Decizia penală nr. 188/2013. Neglijență în serviciu
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 188/R/2013
Ședința publică din data de 11 februarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: L. M. JUDECĂTORI: M. Ș.
: ANA C. GREFIER: A. B. H.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C., reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU
S-au luat spre examinare recursul declarat de către revizuientul N.
D. împotriva sentinței penale nr. 93 din 19 decembrie 2012 a Judecătoriei
Z., având ca obiect cererea de revizuire a deciziei penale nr.575/R/_ a Curții de Apel C. .
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa revizuientului N.
D. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
făcut referatul cauzei după care se constată că s-a atașat dosarul
penal nr._ al Judecătoriei Z., privind pe inculpatul N. D., soluționat prin sentința penală nr. 24/_, iar prin fax, au fost depuse concluzii scrise formulate de către revizuient prin apărător ales - avocat R. Chiriță din cadrul Baroului C. .
De asemenea, se constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din data de 04 februarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 93 din 19 decembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._ în baza art.403 alin.3 raportat la art.394 Cod procedură penală, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei penale nr.575/R/_ a Curții de Apel C., formulată de către revizuentul N. D. , fiul lui A. și F., născut la data de_ în municipiul Z., jud.Sălaj, domiciliat în municipiul Z., str.B.P.Hasdeu, nr.47, bl.H-45, sc.A, ap.12, jud.Sălaj.
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală a fost obligat revizuentul să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de_, sub nr._, condamnatul N. D. a solicitat revizuirea deciziei penale nr.575/R/_ a Curții de Apel C. .
În motivarea cererii, revizuentul arată că a formulat cererea de revizuire apreciind că sunt incidente dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a Cod
procedură penală conform cărora s-au descoperit fapte și împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
La dosar au fost atașate în original cererea de revizuire nr. 495/III/6/2012, declaratie revizuent din_, înscrisuri depuse de revizuent si a fost atasat dosaraul nr._ .
Analizând dosarul, instanța a reținut în primul rând că s-au efectuat cercetări de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, conform art.399 Cod procedură penală, acesta înaintând plângerea la instanță cu propunere de respingere a cererii de revizuire ca inadmisibilă.
În continuare, s-a constatat că prin decizia penală nr.575/R/_ a Curții de Apel C., inculpatul N. D. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 4 ani și obligarea sa în solidar cu inculpatul Gâlgău I. la plata sumei de 1.321.135,40 lei cu titlu de despăgubiri către partea civilă OMV Petrom SA. Decizia a fost pronunțată ca urmare a admiterii recursului formulat de Ministerul Public și de partea civilă contra sentinței penale nr. 24/_ a Judecătoriei Z. prin care inculpatul a fost achitat în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedură penală.
Conform art.401 Cod procedură penală, instanța competentă să soluționeze revizuirea este cea care a judecat cauza în primă instanță, aceasta indiferent de soluția instanței de apel sau recurs, cu excepția cazului existenței unor hotărâri judecătorești definitive care nu se pot concilia.
Potrivit art.394 alin.1 Cod procedură penală, revizuirea poate fi cerută
când:
s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;
un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;
un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;
un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;
când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
Potrivit Deciziei nr.60/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție -
Secțiile Unite, pronunțată în recurs în interesul legii, "cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile prevăzute de art.394 din Codul de procedură penală, este inadmisibilă.";
În motivarea cererii sale, revizuentul a arătat că nu ar fi fost avută în vedere situația lipsurilor existente în vagoanele în care se încărca motorina de la depozitul desfacere al rezervei de stat, că practic, rezervoarele se aflau în zona Văii Miței din municipiul Z., unde erau 4 rezervoare în care era deținută motorina ANRS și transportul acesteia se făcea prin conducte până la depozitul desfacere din zona Gării, iar mai departe vagonabil și că instanța de recurs nu ar fi avut în vedere nici caietul de măsurători și nici notele de cântar.
Revizuentul a depus la dosar în susținerea cererii sale, în copie, procesul-verbal din data de_ întocmit de SNP Petrom din conținutul
căruia rezultă faptul că Gîlgău I. avea funcția de șef depozit, iar el avea funcția de șef secție.
