luat legătura cu aceștia pentru a afla dacă sunt de acord să vândă și i-a comunicat aceste date martorului Pal Jozsef. S-au încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare între SC Drumuri și Poduri G. ni ( societate la care SC. PA & CO Internațional SRL O. este unic acționar), reprezentată de martorul Pal Jozsef și proprietarii terenurilor, la unele dintre acestea fiind martor inculpatul Chira Ionel Danil ( voi. I filele 76, 89 ). în condițiile în care nu toți proprietarii aveau intabulate în CF terenurile, a fost necesară efectuarea unei documentații cadastrale, pentru a se putea întocmi în formă autentică contractele de vânzare cumpărare. Inculpatul Chira Ionel Danil, în luna februarie 2009, l-a contactat pe inculpatul G. R. C., (angajat al OCPI S. până la data de_, în prezent persoană fizică autorizată în domeniul cadastral), căruia i-a propus să realizeze documentația cadastrală, în vederea intabulării terenurilor din parcela "Șes", care urmau să fie vândute .Tot inculpatul Chira Ionel Danil a făcut legătura dintre martorul Pal Jozsef și inculpatul G. R. C. și aceștia au încheiat un contract de prestări de servicii având ca obiect întocmirea documentației de întabulare pentru terenurile din parcela "Șes"(vol.l fila 31 ). Inculpatul G. R. C. a fost plătit cu suma de 10 400 lei, de către SC Drumuri și Poduri Gheorghieni, în două tranșe, pentru realizarea documentației cadastrale și de alipire ( vol.lfilele 34-35 ). Este de menționat faptul că inculpatul G. R. C. nu a luat legătura cu nici unul dintre proprietarii terenurilor, cu toate că aceștia erau beneficiarii documentației și toate documentele (titluri de proprietate) i-au fost puse la dispoziție de către inculpatul Chira Ionel Danil, primarul comunei S. . De altfel, la fața locului, când s-au efectuat măsurătorile terenurilor, nu au fost prezenți nici cumpărătorii, nici vânzătorii, ci doar inculpații Chira Ionel Danil și G. R.
C. . Acesta din urmă a confirmat ca inculpatul Chira Ionel Danil i-a pus la dispoziție documentele și i-a indicat la fața locului ordinea parcelelor, conform titlurilor de proprietate. In condițiile în care inculpatul Chira Ionel Danil, l-a ales pe inculpatul G. R. C. să efectueze documentația cadastrală și l-a ajutat să o realizeze prin punerea la dispoziție a documentelor și efectuarea măsurătorilor în teren, s-a născut o obligație a acestuia față de primar, mai ales că în urma acestei prestații a avut și un câștig de 10 400 lei. Profitând de această
împrejurare, de faptul că știa foarte bine situația suprafeței de teren din locul numit "Șes", dar și de calitatea sa de primar al comunei S., inculpatul Chira Ionel Danil a conceput și a pus în practică un demers infracțional, în urma căruia a obținut foloase materiale mari, pentru sine și alte persoane, în dauna
primăriei S. . Astfel, primăria S. a avut în proprietate, în locul numit "Șes" de pe raza localității Tihău o suprafață de teren destinată în trecut întreținerii vierului și taurului sătesc. In prezent acest teren figurează în documentația cadastrală întocmită de inculpatul G. R. C., ca teren de sport, iar suprafața de 5134 mp a fost concesionata către S.C. PA & CO Internațional SRL
O. (voi. I, filele 91-92). In realitate inculpatul Chira Ionel Danil știa că în parcela
"Șes"primăria S. avea mai mult teren, decât cel pe care se află terenul de sport și cei 5134 mp concesionați, și aceasta, după ce toate cererile cetățenilor de constituire și reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor din parcela "Șes", au fost onorate și în prezent nu mai sunt astfel de cereri înregistrate la Comisia locală de fond funciar S. (vol I,fila 66).
