Decizia penală nr. 1552/2013. Neglijență în serviciu
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1552/R/2013
Ședința publică din 19 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : V. | V. A. | , judecător |
JUDECĂTORI | : L. | H. | |
: M. | Ș. | ||
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin PROCUROR -
SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de inculpata M. SA, împotriva sentinței penale nr.503/_ a Judecătoriei
C. N., pronunțată în dosar nr._, inculpata fiind trimisă în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, pentru săvârșirea infracțiunilor de neglijență în serviciu, prev.de art.249 alin.1 C.penal, fals intelectual, prev.de art.289 alin.1 cu aplic.art.41 alin.2 C.penal și uz de fals, prev.de art.291 cu aplic.art.41 alin.2 C.penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 noiembrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 503 pronunțată la data de_ de Judecătoria Cluj-Napoca, în temeiul art.11 pct.2 lit.b) CPP rap la art.10 lit.g) C.pr.penală, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei M. SA pentru infracțiunea de fals intelectual prev. și ped. de art.289 alin.1 CP cu aplicarea art. 41 alin.2 CP, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale speciale.
În temeiul art.249 alin.1 CP cu aplicarea art.41 alin.2 CP s-a dispus condamnarea inculpatei M. SA, fiica lui S. Petrica și M., născuta la data de_ în mun.Gherla, jud.C., cetățean roman, studii liceale, vânzătoare la SC P. as Rapid SRL C. -N., căsătorita, un copil minor, fără antecedente penale, cu domiciliul în mun. C. -N., str. S. nr.5 ap.15 jud.C., CNP 2.
, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neglijenta în serviciu în forma continuată.
În temeiul art. 291 CP cu aplicarea art. 41 alin.2 CP s-a dispus condamnarea inculpatei M. SA, cu datele de identitate de mai sus la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în forma continuată.
În temeiul art.33 alin.1 lit.a) CP s-a constatat că cele două infracțiuni au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni și în temeiul art.34 alin.1 lit.a) CP au fost contopite cele două pedepse stabilite urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.
În temeiul art. 71 alin.1 și 2 CP s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a) teza a II-a CP ca si pedeapsa accesorie, pe durata prevăzuta de art.71 alin. 2 CP, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art.81 alin.1 și 2 CP raportat la art. 82 alin.1 CP s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate de 1 an închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani, ce începe să curgă în condițiile art.82 alin.3 CP de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art.71 alin.5 CP s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În temeiul art.359 C.pr.penală raportat la art.83 și art.84 CP s-a atras atenția inculpatei cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate .
În temeiul art.14 rap art.346 C.pr.penală, cu referire la prevederile art. 998-999 C.civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SOCIETATEA NATIONALĂ DE T. F. DE C. SA B. ESTI prin R. DE T. F.
C. C., cu sediul în mun. C. -N., Piata A. I. nr.17 jud.C. și a fost obligată inculpata la plata în favoarea părtii civile a sumei de 39.486,13 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În temeiul art. 14 alin.3 lit.a) C.pr.penală raportat la art. 348 C.pr.penală s- a dispus desființarea totala a înscrisurilor falsificate constând în avizele de însoțire a mărfurilor nr. 8669606/_, nr. 8669610/_, nr. 8669611/_
, nr. 8669612/_, nr. 8669619/_, nr. 8669620/_, nr.
8669622/_, nr. 8669623/_, nr. 8669624/_, nr. 8669625/_ ,
nr. 8669626/_, nr. 8669628/_, nr. 8669629/_, nr. 8669636/_
, nr. 8669637/_, nr. 8669639/_ .
În temeiul art.191 alin.1 C.pr.penală a fost obligată inculpata la plata sumei de 800 Ron cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
În perioada 1994-2005 inculpata M. SA a fost angajată cu contract individual de muncă și a deținut funcția de tehnician cu atribuții de gestionar la Magazia Centrală a Regionalei de T. F. de C. (R.T.F.C.) C.
, la Sectorul echipament de protecție și de lucru, uniforme și obiecte de inventar, la aceeași magazie mai existând un gestionar (primitor-distribuitor) la Sectorul materiale, piese de schimb, rechizite, imprimate cu regim special și materiale igienico-sanitare în persoana martorei MOGA ANA, iar șef al magaziei centrale fiind martorul STUPARU DORU - șeful S. ui Aprovizionare (f.37, 42 dosUP).
Potrivit fișei postului asumat de aceasta inculpata avea la locul de muncă ca principale atribuții de serviciu: întocmirea și prezentarea către compartimentul aprovizionare a necesarului anual de aprovizionat la echipament de protecție și de lucru și uniforme tip A pentru subunitățile R.T.F.C; solicitarea de la subunități și analizarea necesarului de aprovizionat pentru reperele respective; verificarea stocurilor din magazie și asigurarea aprovizionării ritmice cu astfel de bunuri, în funcție de normele de consum și de volumul prestațiilor; întocmirea de N.R.C.D.-uri (norme recepție și constatare de diferențe), bonuri de consum, bonuri de transfer sau avize de expediție, la primirea sau expedierea mărfurilor; gestionarea în bune condiții a materialelor, astfel ca acestea să nu se deterioreze; ținerea evidenței pe calculator a eliberării uniformelor de serviciu tip
A pentru angajații din subunitățile RTFC; aprobarea comenzilor(tablourilor) de uniforme și dirijarea lor, în funcție de situații, spre unitatea care poate deservi salariatul; verificarea și pregătirea facturilor în vederea punerii la plată; analizarea stocurilor cu mișcare lentă sau fără mișcare la echipamente de protecție și de lucru și uniforme de serviciu tip A, cu luarea de măsuri de diminuare a acestora și anunțarea Compartimentului aprovizionare pentru redistribuirea lor; efectuarea operațiunilor de primire, recepționare, gestionare și deservire a unităților RTFC cu echipamente de protecție și de lucru și uniforme de serviciu tip A, conform legislației în vigoare, cu ținerea evidenței pe calculator; efectuarea confruntării lunare cu S. Imobilizări și Stocuri din cadrul SMF la aceste tipuri de mărfuri, pe cod articol și pe unități, după balanța contabilă, ș.a.(f 37-38, 691 -692, 704-708 dosUP).
Chiar daca în fata instanței de judecata inculpata a invocat faptul ca doar verbal i s-au adus la cunoștința atribuțiile pe care le avea insa nu a semnat fisa cu privire la atribuțiile postului în care a fost angajata (f.43 dos I) înscrisul depus la dosar (f.37 dos.UP),denota fara putința de tăgada ca inculpata prin semnătura si-a însușit fisa postului cu toate atribuțiile cuprinse în acesta si anexe.
În perioada 4.01-_ o echipă de revizori din cadrul Oficiului C.F.G.(Control Financiar de Gestiune) al RTFC C. a efectuat un control financiar de gestiune la Magazia Centrală, ce a vizat atât sectorul gestionat de inculpata
M. SA cât și acela al martorei MOGA ANA, a cărui finalizare - datorită neregulilor constatate în gestiunea inculpatei - s-a prelungit până în luna mai, constatările echipei de control fiind evidențiate în cuprinsul procesului-verbal nr. 402/_ și a anexelor sale(f. 52-373 dosUP).
Astfel, conform constatărilor menționate în procesul-verbal de verificare gestionară și a actului de verificare suplimentară nr. 402/15/a/2010 făcut la solicitarea organelor de urmărire penala coroborate cu susținerile martorei GROZA ANA - șefa Oficiului CFG și a echipei de control, perioada verificată a fost cea cuprinsă între_ -_, iar la gestiunea uniforme perioada 1999-2004 (f.52-56, 411-413, 593-673 dos.UP). La începutul operațiunii de verificare a gestiunilor, echipa de control a notificat gestionarele despre efectuarea inventarierii și le-a luat declarațiile de început de inventar, în care fiecare din ele și-au menționat punctele de vedere privind existența /inexistența unor lipsuri în gestiune cunoscute de ele, trecând apoi la efectuarea separată a inventarierii pentru fiecare din cele două gestiuni, în prezenta gestionarelor (f. 115, 144- 151,412 dosUP).
În ceea ce privește gestiunea inculpatei M. A. S. echipa de control a procedat în primă fază la identificarea și înscrierea în listele de inventariere a tuturor bunurilor existente în depozit (f. 120-137 dosUP) iar apoi a verificat fișele de magazie pentru fiecare produs și le-a confruntat cu situațiile existente în contabilitate (f.83-114 dosUP).
În urma comparării stocurilor faptice cu cele scriptice înscrise în fișele de magazie și în evidența contabilă s-au constatat diferențe însemnate, astfel că potrivit susținerilor martorei GROZA ANA în încercarea de a formula explicații inculpata le-a spus membrilor comisiei de inventariere că are în dulap mai multe documente cu uniforme și echipament de protecție, nepredate la contabilitate pentru a fi scăzute din gestiune, prezentându-le în acest sens un mare număr de
"documente" purtând denumirea de "Tabele ce prezintă comandă pentru uniforme", delegații și bonuri de consum pentru echipament de protecție și de lucru aferente perioadei 1999-2004 (f. 52, 152-199, 412 dosUP).