De asemenea, revizuentul a depus procesul-verbal din data de_, precizând că acesta reprezintă un element de noutate, prin prisma faptului că s-ar fi golit conducta în data de_ .
Analizând dosarul cauzei, s-a constatat că înscrisurile invocate drept noi de către revizuent se regăsesc la dosarul cauzei, respectiv procesul- verbal din data de_ la fila 251, volumul I, iar procesul-verbal din data de_ se află la fila 142 din dosarul civil 1112/2005, acvirat la dosarul penal, dar a fost depus și în fața instanței penale de recurs, regăsindu-se la fila 64 din dosarul Curții de Apel C. (volumul IV).
Revizuentul a făcut referire și la o situație de lucrări care nu ar fi fost cunoscută de instanță la pronunțarea hotărârii întocmită cu ocazia defecțiunii conductei (fără număr și fără dată) rezultă un transport de
16.000 tone fără a se specifica denumirea produsului transportat, dar și aceasta a fost depusă la dosar, ea fiind identificată în volumul I la fila 307.
Revizuentul reclamă faptul că nu s-ar fi avut în vedere bonurile de cântărire de la depozitul desfacere, însă s-a constatat că în volumul al doilea la filele 263-295 sunt depuse notele de cântar, iar acestea alături de toate celelalte documente relevante, au fost avute în vedere la efectuarea expertizelor de la dosar. Concluziile expertizelor au ținut cont atât de perisabilități, de reziduurile rezultate din decantarea produsului (șlam) dar și de operațiunile de transvazare a motorinei.
Prin urmare, s-a constatat că toate înscrisurile invocate drept noi în susținerea cererii de revizuire se regăsesc la dosarul cauzei și au fost avute în vedere de către instanța de recurs la pronunțarea soluției de condamnare, aceasta fiind de altfel pronunțată pe baza unui probatoriu solid administrat
(expertize, înscrisuri, probe testimoniale etc), vinovăția acestuia fiind fără dubiu.
Este evident că aspectele invocate de revizuent în motivarea cererii nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de revizuire la care se referă art.394 Cod procedură penală.
Practic, motivele invocate de revizuent vizează o nouă analizare a probelor administrate și a fondului cauzei, ceea ce este inadmisibil, cu atât mai mult cu cât hotărârea ce formează obiectul cererii de revizuire a intrat în autoritate de lucru judecat.
Raportat la textul de lege invocat și motivele pe care se întemeiază cererea, aceasta a fost respinsă ca inadmisibilă.
Cererea revizuientului fiind respinsă, în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, acesta a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 100 lei, potrivit dispozitivului hotărârii.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen legal revizuientul
N. D., fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de 4 februarie 2013, prin apărător ales, revizuientul N. D. a depus un memoriu cuprinzând motivele de recurs, solicitând admiterea recursului, admiterea în principiu a cererii de revizuire și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut că înscrisurile depuse de revizuient sunt înscrisuri deja existente la dosarul cauzei.
În privința procesului-verbal nr.3937/_ s-a susținut că acesta nu a existat niciodată la dosarul de fond.
Greșit s-a apreciat că notele de cântărire ale vagoanelor ar exista deja în dosarul cauzei în vol.II la filele 263-295 și că acestea ar fi fost avute în vedere la efectuarea expertizei. Notele de cântar ale vagoanelor pe care le-a depus la procuror nu sunt aceleași cu cele de la filele indicate în sentință și ele demonstrează de unde dispărea motorina.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, potrivit art.394 lit.a Cod procedură penală revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Revizientul nu a indicat fapte sau împrejurări noi în sensul art.394 lit.a Cod procedură penală, ci a indicat înscrisuri datând din perioada 2003- 2004, susținând că în opinia sa aceste înscrisuri ar putea sta la baza unei noi expertize care să stabilească inexistența prejudiciului ce i-a fost imputat și drept urmare inexistența vinovăției sale.
Curtea reține că înscrisurile la care a făcut referire revizuientul N. D. puteau fi depuse în probațiune atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, având în vedere că hotărârea a cărei revizuire se cere a rămas definitivă în luna aprilie 2012.