In scopul obținerii unor sume de bani pentru sine, în cadrul tranzacțiilor cu terenurile din parcela "Șes" a satului Tihău, comuna S., inculpatul Chira Ionel Danil, primarul comunei S. i-a promis numitului Seghedi R., locuitor al satului Tihău o înțelegere frauduloasă, în urma căreia Seghedi R. să fie trecut în documentația cadastrală cu suprafața de 0,28 Ha teren, în parcela "Șes", care ulterior să fie vândut soților C. și banii să fie împărțiți între cei doi. În realitate, această suprafață de teren aparținea primăriei S. sau, dacă era surplus de teren (așa cum i-a spus inculpatul Chira Ionel Danil numitului Seghedi R., vol.l filele 39-41), acesta se constituia rezervă la dispoziția Comisiei locale de fond funciar S., conform legilor fondului funciar. Inculpatul Chira Ionel Danil a apelat la Seghedi R. pentru că, după anul 1990, acesta, în fapt, a folosit în parcela "Șes" o suprafață de 0.10 Ha teren, în schimbul unui teren intravilan, pe ca Seghedi R. nu a solicitat Comisiei locale de fond funciar S., niciodată, teren extravilan în parcela "Șes", ci teren de aceeași categorie cu cel la care avea dreptul și anume 0.07 Ha intravilan în localitatea Tihău. Drept urmare, când a fost eliberat Titlul de proprietate nr. 1176/108706 (_ -Vol.I fila 44) pe numele mamei sale, Seghedi R., pe care Seghedi R. a moștenit-o, în acesta au fost trecute toate terenurile revendicate și anume ; 0,28 Ha extravilan în locul numit "Cornu Mireșului; 0,28 Ha extravilan în locul numit "După Parc"; 0,48 Ha extravilan în locul numit "Braniște"; 0,02 Ha și 0,05 Ha intravilan-casă și 0,07 Ha intravilan în locul numit "La Tău" acest din urmă teren fiind primit în locul terenului pe care a fost construit dispensarul uman ( voi 1 filele 38-44). In Titlul de proprietate nr. 1176/108706/_ (vol.I fila 44) pe numele Seghedi R., nu este trecută nici o suprafață de teren în parcela "Șes" așa cum este trecut în titlurile de proprietate a tuturor celorlalte persoane care au vândut teren soților
C. în parcela "Șes" (vol.II). Inculpatul Chira Ionel Danil a profitat în demersul său infracțional de mai multe circumstanțe: a profitat de faptul că în Titlurile de proprietate ale numiților Porumb Macovei și H. Voica, eliberate la datele de _
, respectiv_ era trecut ca și vecin Seghedi R., ca și stare de fapt, întrucât Seghedi R. folosea în fapt, în acei ani suprafața de 0,10 Ha teren în parcela
"Șes", așa cum s-a arătat mai sus ( vol.II filele 41 și 145 ); a profitat de faptul că în zonă toate cererile de constituire și reconstituire a dreptului de proprietate au fost onorate, iar primăria S., pe care o conducea, deținea în zonă teren.
A profitat de faptul că reprezentații soților C. l-au contactat în calitate de primar, solicitându-i ajutorul pentru găsirea terenului, pentru identificarea proprietarilor, pentru găsirea unui expert topograf, căruia tot el i-a pus la dispoziție documentele și i-a indicat parcelele de teren și proprietarii acestora ; în calitate de primar, atribuții de avizare a documentațiilor topografice, pentru conformitate cu realitatea, lucru care l-a făcut și în prezenta cauză. In aceste condiții, inculpatul Chira Ionel Danil i-a cerut inculpatului G. R. C. să-l treacă în documentația cadastrală pe Seghedi R. cu suprafața de 0,28 Ha, trecută în Titlul de proprietate nr. 1176/108706/_ (vol.I fila 44) pe numele
mamei sale. Seghedi R. în locul numit "Cornu Miresului", ca fiind în parcela
"Ses". De altfel, inculpatul G. R. C. a trecut în documentația cadastrală, terenul din parcela "După Parc" ca fiind terenul din parcela "Ses" ( voi. II, fila 5, 14). Pentru a putea vinde terenul soților C., era necesar să fie făcută succesiunea notarială a numitului Seghedi R., după mama sa Seghedi R.