Martora GROZA ANA, revizor, a afirmat în fata organelor de urmărire penala (f.411 dos. UP) și cercetării judecătorești (f. 91) că, controlul a vizat
gestiunea inculpatei în totalitate si nu prin sondaj, iar în vederea stabilirii realității susținerilor inculpatei, după examinarea vizuală a actelor prezentate de aceasta, le-a împărțit pe categorii și le-a trimis la subunitățile din localitățile Dej, Oradea și Satu-Mare, cu dispoziția de a se verifica dacă acele mărfuri menționate în cuprinsul lor au fost într-adevăr ridicate de angajații la care se referă, și dacă, s-a reținut pe statele de plată contravaloarea sumelor ce trebuiau plătite de aceștia, în cazul acelor echipamente de protecție și uniforme în privința cărora o anumită cotă-parte din preț trebuia suportată de salariați.
Procedura de verificare stabilită a fost aceea că, în cazul bunurilor ridicate de la Magazia centrală de gestionarii de la subunități, fiecare gestionar a fost convocat și i s-a cerut să dea o notă explicativă în care să menționeze dacă a ridicat sau nu bunurile din avizele respective, iar în privința celorlalți salariați, li s-au prezentat tabele în care figurau că au luat echipamente de lucru ori alte bunuri, cu solicitarea de a menționa fiecare personal pe actele prezentate dacă au ridicat sau nu acele bunuri. La finalizarea acțiunii de verificare, în cazul situațiilor în care s-a confirmat că bunurile din tabelele-comandă au fost ridicate de beneficiarii înscriși în cuprinsul lor, ele au fost înregistrate în contabilitate în timpul controlului și s-a menționat acest aspect în listele de inventariere, precum și în listele de la contabilitate(f.52, 69-114, 129-137, 157-159, 162-183, 412 dos.UP).
În cursul aceleiași acțiuni de reconfirmare a tabelelor de către beneficiari, potrivit procesului-verbal de control nr. 402/_, a actului de verificare suplimentară nr.402/15/a/2010 și a declarației revizorului de gestiune martora GROZA ANA au fost constatate însă un număr mare de cazuri în care angajații RTFC C. nu au recunoscut nici datele lor de identificare (semnăturile ori seriile actelor lor de identitate) și nici ridicarea articolelor menționate în tabelele trimise pentru verificare (f.55, 159-199, 299-308, 411-413, 593, 597-600, 630-656
do.UP) constând în :
tabelul nr. 2780/_ emis de Stația CFR C. -N., conform căruia conductorul de tren P. N. ar fi ridicat un bluzon (f.152, 597 dosUP);
tabelul F.N./l_ emis de Stația CFR Sighetu-Marmației conform căruia șeful de tren P. M. I. ar fi ridicat costum stofă, cravată și bluzon (f. 153, 597 dosUP);
tabelul F.N./_ conform căruia manevrantul Mârza N. ar fi ridicat un costum tergal (f. 154, 597 dosUP);
bonul de consum nr. 323/_ conform căruia conductorul Gavrilaș Valeriu din cadrul Stației CFR Oradea ar fi ridicat 30 bucăți veste de avertizare, aspect pe care acesta insa l-a negat (f. 155-156, 597 dosUP);
tabelul F.N./_ (în copie și original) emis de Stația CFR Oradea conform căruia șeful de tren Solomie Cornel ar fi ridicat costum stofă, costum tergal, raglan stofă(f.160-161, 597 dosUP);
tabelul nr.4663/2002 emis de Stația CFR C. -N. conform căruia conductorul Balogh A. ar fi ridicat căciulă, cravată și bluzon (f.184-185, 597 dosUP);
tabelul F.N./_ emis de Stația CFR Oradea conform căruia operatorul de program Moș Teodor ar fi ridicat costum stofă, costum tergal, raglan stofă (f.186-187, 597 dosUP);
tabelul F.N./_ emis de Stația CFR Oradea conform căruia conductorul Galea V. ar fi ridicat costum stofă, costum tergal, raglan stofă, cravată și bluzon(f.188-189, 597 dosUP), s-a precizat faptul că tabelul este emis în data de_, iar gestionara a completat data eliberării la_ ;
tabelul FN/_ emis de Stația CFR Oradea conform căruia conductorul Tenț M. ar fi ridicat bluzon și caschetă (f.190-191, 598 dosUP);
tabelul nr. 3237/_ emis de Stația CFR C. -N. conform căruia șeful de tren Bolea M. el ar fi ridicat o cravată (f.l94-195, 598 dosUP);
tabelul nr.5/_ emis de Stația CFR Bistrița Nord conform căruia șeful de tren Gălan Ionică ar fi ridicat costum stofă (f.197, 598 dosUP);
tabelul F.N./2003 emis de Stația CFR Bistrița Nord conform căruia șeful de tren Gălan Ionică ar fi ridicat raglan stofă (f.198, 598 dosUP);
tabelul nr. 39/2003 emis de Stația CFR Bistrița Nord conform căruia șeful de tren Gălan Ionică ar fi ridicat costum tergal (f.199, 598 dosUP).
In privința acestor din urmă trei tabele pe numele lui Gălan Ionică, care au fost prezentate de gestionară echipei de control în vederea contabilizării, s-a menționat în actul de constatare suplimentar că ele au fost contabilizate anterior cu tabelul nr. 78/_ pentru reperele costum tergal, raglan stofă, cravată și bluzon, dar nu a fost acceptat la contabilitate datorită faptului că articolele erau prezentate de inculpata a doua oară/dublate(f.196, 598 dosUP).
S-a mai reținut în procesul-verbal de control și în actul de completare a acestuia că în urma verificărilor în același sens făcute la Birourile financiare Dej, Oradea și C., s-au constatat următoarele aspecte(f 55, 594, 598-600 dosUP):
La BFC Dej s-a constatat existența unui număr de 14 tabele de acordare a uniformelor cu același număr de înregistrare, dar conținând sortimente diferite, după cum urmează:
tabelul nr. 24/_ emis de Stația CFR Sighetu Marmației privind pe șeful de tren S. Adalbert, referitor la care exemplarul original - găsit contabilizat
conține articolele costum stofă și costum tergal, iar exemplarul în copie prezentat de gestionară conține cravată și bluzon (f.249-250, 598 dosUP);
- tabelul nr. 7/2004 emis de Stația CFR Bistrița Nord privind pe șeful de tură Burdeț V., referitor la care exemplarul contabilizat conține costum stofă și costum tergal, iar exemplarul în copie prezentat de gestionară echipei de control conține cravată și bluzon (f.251-252, 598 dosUP);
tabelul nr. 403/2004 emis de Stația CFR Jibou privind pe șeful de tren P.
n Grigore, referitor la care exemplarul contabilizat conține costum tergal, iar exemplarul în copie prezentat echipei de control conține șapcă stofă și șapcă tergal (f.253, 256, 598 dosUP);
tabelul nr. 404/2004 emis de Stația CFR Jibou privind pe șeful de tren Teglaș D., referitor la care exemplarul contabilizat conține costum stofă, iar exemplarul în copie prezentat echipei de control conține cravată (f.254-255, 598 dosUP);
tabelul nr. 21/2004 emis de Stația CFR Dej C. privind pe conductorul Ciceu Dominic M., referitor la care exemplarul contabilizat conține raglan stofă, șapcă stofă, șapcă tergal, iar exemplarul în copie prezentat echipei de control cu nr. 12/2004(despre care se menționează că a avut în realitate nr. 12/2000 la care gestionara a modificat anul din 2000 în 2004) conține cravată, bluzon și căciulă (f. 257-258, 598, 655 dosUP);
tabelul nr. 11/2004 emis de Stația CFR Dej C. privind pe șeful de tren Grelus M. el Sorin, referitor la care exemplarul contabilizat conține costum stofă și costum tergal, iar exemplarul în copie prezentat echipei de control conține cravată, bluzon și raglan stofa (f.259-260, 598-599 dosUP);
tabelul nr. 13/2004 emis de Stația CFR Dej C. privind pe casierul Grelus E., referitor la care exemplarul contabilizat conține costum stofă și costum tergal, iar exemplarul prezentat echipei de control conține cravată, bluzon și raglan stofă (f.261-262, 599 dosUP);
tabelul nr. 30/2002 emis de Stația CFR Ilva Mică privind pe șeful de tren
Tănasă, referitor la care exemplarul contabilizat conține costum stofă și
costum tergal, iar exemplarul prezentat echipei de control(ce are modificat anul din 2002 în 2004) conține cravată (f.263-264 dosUP);
tabelul nr. 49/2004 emis de Stația CFR Ilva Mică privind pe conductorul Partenie Lazăr, referitor la care exemplarul contabilizat conține costum stofă și costum tergal, iar exemplarul prezentat echipei de control conține cravată (f.265- 266, 599 dosUP);
tabelul nr. 29/2002 emis de Stația CFR Ilva Mică privind pe șeful de tren
iu Maxim, referitor la care exemplarul contabilizat conține costum stofa și costum tergal, iar exemplarul predat echipei de control(ce are modificat anul din 2002 în 2004) conține cravată și raglan stofă, acesta confirmând însă că a primit bunurile din ambele tabele (f.28, 267-268, 599 dosUP);
tabelul nr. 47/2002 emis de Stația CFR Ilva Mică privind pe vânzătorul de bilete Varvari V., referitor la care exemplarul contabilizat conține costum stofa și costum tergal, iar exemplarul prezentat echipei de control(ce are modificat anul din 2002 în 2004) conține cravată (f.269-270, 599 dosUP);
tabelul nr. 62/2003 emis de Stația CFR Ilva Mică privind pe conductorul Leuca L., referitor la care exemplarul contabilizat conține costum stofă și costum tergal, iar exemplarul prezentat echipei de control (cu anul modificat din 2003 în 2004) conține cravată (f.271-272, 599 dosUP);
tabelul nr. 30/2002 emis de Stația CFR Ilva Mică privind pe șeful de tren Sângeorzan O. I, referitor la care exemplarul contabilizat conține costum stofă și costum tergal, iar exemplarul prezentat echipei de control(cu anul modificat din 2002 în 2004) conține cravată(f. 273-274, 599 dosUP);
tabelul FN/_ emis de Stația CFR Ilva Mică privind pe conductorul Bogolin I., referitor la care exemplarul contabilizat conține costum stofa, cravată, bluzon, șapcă stofă, șapcă tergal, iar exemplarul prezentat echipei de control cu nr. FN/_ conține cravată și raglan stofa, bunuri pe care acesta a confirmat că le-a primit, dar că numărul buletinului de identitate și semnătura de pe ele nu-i aparțin (f.29, 275-276, 599 dosUP).