Spre exemplu procesul verbal nr. 3937/_, chiar dacă nu ar fi fost cunoscut de revizuient în cursul procesului, având în vedere că unul dintre semnatari este coinculpatul Gâlgău, putea fi invocat de acesta în apărare.
Faptele sau împrejurările noi în sensul textului de lege menționat trebuie să fie apte a conduce la o soluție contrară celei adoptate în cauză (în cazul concret la o soluție de achitare), însă înscrisurile la care a făcut referire revizientul nu sunt apte să conducă la o soluție de achitare.
Nu poate fi luată în considerare adresa nr.1480/_ depusă de revizuient în recurs la fila 18, întrucât referitor la acest înscris nu s-a urmat procedura prev.de art.397Cod procedură penală.
Pronunțându-se in cauza MITREA vs. România, 26105/03, la 29 iulie 2008 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat referitor la căile extraordinare de atac că o cale extraordinara de atac, fie ea si introdusa de una din părțile procesului, nu poate fi admisă pentru simplul motiv ca instanța a cărei hotărâre este atacata a apreciat greșit probele sau a aplicat greșit legea, in absenta unui "defect fundamental"; care poate conduce la arbitrariu.
Curtea a reamintit ca principiul securității raporturilor juridice implica respectarea principiului res iudicata, conform căruia nicio parte nu este îndreptățită să solicite o revizuire a unei hotărâri definitive si irevocabile, obligatorii, si, mai ales, nu în scopul de a obține o rejudecare si o noua analiza a cauzei. Puterea de control a instanțelor ierarhic superioare trebuie exercitata pentru a corecta erorile justiției, iar nu pentru a se efectua o noua analiza a cauzei. Calea de atac extraordinară nu trebuie sa constituie un apel deghizat, iar posibilitatea de a exista doua opinii diferite asupra obiectului cauzei nu constituie un temei pentru reexaminare. O excepție de la aceasta regulă se admite numai atunci când este justificată de circumstanțe riguroase și de substanță (cauza Ryabikh c. Rusiei).
Conform jurisprudenței Curții, doar erorile de fapt ce nu au devenit vizibile decât la finalul unei proceduri judiciare, pot justifica o derogare de la
principiul securității juridice pe motivul ca ele nu au putut fi îndreptate prin exercitarea cailor ordinare de atac (Pchenitchny contra Rusiei, hotărârea nr. 30422/03, paragraf 26, din 14 februarie 2008). Curtea a reiterat in aceasta privință ca simplul fapt ca exista doua puncte de vedere asupra aceluiași subiect, nu constituie un motiv suficient pentru a rejudeca o cauza.
Hotărârea din cauza Mitrea accentuează condiția ca "defectul"; sa fi devenit cunoscut numai după terminarea procesului; in situația in care el este/devine cunoscut in cursul procesului, atunci părțile au la îndemână căile ordinare de atac.
În cauza de față rejudecarea cauzei pentru a fi analizate înscrisuri care se regăsesc în dosarul cauzei sau care puteau fi depuse în cursul procesului, așa cum solicită revizuientul, nu se încadrează în cazurile de revizuire permise de lege.
Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, ca nefundat, recursul declarat de revizuientul N. D., domiciliat în Z., str. B.P.Hașdeu, nr. 47, bl.H.45, ap.12, împotriva sentintei penale nr. 93 din 19 decembrie 2012 a Judecătoriei Z. .
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M. ui Justiției în favoarea av.Bumb Mioara.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat recurentul să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuientul N. D., domiciliat în Z., str. B.P.Hașdeu, nr. 47, bl.H.45, ap.12, împotriva sentintei penale nr. 93 din 19 decembrie 2012 a Judecătoriei Z. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M. ui Justiției în favoarea av.Bumb Mioara.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 februarie 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
L. M.
M.
Ș.
ANA C.
GREFIER
B. H.
Red.L.M./dact.L.C.C.
3 ex./_
Jud.fond: M. C. Ș.
| ← Decizia penală nr. 107/2013. Abuz în serviciu în formă calificată | Decizia penală nr. 1552/2013. Neglijență în serviciu → |
|---|