. Și de aceste formalități s-au ocupat inculpatul Chira Ionel Danil și inculpatul G.
R. C., așa cum rezultă din probele de la dosar.
Curtea reține că, după ce a fost întocmită documentația cadastrală de către inculpatul G. R. C., planurile de amplasament și delimitare a imobilelor, inclusiv cel pe numele defunctei Seghedi R. ( voi. II, fila 11), a fost vizat ca și corespunzător realității, prin semnare și ștampilare, de inculpatul Chira Ionel Danil, în calitate de primar. După aceea, inculpatul G. R. C. i-a cerut numitului Șofron Sabin, persoană fizică autorizată să semneze, să ștampileze această documentație și să o depună la OCPI Z., în vederea
întăbulării terenurilor în CF. Șofron Sabin a fost de acord cu acest lucru, arătând, în mod nereal, că a întocmit documentația cadastrală, cu toate că nu a efectuat măsurătorile, nu a fost prezent la fața locului și nu a luat contact cu vânzătorii sau cumpărătorii terenurilor. Șofron Sabin a declarat că a procedat astfel deoarece inculpatul G. R. C. îi era prieten și în luna martie 2009 nu era încă autorizat să întocmească documentații cadastrale. După ce a fost depusă la OCPI, documentația cadastrală privind terenurile trecute în Titlul de proprietate al defunctei Seghedi R., a fost repartizată pentru verificarea tehnică numitului Henter Aladar, inspector cadastru al OCPI Z. . Acesta și-a exercitat atribuțiile de serviciu cu neglijență, a verificat în mod superficial documentația cadastrală privind înscrierea în CF a suprafeței de 0,28 Ha teren în parcela "Șes" a satului Tihău, com. S. pe numele defunctei Seghedi R., cu toate că în Titlul de proprietate nr. 1176/108706/_, care a stat la baza documentației, nu exista un astfel de teren. Numitul Henter Aladar a dat nr. cadastral și a înaintat documentația semnată și ștampilată la registrator, dispunându-se înscrierea în CF a unui teren de 0,28 ha pe numele Seghedi R.
, în parcela "Șes" a satului Tihău, contrar realității.
Astfel, din declarația numitului Șofron Sabin din faza up fila 56 rezultă că";precizez că nu am verificat actele, am semnat numai documentația cadastrală, având încredere în topograful G. R. că totul este în regulă și arăt că nu am luat nicio sumă de bani în urma semnării documentației.
Documentația cadastrală întocmită în baza măsurătorilor topografice executate de G. R. a fost semnată de mine, fără a mă deplasa în teren sau a lua legătura cu moștenitorii lui Seghedi R. pentru a verifica corectitudinea denumirii parcelei cu înscrisul din titlul de proprietate";.
Astfel, din declarația numitului Șofron Sabin Curtea reține fără echivoc vinovăția inculpatului G. în comiterea complicității la infracțiunea de abuz în serviciu.
De asemenea, din declarația numitului Henter Aladar, fila 54 u.p. rezultă că " Inculpatul G. nu l-a contactat în legătură cu documentația realizată pe numele lui Seghedi și nu a știut că acesta a întocmit-o. Învederează că, îl cunoaște pe Șofron Sabin, ca persoană fizică autorizată să efectueze măsurători topografice, dar acesta nu l-a contactat în legătură cu documentația pe numele lui Seghedi, pe care apare semnătura și ștampila lui Șofron. Martorul Henter învederează textual că " Am avut încredere în persoana fizică autorizată ce a întocmit documentația și în declarația proprietarului, am fost și aglomerat cu multe în acea perioadă și probabil de aceea nu am observat diferențele între planul de amplasament și delimitare și titlul de proprietate";.