Referitor la cele 14 tabele de la BFC Dej în actul explicativ nr. 402/15/a/ 2010 s-a menționat că originalele fuseseră contabilizate anterior, iar cu ocazia controlului gestionar, inculpata M. a prezentat copii după aceleași tabele originale pentru a fi contabilizate a doua oară(f. 598 pct. IV dosUP).
- La BFC Oradea s-a constatat existența unui număr de 5 tabele prezentate de gestionară în timpul controlului, care toate au fost găsite contabilizate (f.298- 308 dosUP): tabelul F.N./_ emis de Stația CFR Oradea privind pe șeful de tren Iova D. (f.299-300 dosUP); tabelul FN/_ emis de Stația CFR Oradea privind pe IDM informator Cseh Margit (f.301-302 dosUP); tabelul FN/_ emis de Stația CFR Oradea privind pe conductorul Bârna Florica (f. 303-304 dosUP); tabelul FN/_ emis de Stația CFR Oradea privind pe șeful de tren Jurcan M. (f.305-306 dosUP); tabelul FN/_ emis de Stația CFR Oradea privind pe casiera Bot C. (f.307-308 dosUP).
Cu privire la aceste tabele (ca și referitor la celelalte de la BFC Dej) s-a menționat că ele au fost contabilizate și sumele au fost reținute de la angajați anterior (în perioada imediat următoare datelor de întocmire a acestora), dar inculpata le-a prezentat echipei de control în copie a doua oară spre a fi scăzute cu reperele cravate și bluzoane(f.55, 298 dosUP).
- La BFC C. au fost descoperite un număr de 4 cazuri de acordare anticipată a uniformelor, redate în nota de constatare din data de_ (f. 277- 278 dosUP).
Având în vedere că angajații în cauză au beneficiat de uniforme înainte de expirarea duratei normale a celor primite anterior prin procesul-verbal de control s-a dispus recuperarea contravalorii lor (în sumă totală de 3.140.484 lei) de la cei
patru beneficiari, respectiv de la: șeful de tren G. Beniamin, conductorul de tren Negrea M. el, șeful de tren Leș I. și conductorul Budean Gavril (f.55. 277-292 dosUP).
Conform aceluiași proces-verbal de control, a actului de completare a acestuia și a declarației martorei GROZA ANA, revizor de gestiune, în cursul operațiunii de inventariere s-a procedat și la verificarea încrucișată a celor trei exemplare ale avizelor de însoțire a mărfurilor întocmite de inculpata în calitate de gestionar în perioada iunie-decembrie 2004 (f. 53.-54, 200-246, 593, 597). Cu această ocazie s-a constatat că inculpata a emis către subunitățile RTFC în luna septembrie2004 un număr de16 avize de însoțire, cu o valoare totală a produselor înscrise în ele de 871.489.356 lei, după cum urmează: nr. 8669606/_ pentru Revizia Sighet cu o valoare a reperelor de 4.713.600 lei; nr. 8669610/_ pentru Stația C. cu o valoare de 1.970.100 lei (f.603 dosUP); nr. 8669611/_ pentru Stația Dej cu o valoare de 4.056.250 lei (f. 242 dosUP); nr. 8669612/_ pentru Stația Sighet cu o valoare de 4.312.000 lei; nr. 8669619/_ pentru Stația Dej cu o valoare de 7.189.500 lei(f 243 dosUP); nr. 8669620/_ pentru Stația Sighet cu o valoare de 2.311.500 lei(f. 211 dosUP); nr. 8669622/_ pentru Revizia Oradea cu o valoare de 212.330.298 lei( f.223 dosUP); nr. 8669623/_ pentru Revizia Oradea cu o valoare de 81.280.330 lei (f.31 dosUP); nr. 8669624/_ pentru revizia Oradea cu o valoare de
66.757.040 lei (f.36 dosUP); nr. 8669625/_ pentru Revizia Oradea cu o valoare de 80.485.022 lei (f.35 dosUP); nr. 8669626/_ pentru Depoul Satu Mare cu o valoare de 83.728.215 lei (f.237 dosUP); nr. 8669628/_ pentru Depoul Satu Mare cu o valoare de 58.302.974 lei (f.32 dosUP); nr. 8669629/_ pentru Revizia Sighet cu o valoare de 976.100 lei (f.216 dosUP); nr. 8669636/_ pentru Revizia Satu Mare cu o valoare de 82.116.773 lei (f.33 dosUP); nr. 8669637/_ pentru Revizia Satu-Mare cu o valoare de 127-190.945 lei (f.34 dosUP); nr. 8669639/_ pentru Revizia Sighet cu o valoare de 53.768.709 lei (f.217 dosUP).
În procesul-verbal de control nr. 402/2005 s-a reținut că marfa cuprinsă în avizele enumerate anterior nu a ajuns la subunitățile respective, fapt ce rezultă din notele explicative luate delegaților indicați în ele, care au afirmat că nu au primit acele bunuri și semnăturile de primire nu le aparțin (f.54 dosUP).
Astfel, referitor la avizele de însoțire nr. 8669606, 8669629 și 8669639 pentru Revizia de vagoane Sighetul Marmației, în nota de constatare întocmită de șeful de revizie adjunct economic Bud T. R. s-a menționat că nu s-au găsit întocmite NRCD-uri (note de recepție) cu privire la acestea, iar șeful Postului de revizie P. Nuțu și salariatul cu atribuții de gestiune au declarat că nu au cunoștință de acele documente; fapt confirmat de gestionarul Cibica Dumitru prin nota explicativă dată (f.209-210, 216-217, 630-633 dosUP).
Cu privire la avizele nr.8669611 și 8669619 pentru Stația CFR Dej tehnicianul responsabil cu aprovizionarea I. V. D. a menționat în declarația și nota explicativă dată, că nu a comandat și nici nu a primit marfa din cuprinsul lor, ci numai actele respective, pe care a înscris mențiunea că nu a primit marfa și i le-a restituit gestionarei M. S. (f.20, 241-243 dosUP).
În ceea ce privește avizul nr. 8669610 pentru Stația C. -N., în care figurează ca primitor F. iu M., în nota explicativă luată și în declarațiile date în dosarul nr. 1239/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, și în prezentul dosar, aceasta a recunoscut că nu a primit marfa din avizul sus-arătat (f.16, 384-393, 603-605 dosUP).
În ceea ce privesc avizele nr. 8669622, 8669623, 8669624 și 8669625 pentru Revizia de vagoane Oradea, prin nota explicativă dată, șeful de depozit Butiuc Florica a menționat că nu a primit marfa din aceste avize, la fel susținând
și tehnicianul cu aprovizionarea Petruț V., care a afirmat că semnăturile și seria actului de identitate înscrise în ele nu îi aparțin (f.24, 218-226 dosUP).
În ceea ce privesc avizele nr. 8669636 și 8669637 pentru Revizia de vagoane Satu Mare, prin nota explicativă și declarația dată în cauză, șeful de revizie Borcuți Călin-Dumitru a menționat că nu a primit marfa trecută în acele avize, iar semnătura de primire din cuprinsul lor nu îi aparține (f.30, 200-201, 205-207 dosUP).
În ce privește avizul nr. 8669626 pentru Depoul Satu Mare, prin notele explicative date tehnicianul cu aprovizionarea C. M. el și conducătorul auto, Dragoș Erno, au menționat și ei că nu au comandat și nu au primit marfa din avizul respectiv, iar semnătura și numărul de buletin din cuprinsul lui nu îi aparțin acestuia din urmă(f.202-204 dosUP).
Cu privire la cele 16 avize ce poartă data emiterii în luna septembrie 2004, s-a mai reținut în procesul-verbal de control că M. S. -A. a declarat că nu le-a predat pentru operare în contabilitate, însă în urma verificărilor făcute s-a constatat că o parte au fost predate la contabilitate în lunile octombrie și noiembrie 2004, respectiv avizele nr. 8669622, 8669623 și 8669624 au fost contabilizate în Nota Contabilă (NC) nr. 31/octombrie 2004, iar avizele nr. 8669628, 8669630 și 8669637 au fost contabilizate cu nota contabilă nr. 31/noiembrie 2004, fapt probat prin semnătura șefei contabile și ștampila S. ui Contabilitate (f.54, 596, 645-651).
De asemenea, s-a învederat că exemplarele avizelor predate în contabilitate cu nr. 8669636, 8669628 și 8669637 au fost modificate de către M. SA, respectiv în locul beneficiarului trecut inițial Revizia Satu Mare a fost trecut SELC Jibou, data din luna septembrie în luna noiembrie, procedând și la modificarea cantităților de pe avizele nr. 8669636 și 8669637.
Referitor la aceste aspecte, primitorul-distribuitor Katona Katalin de la SELC Jibou a menționat în nota explicativă dată că nu a comandat și nu a primit marfa din avizele nr. 8669628, 8669636 și 8669637 (f. 54, 228-239).
Cu privire la cele șase avize menționate mai sus ce au fost predate și operate în contabilitate, s-a mai învederat că în luna decembrie 2004 M. S. -
A. a întocmit avize de stornare a lor, cu numerele 8135819, 8135820, 8135821, 8135823, toate din_, pe care le-a predat în contabilitate la data de_ (f. 54, 238-239, 596, 653-654).
S-a mai menționat în actul de control că la inventarierea anuală făcută la Magazia Centrală în luna septembrie 2004, toate cele 16 avize la care s-a făcut referire au fost luate în considerare de comisia de inventariere de la acea dată, în sensul că a fost scăzută din gestiune marfa indicată în ele, motiv pentru care nu s-au constatat diferențe (f.54 dosUP).
În același sens prin notele explicative date în timpul acțiunii de control și cu ocazia audierii ca martori, angajatele RTFC P. M. (f.122 dos.I) și BUGNAR ELVIRA R. (f.449 dos UP, f.94 dos.I), ce au făcut parte din comisia de inventariere la Magazia centrală în luna septembrie 2004, au declarat că în urma inventarierii faptice a tuturor bunurilor din magazie în prezența gestionarei au constatat existența unei diferențe în minus la zeci de repere de uniforme și la echipamente de protecție și de lucru, pe care i le-au adus la cunoștință inculpatei, întrebând-o pe aceasta din urma modalitatea în care justifică acele diferențe. Conform susținerilor martorelor, aceasta ar fi explicat inițial că nu are nimic în plus sau în minus și nu are documente contabile neînregistrate, dar apoi
după ce a procedat ea însăși la o nouă verificare a reperelor respective - și-a amintit că a eliberat marfă și a întocmit niște avize după începerea inventarierii, pe care nu le-a predat la contabilitate.
Din acest motiv, cele două persoane din comisia de inventariere au relatat că operațiunea de verificare a durat mai mult decât perioada programată, respectiv din 6 septembrie până în 20 septembrie 2004; iar în final, prin luarea în considerare a mărfurilor din avizele emise de gestionară în acea perioadă, înregistrate în fișele de magazie și la contabilitate, nu s-au mai reținut diferențe între evidența faptică și cea scriptică în gestiunea lui M. S. -A. (f.322-325, 449-450 dosUP).
La finalizarea operațiunii de control gestionar în luna mai 2005, după contabilizarea tuturor documentelor găsite, corectarea stocurilor scriptice și efectuarea compensărilor aprobate de conducerea RTFC, în procesul-verbal de control nr. 402/_ s-a menționat că s-au constatat în gestiunea inculpatei următoarele diferențe, la prețurile de înregistrare:
Plusuri în gestiune - 10 cazuri cu o valoare de 32.608.867,66 lei rol;
Lipsuri în gestiune - 31 de cazuri cu o valoare de 117.262.383, 11 lei rol, structurate pe următoarele componente:- la uniforme - 15 cazuri în valoare de 91.522.015,32 lei rol și la echipament de protecție și de lucru - 16 cazuri în valoare de 25 740 367,79 lei rol.
Situația analitică a diferențelor gestionare la aceste repere s-a menționat că este prezentată în "Centralizatorul diferențelor gestionare", iar structura nominală a reperelor stabilite în lipsă în gestiune a fost evidențiată în listele de inventar centralizatoare pentru cele două categorii de repere (f.53, 58, 138- 141,412 dosUP ).
Valoarea totală a pagubei stabilite în urma respectivei operațiuni de inventariere, prin reactualizarea ei la prețurile de înlocuire (respectiv prețurile de achiziție de la data controlului, la care s-au adăugat TVA și cota de aprovizionare) de la data întocmirii actului de control gestionar a fost stabilita la sumă totală de 337 602 813 rol și fiind compusă din următoarele componente:
suma de 160 204 981 lei rol - uniformă lipsă în gestiune la prețul de înlocuire, conform tabelului anexă 3 (f.53, 60 dosUP)
suma de 75 656 700 lei rol - echipament de protecție și de lucru la prețul de înlocuire conform tabelului anexa 2 (f.53, 59 dosUP);
suma de 101 741 132 lei rol - reprezentând cota beneficiarilor (inclusiv TVA) pentru echipamentul de lucru și uniforme acordate salariaților anterior anului 2002, sau a acelora care la data controlului nu mai erau angajații RTFC
C., cărora nu li s-a reținut o astfel de cotă din cauză că nu fuseseră predate la contabilitate documentele de acordare a respectivelor echipamente sau uniforme, motiv pentru care unitatea a ajuns în situația de a nu mai putea recupera acea sumă de la beneficiarii echipamentului sau uniformei. A fost vorba în acest din urmă caz, de situația acelor categorii de echipamente de lucru și uniforme, pentru care prevederile legale în materie impuneau ca o anumită cotă din contravaloarea lor să fie suportată de salariații beneficiari (f.53, 412, 601-602 dosUP).
Având în vedere că în timpul controlului s-a putut recupera de la unii angajați ai RTFC cota beneficiarilor pentru astfel de bunuri acordate în sumă de
3.140.484 lei rol, diferența rămasă din suma menționată privind cota beneficiarului s-a recalculat și redus la suma de 98.600.648 lei rol, astfel că diferența totală considerată ca lipsă în gestiunea inculpatei prin cumularea celor trei componente sus-menționate, s-a stabilit în cuantum de 334.462.329 lei rol (f.53, 57, 59-66, 80-82,411-413, 596, 606-629 dosUP).
Prin nota explicativă dată în cursul operațiunii de control, inculpata M. a formulat la întrebările adresate de comisia de control în esență următoarele răspunsuri (f. 327-369 dosUP):
La întrebarea cum explică diferențele dintre stocul faptic și cel scriptic la mai multe poziții din balanța de la_, a menționat că există la Magazia centrală, care deservește tot ce ține de R. C. C., numai două gestionare (ea și cu numita Moga Ana) și au avut deci un volum foarte mare de lucru, iar având în vedere și frecventele mutări dintr-un loc în altul la fiecare reorganizare, în așa fel încât nu reușeau să despacheteze bine că iar trebuia să o ia de la capăt, s-a ajuns la faptul că în momentul când a venit controlul, în urma căutării prin toate cutiile cu arhiva adunată în timp, să găsească tablouri (tabele) cu uniforme și echipament de protecție neprelucrate și netrimise la contabilitate; a afirmat în acest sens, că după ce timp de 4 zile a stat de dimineața până seara și a despachetat toată arhiva, a găsit tabele de uniforme și de echipament și delegații netrimise în contabilitate din anii_, 2003 și câteva din 2004 (pct. 1);
La întrebarea de ce nu a respectat metodologia de lucru privind eliberarea din magazie a uniformelor și echipamentului de lucru și de protecție, sus-numita a răspuns că aceasta s-a datorat volumului foarte mare de lucru, în sensul că zilnic s-a eliberat și s-a primit marfa, astfel că o singură persoană nu poate lucra exact după metodologie; cu atât mai mult cu cât metodologiile de lucru s-au tot schimbat în decursul anilor. Ea a exemplificat cu faptul că atunci când se afla la confruntare și lipsea deci din magazie, elibera colega ei marfa în locul său, sau că atunci când veneau după marfa conductori sau șefi de tren cu puțin timp
înaintea plecării lor cu trenul din C. -N., aceștia trebuiau serviți imediat, nemaiexistând timpul necesar pentru întocmirea documentelor de eliberare a mărfurilor la zi, și apoi pentru a le putea trimite la contabilitate cât de cât. La reperul uniforme, a menționat că majoritatea tabelelor găsite în cutiile cu arhivă au fost de pe vremea când oamenii veneau la ea și le dădea uniformele, apoi mergeau la R. unde li se întocmeau bonuri de consum pe ele, de unde se reîntorceau la ea cu bonul și cu tabelul, după care săptămânal întocmea centralizatoare și bonuri generale pe care le trimitea la contabilitate spre a fi înregistrate, astfel că retrospectiv și-a pus întrebarea dacă toți oamenii s-au reîntors la ea după întocmirea bonului la R. (pct. 2);
La întrebarea cine a ridicat marfa înscrisă în avizele nr. 8669622/_, nr. 8669623/_, nr. 8669624/_ și nr. 8669625/_, toate pentru Revizia de vagoane Oradea, inculpata a răspuns că marfa de pe acele avize nu a fost ridicată de nimeni, ci doar că au fost discuții la sfârșitul lunii august pentru marfa la Depoul Oradea, care să fie ridicată potrivit metodologiei de Revizia de vagoane Oradea; dar marfa nu fost ridicată de nimeni, astfel că a și stornat-o cu alte avize la contabilitate (pct. 3);
La întrebarea cine i-a solicitat marfa din cele patru avize menționate la punctul anterior, inculpata a afirmat că nu i s-a depus un raport de necesitate în scris pentru marfa, ci a avut doar discuții verbale spre a se ridica marfa pentru Depoul Oradea, fără a preciza numele persoanelor cu care a avut astfel de discuții (pct. 4);