În declarația de la fila 73 vol I up martorul Pall Ioszef declară că: " Eu nu am fost la fața locului când d-l G. a măsurat și identificat terenul fiecărui proprietar în parte, în vederea realizării documentației cadastrale. În momentul în care am împrejmuit terenul cumpărat cu un gard, au existat probleme cu un vecin cred că, Ugruțan Petru, care a afirmat că i-am încălcat proprietatea. În aceste condiții d-l C. a hotărât să cumpere și terenul acestuia, dar eu nu am fost implicat în această tranzacție, iar terenul lui Ugruțan este situat în afara gardului ce împrejmuiește baza de producție";.
Nu în ultimul rând Curtea reține că însăși inculpatul G. R. C. recunoaște implicit săvârșirea activității infracționale, căreia nu-i atribuie însă o conotație penală, afirmând următoarele: " În luna februarie 2009 i-am spus inculpatului Chira că voi face documentația cadastrală, m-a pus în legătură cu Pall Ioszef iar titlurile de proprietate și copii de pe actele de identitate ale proprietarilor terenurilor în cauză, mi-au fost puse la dispoziție de către inculpatul Chira. Precizez că eu am completat aceste formulare semnate de proprietari, nu am luat legătura cu niciunul dintre aceștia, iar la fața locului am fost însoțit de inculpatul Chira, care mi-a indicat terenurile în parcela Șes conform titlurilor de proprietate. Inculpatul Chira mi-a arătat amplasamentele pentru toate titlurile de proprietate inclusiv pentru cel pe numele lui Seghedi R. și de aceea eu, l-am trecut în documentația cadastrală în cererea de solicitare de informații, parcela Parc -Șes, apoi în planul de amplasament și delmitarea imobilului parcela Șes, PAD pe care a semnat și ștampilat și inculpatul Chira în calitate de primar al comunei S. . NU am explicații de ce, în toate celelalte titluri de proprietate puse la dispoziție pentru întocmirea documentației cadastrale era trecută suprafața de teren în parcela Șes, iar în titlul de proprietate al lui Seghedi
R. nu era trecută în parcela Șes….. Eu cred că parcela Șes este aceeași cu parcela "După Parc";, unde Seghedi R. avea trecut în titlul de proprietate 28 ari de teren. Convorbirea telefonică din 27 februarie 2012 ora 19,05 de la nr 0762652389 am purtat-o cu inculpatul Chira ".
De asemenea, Curtea reține că Seghedi R. în faza de up la fila 39 în fața procurorului arată textual "Am fost contactat în anul 2009 de Chira Ionel, care mi-a spus că în parcela Șes este un teren în surplus și să fiu de acord să îl vând eu și să primesc suma de 10.000 lei, iar restul să-i rămână lui. I-am răspuns că eu nu am trecut în titlul de proprietate teren în parcela Șes și el a afirmat că nu este vreo problemă pentru că rezolvă el și va afirma că, terenul din Cornu Mireșului este cel din parcela Șes, care se vinde. Așa, am plecat la notar însă eu nu i-am zis notarului că parcela Șes este aceeași cu cea din Cornu Mireșului,
însă când aceasta a sesizat diferența, inculpatul Chira a susținut în fața notarului că este același teren.";
Ulterior, după acest moment, în data de_, inculpatul Chira Ionel Danil 1-a luat pe invinuitul Seghedi R. și 1-a dus cu mașina la notarul Crețoi David M., din orașul Jibou, pentru a obține certificatul de moștenitor după mama sa Seghedi R. . S-a întocmit certificatul de moștenitor nr. 109/2009, dar de data aceasta terenul din locul numit " Cornu Miresului" a fost trecut ca fiind în parcela "Șes", la solicitarea inculpatuli Chira Ionel Danil așa cum declară învinuitul Seghedi R. și martora Crețoi David M. (vol.I filele 39-41,74-75).