La întrebarea a cui este semnătura de primire de la poziția "delegat" de pe cele 4 avize sus-menționate, pe care apare înscris ca delegat Petruț V., inculpata a răspuns că metodologia de lucru prevede ca marfa destinată Depoului Oradea să fie ridicată de Revizia Oradea, la care delegatul ce ridică marfa și care este și șofer este Petruț V., astfel că din acest motiv în avizele respective 1-a trecut pe el ca delegat; însă a repetat că acesta nu a ridicat marfa existentă în acele avize (pct. 5);
La întrebarea de ce a predat în contabilitate 3 din avizele de la Revizia de vagoane Oradea, în condițiile în care știa că marfa nu fusese ridicată, inculpata a susținut că acele avize, pe care le-a întocmit înaintea inventarierii, au fost prinse pe documentele de inventariere de către doamnele de la comisia de inventariere,
și întrucât i s-a spus să trimită toate documentele pe care le avea întocmite în contabilitate, le-a trimis și pe acelea printre "vrafurile" de documente trimise; după care le-a stornat cu alte avize de stornare pe care le-a trimis la contabilitate (pct. 6);
La întrebarea dacă avizele respective de la Revizia de vagoane Oradea le-a întocmit în scopul de a ieși stocul scriptic cu stocul faptic la inventarierea din septembrie 2004, inculpata a susținut că la acea vreme nu cunoștea stocul faptic concret din magazie, întrucât nu putuseră număra fiecare sortiment în parte din cauza aglomerării excesive pe care o avea în magazie, precum și a faptului că nu terminaseră de casat cazarmamentul din Stația CF Oradea ce se afla la ei în magazie (pct. 7);
La întrebarea nr. 8 prin care i s-a solicitat din nou să răspundă la întrebarea anterioară, respectiv dacă au fost luate în calcul la inventarierea din septembrie 2004, mărfurile înscrise în avizele nr. 8669622/_, nr. 8669623/_, nr. 8669624/_ și nr. 8669625/_, în sensul că au fost scăzute din gestiunea sa, inculpata a răspuns că doamnele din comisia de inventariere au ținut cont de avizele respective și le-au luat în calcul, înscriindu- le pe marginea listelor de inventariere (pct. 8);
La întrebarea unde sunt exemplarul original și exemplarul verde al avizului nr. 8669625/_ ce nu a fost predat în contabilitate, învinuita a răspuns că exemplarul albastru și cel verde al avizului respectiv le-a anulat și sunt la ea, în agenda de lucru, afirmând că le-a anulat când a stornat și celelalte trei avize sus-menționate, dar că a uitat să le atașeze la exemplarul roșu din blocul de avize (pct. 9);
La întrebarea de ce apar modificate cantitățile de pe exemplarele aceluiași aviz, respectiv al avizul nr. 8669622 - poziția șubă pe exemplarul de la cotor este de 3 bucăți, iar pe exemplarul predat la contabilitate șuba apare cu 2 bucăți; iar la avizul nr. 8669623 la poziția uniformă tergal pe exemplarul de la cotor apar trecute 9, respectiv 6 bucăți, pe când pe exemplarul predat la contabilitate la aceeași poziție sunt 7, respectiv 5 bucăți, inculpata a răspuns în felul următor: atunci când a verificat avizele verzi spre a le preda la contabilitate cu fișa ( de magazie, n.m.), a sesizat că dacă ieșeau cu cantitățile de pe avizele de la cotor rămânea în sold creditor, și atunci a modificat cantitățile de pe avizele verzi, dar cu graba a uitat să le modifice și pe exemplarul roșu; însă după aceea le-a stornat cu cantitățile ieșite pe avizele verzi (pct. 10);
La întrebarea cine a ridicat marfa înscrisă în avizul nr. 8669626/_ pentru Depoul CFR Satu-Mare în valoare de 83.728,215 lei, inculpata a răspuns că marfa indicată în avizul respectiv nu a fost ridicată de nimeni, afirmând că s-a cerut marfă pentru depoul respectiv, dar nu a avut în măsurile cerute de către depou, astfel că a anulat exemplarul albastru și verde al avizului (pct. 11);
La întrebarea a cui este semnătura de primire de pe avizul nr. 8669626 sus-menționat, inculpata a afirmat că nu mai știe deoarece nu se întocmesc pe loc actele, dar și-a reiterat răspunsul la întrebarea anterioară, în sensul că marfa nu a fost ridicată de nimeni (pct. 12);
La întrebarea cine a ridicat marfa înscrisă în avizele nr. 8669628/_, nr. 8669636/_ și nr. 8669637/_, toate pentru Revizia de vagoane Satu-Mare, inculpata a răspuns că marfa indicată în acele avize nu a fost ridicată de nimeni, fapt pentru care a și anulat exemplarele albastre și verzi pentru două din ele, iar referitor la al treilea pe care din greșeală l-ar fi trimis la contabilitate, l-a stornat cu un alt aviz (pct. 13);
La întrebarea de ce a predat cele trei avize de mai sus în contabilitate, cu actul nr._ din luna noiembrie 2004, dacă marfa nu a ieșit din magazie,
inculpata a răspuns că nu își aduce aminte clar despre ce avize este vorba, dar din moment ce i s-a arătat că le-a predat în contabilitate așa a fost (pct. 14);
La întrebarea dacă ing. Borcuți Călin a semnat de primire pe avizele nr. 8669637, nr. 8669636, inculpata a afirmat că nu, dar că s-a mai întâmplat și în alte cazuri când trecea pe avize un delegat și semna altcineva în numele lor (pct. 15);
La întrebarea de ce în cazul avizelor nr. 8669628, 8669636 și 8669637, pe exemplarul rămas la cotorul avizelor cumpărătorul înscris este Revizia de vagoane Satu Mare, iar pe exemplarele predate la contabilitate este modificat la cumpărător în SELC Jibou, inculpata a răspuns că a avut intenția de a trimite marfa la SELC Jibou, dar nu a mai trimis-o și atunci a stornat avizele respective la contabilitate (pct. 16);
La întrebarea care este motivul datorită căruia revizorii CFG nu au găsit contabilizate avizele nr. 8669606/_, nr. 8669629/_ și 8669639/_, toate întocmite pentru Revizia de Vagoane Sighet, inculpata a răspuns că avizele respective nu au fost contabilizate pentru că nu a fost ridicată toată marfa, iar cea ridicată a fost returnată la magazie; astfel că a anulat exemplarul albastru și verde și nu le-a mai contabilizat, iar în cazul acelora în privința cărora a fost trimisă înapoi, i s-a întocmit aviz și a întocmit pentru marfa respectivă acte de recepție (f 18);
La întrebarea de ce nu au fost contabilizate avizele nr. 8669610/_ pentru Stația CF C. -N., nr. 8669611/_ pentru Stația CF Dej, nr. 8669612/_ pentru Stația Sighet, nr. 8669619/_ pentru Stația CF Dej și nr. 8669620 pentru Stația Dej, inculpata a răspuns că sistemul de lucru cu Stațiile CF este că nu poate trimite exemplarul verde la contabilitate fără confirmarea prin NRCD (notă de recepție și constatare de diferențe) din partea stațiilor, iar în unele cazuri primește astfel de confirmări după mai mult timp; ori s-ar putea ca marfa de pe acele avize să nu fi fost ridicată și atunci a anulat exemplarul verde și cel albastru și nu le-a mai trimis la contabilitate, uitând să anuleze și exemplarul rămas la cotor (pct. 19);
în completarea la nota explicativă inițială, la întrebarea cum a eliberat marfa din magazie, inculpata a răspuns că a eliberat marfa pe bază de aviz, bon de consum sau bon la echipament de lucru, după caz, iar când erau foarte mulți delegați și nu aveau timp să aștepte, îi trecea în agendă, iar documentele le întocmea ulterior (pct. 20);
La întrebarea când semnau delegații pe avize, în momentul ridicării mărfii sau ulterior, inculpata a răspuns că semnau în momentul ridicării mărfii, iar atunci când nu erau întocmite pe loc documente, ulterior (pct. 21);
La întrebarea dacă a mai lucrat și altcineva pe gestiunea sa, inculpata a răspuns că atunci când nu era la magazie, a lucrat și colega sa Moga Ana, iar în perioada când a avut și o magazie în MG DR Infrastructură 1-a mai avut coleg pe numitul C. L., care elibera și el uniforme și echipamente (pct. 22);
La întrebarea dacă pentru C. L. a existat o decizie de co-gestionar, inculpata a susținut că a existat o astfel de decizie, de la venirea lui la Magazia Centrală (pct. 23);
La întrebarea dacă a procedat la predarea gestiunii la alți gestionari, când pleca în concediu de odihnă și se afla în concediu medical, inculpata a răspuns că nu s-a făcut niciodată o astfel de predare-primire a gestiunii (pct. 24);
La întrebarea dacă, având în vedere că numitul C. L. era angajat doar ca muncitor necalificat și avea sarcina de a manipula marfa, ea a răspuns de gestiune sau nu, inculpata a răspuns că lui C. L. i s-a făcut totuși act de co-gestionar, în baza căruia răspundea și el de gestiune (pct. 25);
La întrebarea de ce dacă în data de_ a declarat că nu mai are documente vechi nepredate la contabilitate, totuși la data de_ încă mai prezintă astfel de acte, inculpata a răspuns că datorită aglomerărilor din birou din cauza lucrărilor ce se desfășurau acolo, a găsit atunci niște dosare, pe care le-a prezentat cu rugămintea să fie verificate (pct. 26);