Curtea reține că după înscrierea în CF a terenurilor necesare bazei de producție a S. C. PA & CO Internațional SRL O., proprietarii acestora s-au deplasat la notarul Crețoi David M., din orașul Jibou pentru a încheia contracte de vânzare-cumpărare în formă autentică având ca obiect un nr. de 11 parcele în locul numit Șes (vol.I fila 96). Contractele de vânzare cumpărare au fost încheiate între proprietarii terenurilor și numita SA G., ca mandatar al persoanelor fizice C. C. și C. P. . Prețul terenului a fost stabilit în fiecare caz la
suma de 1000 lei/ar, foarte mare raportat la prețul de circulație al terenurilor în zona respectivă și a fost plătit în fața notarului. In cazul numitului Seghedi R., acesta, în data de_, a fost luat cu mașina primăriei S., de acasă, de către inculpatul Chira Ionel Danil și dus la notariat, unde a semnat contractul de vânzare al terenului cu suprafața de 0,28 ha în parcela "Șes" a satului Tihău, trecut în CF prin manoperele frauduloase arătate mai sus. După ce a primit suma de 28 000 lei în fața notarului, numitul Seghedi R. a urcat împreună cu inculpatul Chira Ionel Danil, în mașina primăriei S. și aici, acesta din urmă și- a însușit suma de 20 000 lei, iar numitului Seghedi R. i-a lăsat suma de 8. 000 lei. Este de precizat că înțelegerea inițială între cei doi, era ca numitul Seghedi R. să primească suma de 10 000 lei, dar inculpatul Chira Ionel Danil i-a dat doar 8 000 lei. Curtea reține că aceste aspecte rezultă din declarația numitului Seghedi
R. și fără dubiu din conținutul convorbirii telefonice purtate de către Seghedi R. de la nr. de telefon 0746530470( aparținând fiului său Seghedi C. ), în data de_, ora 12,16 cu învinuitul Chira Ionel Danil la nr. de telefon 0744783252.
Curtea reține că, după ce a dat declarație în această cauză, Seghedi R. 1 - a sunat pe inculpatul Chira Ionel Danil și i-a reproșat că va trebui să restituie banii primiți pe teren, întrucât la procuratură se cunoaște adevărul. Inculpatul Chira Ionel Danil i-a reproșat că este slab, i-a cerut să se întâlnească și să nu mai vorbească prin telefon, dar în cele din urmă a recunoscut implicit că a primit suma de 200 milioane ROL și l-a asigurat că îi va da înapoi această sumă și să-i dea lui C. 280 de milioane ROL ( voi. I, filele 137-138).
Instanța de recurs reține că potrivit stării de fapt descrise mai sus, un teren în suprafață de 0,28 ari aflat în parcela Șes a satului Tihău, proprietatea de drept a primăriei S., prin demersul infracțional inițiat și coordonat de către inculpatul Chira Ionel Danil, primarul comunei S., a ajuns să fie înscris ilegal în CF, pe numele numitului Seghedi R., apoi vândut soților C. C. și P. cu suma de 28 000 lei, împărțită între cei doi.
Curtea reține că, documentația a fost avizată de către inculpatul Chira Ionel Danil, in calitate de primar al comunei S. . Este de precizat că numitul Seghedi R., are în proprietate și folosește toate terenurile trecute in titlul de proprietate, fiind un amplasament distinct intre parcela Șes și parcelele Cornu Miresului si După Parc, nefiind denumiri toponimice distincte ale aceleiași parcele. De altfel, inculpatul Chira Ionel Danil, după ce i-a lăsat suma de 8.000 de lei numitului Seghedi R., din contravaloarea terenului din parcela Ses, a folosit in perioada anilor 2009-2012 și terenul cu suprafața de 0,28 ha situat in parcela "Cornu Miresului", proprietatea lui Seghedi R. .
Inculpatul Chira Ionel Danil, în declarațiile sale, după aducerea la cunoștință a învinuirii a încercat să inducă ideea că în parcela "Șes" primăria S. ar fi avut în proprietate doar terenul de sport și cei 5234 mp concesionați, iar cei 2800 mp ( 0,28 Ha sau 28 ari) vânduți de către numitul Seghedi R. soților C.
, nu ar exista în realitate, tară sa¬și dea seama că din punct de vedere juridic aceasta ar însemna săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și înșelăciune în dauna soților C. C. și P. . Și-a construit această apărare, deoarece în momentul în care angajații S.C. PA & CO Internațional SRL
O., au îngrădit terenul cumpărat, au ocupat și o parte ( 30 mp ) din terenul care figurează în schița de amplasament în proprietatea numitului Ugruțan Petru, care nu vânduse inițial soților C. . Pentru a evita scandalul, ulterior, soții C. au cumpărat și cele 0,29 Ha care aparțineau numitului Ugruțan Petru, dar gardul bazei de producție nu a mai fost mutat, astfel încât cea mai mare parte din cele 0,29 Ha se află în afara gardului de împrejmuire a bazei de producție. In prezent, terenul este folosit, până la gardul împrejmuitor, de vecinul din partea de nord a parcelei de 29 ari. Această stare de fapt și încercarea
inculpatului Chira Ionel Danil de a denatura adevărul rezultă din declarațiile inculpaților Chira Ionel Danil și G. R. C., dar și din planul de amplasament efectuat de către inculpatul G. R. C., în care se observă că o parte a terenului martorului Ugruțan Petru a fost ocupat prin construirea gardului, iar o parte a rămas în afara bazei de producție a S.C. PA & CO Internațional SRL O. ( vol.l filele 95-98). Curtea reține că aceeași situație rezultă și din convorbirea telefonică purtată de inculpații Chira Ionel Danil și G.
R. C., în data de_, ora 19,05, după ce în dimineața aceleiași zile i-a fost adusă la cunoștință învinuirea inculpatului Chira Ionel Danil și unde apare că acesta, contrar realității, vrea să arate că terenul martorului Ugruțan Petru ar fi în parcela îngrădită, ceea ce ar face ca primăria să nu fi avut terenul vândut de către numitul Seghedi R., iar soții C. ar fi plătit mai mult teren decât au cumpărat. În realitate, soții C. au cumpărat ulterior și terenul martorului Ugruțan Petru, dar acesta a rămas în cea mai mare parte, în afara gardului împrejmuitor al bazei de producție, iar terenul vândut de numitul Seghedi R. aparținea primăriei S., alături de cei 5234 mp concesionați.
Instanța mai reține că de altfel, inculpatul Chira Ionel Danil a luat legătura telefonic și cu alte persoane care au vândut teren în parcela "Șes", în momentul în care au fost chemate să dea declarații în fața procurorului( vol.l filele 129-142). Curtea reține că avându-se în vedere această situație de fapt activitatea inculpatului G. R. C. care, în cursul anului 2009 (în schimbul obținerii contractului de prestări servicii, în valoare de 10400 de lei, încheiat cu SC Drumuri și Poduri G. ni) l-a ajutat pe inculpatul Chira Ionel Danil să-și exercite defectuos, cu știință, atribuțiile de primar al comunei S., în folosul acestuia și al numitului Seghedi R. si în detrimentul Primăriei S., cu un folos pentru aceștia de 28000 de lei și cu o pagubă constând într-o suprafață de teren de 0,28 ha teren în dauna comunei S., cu ocazia identificării, măsurării, parcelării și întocmirii unei documentații cadastrale pentru terenul cu suprafața de 0,28 ha din parcela Șes, a satului Tihău, trecut ilegal din proprietatea comunei în proprietatea numitului Seghedi R., intabulat abuziv pe numele acestuia și apoi vândut soților C. C. și P., constituie complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev de art.26 Cod
penal raportat la art. 13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 Cod penal.
Vinovăția de netăgăduit și indubitabilă a inculpatului G. R. în săvârșirea faptei deduse judecății rezultă din coroborarea declarațiilor sale din fața Judecătoriei Jibou și cu cele din fața Curți care se coroborează cu declarațiile inculpatului Chira Ionel Danil cu declarațiile martorilor la care s-a făcut referire în cuprinsul deciziei Seghedi R., Șofron Sabin, Henter Aladar, și Pall Iozsef, cu conținutul facturilor fiscale depuse la vol I f 34-35, cu conținutul planului de amplasament bază de producție PA și Co vol I filele 32-100, contract de concesiune filele 91-94 vol I, cu conținutul proceselor verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice, vol I filele 129-142; documentația cadastrală referitoare la terenurile din parcela Șes; actele de stare civilă în copie, încheierile T. ui S. de autorizare a convorbirilor telefonice purtate la nr de telefon 0735850722 și 0744783252.