La întrebarea de ce a prezentat pentru contabilitate exemplarul 2 al tablourilor de uniforme completat cu pixul peste cel cu indigo ca să pară original, ce cuprinde alte articole decât tabloul original, inculpata a răspuns după cum urmează: că a existat și există o lipsă acută de imprimate de "tabele ce reprezintă comandă", iar în acest context, când cei care veneau cu tabelele completate cu mărfuri (costum stofa, costum tergal, raglan, cravată, bluzon, căciulă), în privința cărora nu se găseau numerele de mărime corespunzătoare în magazie, un exemplar al tabloului îl completa cu reperele care existau, iar restul sortimentelor le elibera pe celelalte tabele, pentru a nu-i trimite înapoi pe angajații respectivi să aducă tabele pentru restul sortimentelor; în cazurile în care pe tabele nu era trecut vreun sortiment ce se afla atunci în magazie, vorbea la telefon cu gospodarul de la stația respectivă pentru a-i comunica dacă cel în cauză are dreptul la acel sortiment (exemplu cravată), iar dacă răspundea că este scadent îi trecea pe tabel acel sortiment (pct. 27);
La întrebarea cum prezenta documentele în contabilitate, inculpata a răspuns că a prezentat documentele în original, sau în original plus copie în funcție de gestiune: la uniforme se întocmește bon de consum în două exemplare și tablouri ce reprezintă comandă în trei exemplare, din care exemplarul original de la bonul de consum și primul și al doilea exemplar din tabloul ce reprezintă comandă se trimit la contabilitate pe bază de borderou, pe când exemplarul doi al bonului de consum rămâne la cotor, iar exemplarul trei al tabloului se înmânează delegatului din stație (pct. 28);
La întrebarea dacă recunoaște că a cauzat unității paguba constatată ca lipsă în gestiune în valoare de 334.462.329 lei rol compusă din suma de 160.204.981 lei lipsă la uniforme, 75.656.700 lei lipsă la echipament și 98.600.648 lei cota ce trebuia suportată de beneficiari pentru acordarea de uniforme în perioada 1999-2001, dar neîncasată de la aceștia datorită nepredării documentelor în contabilitate, inculpata a răspuns că vina nu îi aparține în totalitate ei. A recunoscut că datorită faptului că nu a trimis la timp documentele la contabilitate nu s-a putut încasa de la salariații cărora le-a eliberat uniforme cota ce trebuia plătită de ei, iar această valoare trebuie să i se rețină ei, însă în privința celorlalte categorii de deficiențe ce au cauzat lipsă în gestiune, a susținut că în opinia sa vina aparține și altor persoane, exemplificând cu situațiile în care i s-a reținut că a acordat uniforme sau echipamente de protecție și de lucru înainte ca salariații să aibă dreptul să obțină astfel de bunuri, conform termenelor legale stabilite, cazuri în care vinovați de aceasta erau și gospodarii ori ceilalți angajați cu evidența uniformelor sau echipamentelor din stațiile CF sau alte subunități din componența Regionalei CF C. C. ; alte cazuri exemplificate au fost acelea în care ar fi venit după marfa de la subunități alte persoane decât gospodarii stațiilor care au solicitat marfa fără a prezenta
"tabelele ce reprezintă comandă", ci alte acte, cum a fost o anumită doamnă Adela de la Stația Satu Mare, căreia i-a acordat în baza unei delegații bluzoane și cravate, iar un anumit domn Gavrilaș din stația CF Oradea, căruia i-a înmânat pe bază de bon de consum 30 de veste avertizoare, bunuri care la verificarea făcută nu s-au găsit operate în fișele de magazie, iar aceștia nu au mai recunoscut ridicarea bunurilor și semnăturile lor pe actele respective, ca și alții care nu și-au mai recunoscut seria și numărul buletinului de identitate pe care i le-au declarat verbal. De asemenea, a mai invocat și faptul că, în condițiile
volumului mare de activitate și a faptului că uneori au livrat bunuri din gestiunea ei și alte persoane, respectiv colega sa Moga Ana, ori manipulantul de mărfuri C. L., despre care afirmă că era și co-gestionar, iar actele de livrare nu le-a putut întocmi la momentul eliberării bunurilor, a înscris ulterior greșit codurile produselor eliberate în documente, iar din această cauză s-a ajuns să figureze cu lipsă sau plus în gestiune la unele repere asemănătoare, ca de exemplu o diferență în minus de 26 bucăți de scurtă CFR, dar un plus de 26 raglane, sau diferențe asemănătoare între uniformele de vară și cele de iarnă, ori între uniformele de bărbați și cele de femei; fiind nelămurită de ce nu se poate face compensare între sortimentele respective, de exemplu uniforma de iarnă cu uniforma de vară, ori între raglane și scurte CFR, care sunt unul și același lucru (pct. 29);
La întrebarea cine urmărește scadențarul de acordare de uniformelor pentru toți salariații RTFC C. angajați în stații CF, inculpata a răspuns că pentru această operațiune există un program pe calculator și că până în 2001 sau 2002 scadențarul era ținut de o persoană pe nume S. C. de la S. Aprovizionare, iar de atunci încoace de către ea însăși. Aceasta a mai afirmat că de prin lunile mai-iunie 2004 calculatorul nu mai funcționează și a fost nevoită să lucreze pe un calculator împrumutat, pe care nu există bază de date cu scadențarul la uniforme, precum și că scadențarul mai este urmărit și de către gospodarul din fiecare stație CF, pentru fiecare salariat al stațiilor respective. De asemenea, a mai susținut că se eliberau uniforme și când nu se afla ea la birou, de către colegii ei sus-menționați Moga Ana și C. L., care bifau doar pe tabelele comandă sortimentul acordat, iar documentele le întocmea ea ulterior (pct. 30);
La întrebarea dacă recunoaște că prin nepredarea tabelelor de acordare a uniformelor la contabilitate și netrimiterea unui exemplar din tabel la stațiile CFR, nici un scadentar de urmărire a uniformelor ținute de gestionari din stațiile RTFC C. nu reflectă realitatea, inculpata a recunoscut că în mare parte este adevărat că prin nepredarea la contabilitate și netrimiterea unui exemplar la stațiile CFR, sunt cazuri în care scadentoarele din stații nu mai reflectă realitatea, afirmând insa că nu în totalitate este vina ei, întrucât au fost cazuri în care salariații cărora le-a acordat uniforme nu au predat tabelele gospodarilor din stațiile CFR, ori cazuri în care salariații susțineau că le-au predat și gospodarii afirmau că nu le-au primit, contactând-o pe ea pentru că nu își găseau tabelele (pct. 31);
La întrebarea conform căreia, la un punct anterior a afirmat că nu ar fi fost contabilizate cravate și bluzoane date pe două delegații (în aprilie și iunie 2002) la Stația Satu Mare, dar ulterior a prezentat delegațiile și tabelele care se referă la același lucru, aceasta făcând-o pentru că dorește să fie contabilizate de două ori aceleași sortimente de uniforme, inculpata a răspuns că nu dorea să fie contabilizate de două ori, însă a explicat că în situația respectivă, doamna de la Stația Satu Mare venea după marfă cu delegația întocmită de la stație și cu un bilețel pe care erau trecute mărimile bluzoanelor, iar ea îi dădea marfa și scria pe delegație cantitatea livrată, pe baza semnăturii de primire a acesteia pe delegație, urmând ca ulterior să i se trimită de la stație tabelele nominale, pe care însă nu întotdeauna le trimitea; menționând că au fost cazuri când i-a dat bluzoane și cravate și i-a pus la dispoziție doamnei respective tabel în alb pe care 1-a completat și 1-a semnat pe loc pentru toți salariații, insa cu toate acestea nu ține minte data de pe acele delegații, însă crede că diferă numărul de bluzoane și cravate de pe delegații, nefiind același număr pe ambele delegații (pct. 32);
La întrebarea de unde știe că nu au fost operate pe fișele angajaților din Stația Satu Mare articolele cuprinse în cele două delegații, respectiv dacă a făcut
ea o astfel de verificare la acea stație, inculpata a răspuns că nu are ea competența să facă o astfel de verificare, menționând însă că știind că s-au trimis la toate stațiile copii după documentele nepredate la timp în contabilitate, pentru ca astfel gospodarii din stațiile respective să le confirme sau să le infirme, a dedus că nu le-a găsit operate în fișă la salariați gospodarul stației. Când au revenit tabelele în xerox din stații, a susținut că acestea au fost scrise și confirmate sau neconfirmate de oameni, după cum și-au adus aminte sau nu că au luat ceva (pct. 33);
La întrebarea dacă are obiecții cu privire la modul cum revizorii au făcut inventarierea în sensul că la uniforme, pe care - având în vedere că nu le avea
aranjate pe coduri articol în magazie - ca singură posibilitate de inventariere, le- au separat în uniforme bărbați vară și iarnă și uniforme femei vară și iarnă, iar raportat la faptul că a prezentat documente necontabilizate din anul 1999, care aveau prețuri mici, fapticul găsit la inventariere a fost trecut pe fișele de magazie la prețurile cele mai mari, corespunzătoare ultimelor intrări, inculpata a susținut ca nearanjarea pe coduri a uniformelor și echipamentului și neetichetarea lor s- a întâmplat din cauza aglomerării foarte mari din încăperile de depozitare, care erau foarte mici, problemă pe care a sesizat-o încă din anii 2003-2004, și în urma căreia s-a început construirea unei hale încăpătoare, la acesta adăugându-se și volumul foarte mare de muncă pe care îl aveau de efectuat prin deservirea tuturor salariaților RTFC C., pe care trebuiau să-1 desfășoare numai două persoane, ea și colega sa Moga Ana, insa nu are nici o obiecție fată de felul cum s-a efectuat inventarierea de către revizori (pct. 34);
La întrebarea (solicitarea) de a prezenta tabelele de acordare a uniformelor, despre care la un punct anterior din nota explicativă a afirmat că nu au fost contabilizate, inculpata a menționat următoarele cazuri: un prim caz al unui conductor sau șef de tren (al cărui nume nu 1-a indicat) referitor la care după ce gospodarul din stație l-a verificat (și care a fost disponibilizat și i s-a desfăcut contractul de muncă) s-a stabilit că pe tabelul rămas necontabilizat apare semnătura lui de primire cu privire la acordarea unui sortiment din compunerea unei uniforme la care nu era expirată durata de scadență, dar care nemaifiind angajatul stației respective, nu a putut confirma realitatea sau nerealitatea tabelului; cu privire la alte cazuri a menționat că se referă la acele cazuri cu tabelele necontabilizate care nu erau tabele originale, ci exista numai exemplarul doi, respectiv situațiile în care originalul 1-a trimis la contabilitate cu o parte a sortimentelor scoase de angajat (în situația uniformelor compuse din mai multe articole), iar copia tabelului cu cealaltă parte a sortimentelor. Cu privire la acestea, a menționat că știa că la contabilitate se operează numai documente originale, dar din lipsă de imprimate și a faptului că delegatul venea de departe, pentru a-l ajuta trimitea la contabilitate tabelul împărțit în două, adică și exemplarul doi atașat distinct la un alt bon de consum, apărând în contabilitate același număr de înregistrare al stației care a emis tabelul de comandă, cu două bonuri la un interval de timp unul de celălalt, unde pe original apăreau o parte a sortimentelor și pe copiile tabelului cealaltă parte a sortimentelor scoase de salariat, pe care pe toate apăreau semnătura angajatului; dar nimeni nu i-a atras atenția că nu face bine și nici nu i le-a respins sau returnat până la control (pct. 35);
La întrebarea (solicitarea) de a preciza mai clar la ce compensare s-a referit la unul din punctele anterioare, inculpata a răspuns că este vorba de compensarea plusurilor cu minusurile în gestiune, la uniformele de vară între ele, cele de iarnă între ele și raglanele cu scurtele precum și scurtele de femei cu cele de bărbați, deoarece în cazul celor ieșite în minus nu le-a furat, iar cele găsite în
plus nu le-a adus de undeva să le pună în magazie, ci au rezultat din confuzia codurilor la livrarea lor salariaților (pct. 36);
La întrebarea de a preciza dacă nelămurirea este la compensarea uniformelor de bărbați cu uniformele de femei și la raglane cu scurte, inculpata a răspuns că nelămurirea este la compensarea uniformelor de bărbați cu cele de femei de iarnă, la uniformele de bărbați cu cele de femei de vară și a raglanelor cu scurtele, care în circumstanțele arătate de ea au ajuns o parte în minus și o parte în plus, în cantități aproximativ sau chiar egale (pct. 37);
La întrebarea de a preciza dacă a avut vreo obiecție la plecarea muncitorului necalificat C. L. de la Magazia Centrală, respectiv dacă a efectuat atunci inventarierea gestiunilor, inculpata a răspuns că nu s-a efectuat nici o inventariere și că muncitorul respectiv a plecat pur și simplu de la Magazie, iar cheile de la birou i le-a predat numai după câteva zile (pct. 38);
La întrebarea dacă mai are ceva de adăugat, inculpata a menționat că ea nu a furat nimic și nu a sustras nimic din gestiunile pe care le deținea și la care a lucrat, insa se consideră vinovată de netrimiterea la timp a documentelor la contabilitate din cauza volumului mare de muncă și a celorlalte greutăți
întâmpinate, precum și de faptul că nu a avut un program strict de eliberare a mărfurilor din magazie, întotdeauna intervenind urgențe, ceea ce a dus la acumularea documentelor respective, din care o parte s-au contabilizat în timpul controlului, iar altele nu s-au contabilizat din diverse motive. Din aceeași cauză, a netrimiterii la timp a documentelor, a afirmat că a ajuns să nu i se recunoască bonul cu cele 30 de veste avertizoare în cazul Stației CF Oradea, pentru care cel pe care l-a trecut pe bon și a semnat pe el, nu a mai vrut să recunoască ridicarea bunurilor; sau ca în cazul Stației CF Zalău, referitor la care susține că după ce i- a eliberat gestionarei din stație 2 halate și 2 perechi de bocanci, pentru care i-a întocmit aviz de expediție, ulterior nu a mai recunoscut că a ridicat marfa, afirmând că nu este semnătura ei; ori cazul conform căruia, i-ar fi eliberat în_ lui Petruț Vali din Stația CF Oradea un costum de iarnă și o cravată, împreună cu marfa pentru revizie și stație, imprimante, material, rechizite și săpun, pe care acesta a recunoscut că le-a dus, dar cu privire la uniformă și cravată a afirmat că încă nu s-a edificat el și gestionara unde au ajuns; și tot astfel a menționat și cazul privind o cravată pe care i-a eliberat-o angajatului Stației CF Oradea, R. Florian, de fată cu gestionara stației, referitor la care ulterior gestionara a descoperit că nu era scadent muncitorul decât în anul următor. În ce privește modul de efectuare a compensărilor și-a exprimat nemulțumirea de ce în unele cazuri nu s-au aprobat compensări între reperele raglan și scurtă CFR sau între uniforme femei și uniforme bărbați, în cazurile în care din greșeală a acordat
femeilor în loc de uniforme femei, uniforme de bărbați, acelora din ele care aveau funcția de conductor sau șef de tren și cereau în loc de fustă, pantaloni. De asemenea, a mai invocat și situații în care la numărarea, în timpul inventarierii, a pungilor sigilate cu bluzoane de câte 5, 10 bucăți, a constatat că în realitate erau mai puține bucăți, în aceeași situație fiind și la pungile cu cravate, susținând că din cauza lipsei de spațiu și de timp nu a putut niciodată să numere toată marfa din magazie. în finalul răspunsului la aceasta întrebare s-a angajat ca în termen de 3 zile să prezinte în scris obiecțiunile pe care le are la fiecare poziție de pe formularele F 40 (pct. 39);
În finalul notei explicative, inculpata a trecut din nou în revistă răspunsurile cu obiecțiuni pe care le-a formulat, după cum urmează: neluarea în considerare a actelor de eliberare a unor bunuri ca urmare a schimbării periodice a metodologiei cu exemplificarea în acest sens a livrării a 2 halate și 2 perechi de bocanci pentru Stația CF Zalău, cu avizul nr. 8859355, ridicarea a 30 bucăți veste avertizoare de Gavrilaș Valeriu de la Stația CF Oradea, 30 bucăți veste
avertizoare și 25 perechi mănuși ridicate de R. F., din Stația CF Bistrița, pe care actuala gestionară nu le-a recunoscut. A invocat din nou neefectuarea compensărilor între reperele de uniforme plus și minus în gestiune, cu enumerarea cauzelor care au condus la aceasta, fapt pentru care după ce s-a operat toată documentația inclusiv F 40 a rămas în sold creditor, în balanță analitică; astfel că a fost pusă la contabilitate să facă note de rectificare pentru a corecta minusurile, cantitativ și valoric, de pe codurile unde era cu minus pe alte coduri unde avea cantități și valoare, ceea ce poate conduce la faptul că realitatea de pe teren să nu mai fie aceeași cu balanța analitică. Și-a exprimat de asemenea nemulțumirea despre faptul că nu au fost recunoscute o serie de documente de ridicare de marfă semnate de oameni la vremea respectivă, fiind făcută ea răspunzătoare de fiecare delegat și de marfa ce a ridicat-o după plecarea de la magazie, considerând că în această situație nimeni nu ar fi semnat pentru o marfă pe care nu a ridicat-o și deci că ar trebui făcută o verificare mai amănunțită (f. 365-369 dosUP).
Urmare constatărilor și propunerilor menționate în procesul-verbal de control CFG, prin decizia directorului RTFC C. s-a dispun formarea comisiei de predare-primire a gestiunilor de uniforme, echipamente de protecție și de lucru și obiecte de inventar de la inculpata la gestionarul BURLACU SILVESTRU, care urma să-și înceapă activitatea la data de_ (f . 422 dosUP).
Comisia de predare-primire a gestiunii formată din trei membri ce a avut ca președinte pe șeful serviciului economic al RTFC C. martorul BORZA I. și-a desfășurat activitatea de inventariere a bunurilor din gestiune în perioada 14.06-_, iar constatările făcute au fost înscrise în procesul-verbal de inventariere și predare-primire înregistrat sub nr. 301/_ și anexele sale (f 416- 448 dosUP).
Conform mențiunilor din procesul-verbal de inventariere și declarației martorului GROZA I., președinte (f.451 dos UP) inculpata a refuzat să completeze declarația de început a inventarierii cu motivarea că se afla în concediu medical și venea din spital și totodată nu a lăsat la dispoziția comisiei de inventariere fișele de magazie în vederea confruntării lor cu pozițiile din listele de inventariere reținându-le asupra sa (f.420, 452 dosUP).