Analizând susținerile inculpatului din ambele faze ale procesului penal, Curtea reține că acestea sunt nesincere și nu se coroborează cu celelalte probe testimoniale și științifice.
Deși inculpatul a negat constant comiterea faptelor, vinovăția sa rezultă fără dubiu din declarațiile martorilor Șofron Sabin, Seghedi R., Pall Iozsef și Henter Aladar.
Simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare
utilizată de inculpat, negarea realității evidente, nu poate influența convingerea bazată pe probe irefutabile.
Coroborând toate probele administrate în ambele faze ale procesului penal, Curtea este datoare să examineze cauza acordând întâietate principiului preeminenței dreptului, a respectării tuturor prevederilor legale (a se vedea cazul Sunday Times din 26 mai 1979 de la Curtea Europeană de la Strasbourg).
Sintetizând și coroborând probele testimoniale și științifice administrate în dosar, Curtea va reține vinovăția inculpatului G. R. C. în producerea infracțiunii vizate de art. 26 Cod penal raportat la art 132din legea nr. 78/2000, raportat la art 248 Cod penal, pentru complicitate la abuz în serviciu, text de lege în baza căruia va răspunde penal.
La dozarea și individualizarea pedepsei conform art 72 și 52 Cod penal, Curtea va avea în vedere nesinceritatea inculpatului, dar în același timp și vârsta acestuia de 62 ani, împrejurarea că este pensionar, nu a mai fost confruntat cu legea penală, astfel că o pedeapsă de 1 an închisoare în privința căreia să se dispună suspendarea condiționată va contribui la o reinserție socială reală și pozitivă a inculpatului în societate, conform art 81 Cod penal.
Așa fiind Curtea va admite ca fondat în baza art. 38515pct 1 lit d Cod procedură penală recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou împotriva sentintei penale nr. 78 din 23 mai 2013 a Judecătoriei Jibou pe care o va casa în privința inculpatului G. R. C. si rejudecând: va condamna pe acesta în baza art. 26 Cd penal raportat la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art 248 Cod penal pentru complicitate la abuz în serviciu, la o pedeapsa de :
-1 ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal va suspenda condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare prev.de art. 82 Cod penal, acela de 3 ani.
Conform art. 359 Cod proc.penala va atrage atentia asupra nerespectării art. 83 Cod penal.
Va face aplicarea art. 71 si 64 lit.a teza a-II-a Cod penal.
Va face aplicarea art. 71 al.5 Cod penal. privind suspendarea pedepsei accesorii.
In baza art. 191 Cod proc.penala va obliga inculpatul să achite statului 1500 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELELEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou împotriva sentintei penale nr. 78 din 23 mai 2013 a Judecătoriei Jibou pe care o casează în privința inculpatului G. R. C. si rejudecând:
Condamna pe inculpatul G. R. C., fiul lui C. si Irina născ. la 18 decembrie 1950,CNP 1.
În baza art. 26 Cd penal raportat la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art 248 Cod penal pentru complicitate la abuz în serviciu, la o pedeapsa de :
-1 ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare prev.de art. 82 Cod penal, acela de 3 ani.
Conform art. 359 Cod proc.penala atrage atentia asupra nerespectării art.
83 Cod penal.
Face aplicarea art. 71 si 64 lit.a teza a-II-a Cod penal.
Face aplicarea art. 71 al.5 Cod penal. privind suspendarea pedepsei accesorii.
In baza art. 191 Cod proc.penala obliga inculpatul să achite statului 1500 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 2 octombrie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
V. G. | D. | P. | , | SS |
GREFIER
DS
Red. D.P./M.N.
3 ex./_
Jud.fond.- MOldoveanu C.
| ← Decizia penală nr. 482/2013. Abuz în serviciu contra... | Decizia penală nr. 107/2013. Abuz în serviciu în formă calificată → |
|---|