In ce privește modul de derulare a operațiunii de inventariere martorul GROZA I. a menționat că la începutul inventarierii au găsit magazia în care se aflau bunurile din gestiunea inculpatei sigilată, iar în continuare au făcut de fiecare dată desigilarea și resigilarea în prezența gestionarilor predator și primitor, prin aplicarea de sigilii din plumb pe sârma de legare a încuietorilor, capsate cu cleștele special destinat acestui scop, iar operațiunile de sigilare și desigilare le-au înscris într-un registru pe calculator, neconstatând niciodată ca sigiliul să fi fost violat; același aspect rezultă de altfel și din comunicarea RTFC C. nr. 727/_ prin care s-au transmis la dosar și copiile proceselor-verbale de sigilare și desigilare (f.438, 451-461 dosUP).
Operațiunea concretă de inventariere a bunurilor a fost făcută prin gruparea produselor din magazie pe sortotipuri și dimensiuni, respectiv costumele de bărbați și de femei separat, celelalte categorii de uniforme, echipamente de protecție și de lucru, obiecte de inventar, apoi după numărarea lor bucată cu bucată le-au înscris într-un "registru" după care au confruntat stocul faptic existent cu cel scriptic din listele de inventariere de la contabilitate. în urma operațiunii de confruntare au fost constatate atât plusuri cât și minusuri în gestiune ce au fost înscrise într-un act constatator prezentat pentru semnare ambilor gestionari, pe care inculpata l-a semnat cu obiecțiuni menționate într- un script separat (f. 451-452 dosUP).
În cuprinsul memoriului cuprinzând observațiile inculpatei la procesul verbal nr. 301/_ inculpata aratat ca motivul pentru care nu a completat declarația de început de inventariere este acela ca la data anunțării sale era internată în spital dar că apoi a asistat ea însăși la inventariere, iar refuzul de a pune la dispoziția comisiei fișele de magazie 1-a justificat prin aceea că avut rezervă în urma controlului CFG din luna ianuarie 2005, în sensul că "pe o fișă de magazie de bocanci s-a stabilit atunci că stocul era zero, iar la confruntarea cu contabilitatea dinaintea controlului de predare-primire a gestiunii, avea în balanța de contabilitate în stoc 14 perechi, ca apoi la predare-primire să fie iar stoc zero în balanță; corectându-se bocancii prin notă de rectificare de pe un cod pe altul ca să corespundă fișa cu balanța, chiar dacă prețurile nu corespundeau" (pct. 1 și 2). Apoi a invocat deosebirile dintre modul de efectuare a celor două inventarieri, respectiv că la controlul CFG din luna ianuarie 2005 numărătoarea stocului de mărfuri din magazie s-a făcut pe total sortimente, iar apoi s-a împărțit în mod aleatoriu pe coduri de gestionare, pe când la inventarierea de predare- primire numărătoarea s-a făcut pe tipuri de mărfuri (exemplu la raglane pe tipuri femei-bărbați) separat, numărându-se fiecare sortiment de 2, 3 ori și verifîcându- se fiecare sortiment după toate criteriile posibile de identificare (pct. 3). Totodată a mai menționat că la uniforme există coduri la care marfa nu corespunde cu denumirea din balanță, în sensul că în balanță la mai multe coduri apare denumirea de șubă îmblănită, la care în realitate marfa existentă este scurtă CFR, în urma verificării documentelor de intrare a mărfii dovedindu-se că s-au schimbat codurile și acum apare denumirea corectă a mărfii existente, aceeași sesizare susține că a facut-o și la controlul de gestiune din luna ianuarie, dar atunci nu s-a schimbat nimic și a rămas aceeași denumire eronată (pct. 4), la controlul din ianuarie raglanele s-au numărat per total, după care s-au împărțit pe coduri, pe când la inventarierea de predare s-a desfăcut fiecare pungă de ambalaj și s-a verificat sortimentul, astfel că în ianuarie după operarea tuturor bunurilor a fost încărcată cu raglane, iar la această din urmă inventariere cu același număr de raglane cu care a fost încărcată a fost găsită în minus; aceasta s-a întâmplat în condițiile în care în urma controlului CFG din luna ianuarie nu i s-a prezentat procesul-verbal de inventariere să-1 semneze și nici nu i s-a pus la dispoziție o copie a dosarului de control CFG, deși a cerut aceasta prin nota explicativă pe care a dat-o (pct. 5-6) (f 428-434 dosUP).
Potrivit susținerilor martorului BORZA I. aspectele din memoriul cu obiecțiuni al inculpatei legate de controlul efectuat de echipa CFG au fost avute în vedere, respectiv, s-a acceptat propunerea ei de compensare a plusurilor cu minusurile între produsele care se asemănau la culoare, la croit, ce puteau fi confundate unele cu altele, iar compensările aprobate s-au scăzut ulterior din constatările lor privind lipsurile în gestiune. Martorul a mai menționat că au constatat în urma inventarierii lipsuri în gestiune la uniforme bărbați și femei, cele mai mari situându-se la scurte bărbați și femei, astfel că în actul de constatare încheiat au stabilit care erau plusurile atunci lipsa în gestiune, pe repere și valori și care nu au putut fi compensate, ce au fost înregistrate ca plusuri în gestiune, iar pe de altă parte au stabilit și lipsurile în gestiune, pe repere și valoric, care la valoarea actualizată (prin includerea cheltuielilor de transport-aprovizionare și ATVA) au fost în sumă totală de 6039,90 lei, menționate în scriptul cu denumirea "Situația recalculată a minusului după prețurile reactualizate", anexă la procesul-verbal de inventariere și predare- primare nr. 301/_ (f. 418-421, 452 dosUP).
Răspunsul la obiecțiunile formulate de inculpata cu privire la cele două inventarieri este cuprins în adresa RTFC C. nr. 433/196/_ din care rezulta în esență că observațiile la procesul-verbal nr. 301/_ au fost
analizate dar ele nu modifică rezultatul inventarierii. S-a menționat în acest sens că deși după inventariere inculpata nu s-a mai prezentat pentru clarificări și chiar a reținut fișele de magazie asupra sa, verificările solicitate totuși s-au efectuat, făcându-se inclusiv o situație comparativă a diferențelor cantitative stabilite în cadrul celor două inventarieri. Cât privește susținerile inculpatei că nu a semnat procesul-verbal întocmit de revizorii CFG și nu a primit un exemplar din dosarul de control, s-a învederat că potrivit normelor de control de gestiune, gestionara semnează doar declarațiile de inventar și listele de inventariere, care se regăsesc în dosarul de control CFG nr._ de la fila 79 până la fila 86 și sunt toate semnate de ea fără obiecții, procesul-verbal de control fiind semnat de șeful compartimentului din care face ea parte. În consecință s-a menționat că la valoarea de 33.446,23 lei ron a prejudiciului constatat în dosarul CFG nr._ se adaugă și suma de 6039,9 lei reprezentând diferențe de predare-primire gestiune din dosarul nr. 301/_ cuantumul total al prejudiciului fiind deci în sumă de 39.468,13 lei (f 42-43 dosUP).
Audiata fiind pe parcursul procesului penal inculpata a avut o pozitie contradictorie ceea ce dovedeste nesinceritatea afirmatiilor sale aceasta recunoscand în esenta ca si-a exercitat atributiile de serviciu în mod necorespunzator, insa incercand sa-si minimalizeze gradul de participare si chiar sa plaseze raspunderea în atribuțiile altor persoane care aveau aceleasi atributii (martora MOGA ANA, respectiv martorul C. care ar fi fost gestionar de fapt) insa nu si-a insusit nici o suma de bani/bunuri din gestiunea.
Astfel, în cursul urmăririi penale în fata organele de poliție (f.7-14 dosUP) inculpata a recunoscut ca s-a angajat la Depozitul Regional al RTFC C. în anul 1994 în funcția de tehnician cu atribuții de serviciu de gestiune privind primirea, păstrarea și manipularea uniformelor, echipamentului de protecție și de lucru și a obiectelor de inventar, iar preluarea gestiunii acestor bunuri a făcut-o după o inventariere de predare-primire de la fostul gestionar, fără lipsuri.
Cu privire la lipsa în gestiunea sa a sumei de 334.462.329 lei constatată la controlul CFG din perioada 04.01.-_ inculpata a afirmat că nu este doar ea vinovată de producerea ei ( atâta timp cat a mai avut încă trei colegi ce ar fi avut acces în magazia sa de materiale, respectiv martorii Moga Ana, C. L. și Cobaschi A., care ar fi avut act de co-gestiune cu ea, ce le dădea dreptul de a intra în magazie și a elibera materiale), dar a recunoscut că a fost neglijentă în exercitarea atribuțiilor de gestionar, întrucât nu a predat la timp în contabilitate o serie întreagă de documente, respectiv tabele ce reprezintă comandă pentru uniforme și avize de însoțire a mărfii. Ea a menționat că trimitea la subunitățile Regionalei CF C. echipament și uniforme în baza avizelor de însoțire a mărfii iar angajații care ridicau echipamentul și uniformele direct de la Magazia Centrală le primeau în baza unui tabel ce reprezenta comanda, întocmit de angajatul cu atribuții în acest sens (gospodarul) de la subunitatea din care făcea parte, ce completa rubricile cu numele și prenumele beneficiarului unor astfel de bunuri, categoria de uniforme ce urmau a fi eliberate, data când a primit uniforma sau articolul de echipament, articolul la care are dreptul; iar rubricile privind valoarea echipamentului sau uniformei, codul MTTC, data primirii bunurilor și numărul și seria actului de identitate le completa ea sau vreunul din ceilalți colegi ai săi sus- arătați, după care în rubrica cu numărul și seria actului de identitate și semnătura, semna personal de primire cel căruia îi elibera uniforma sau echipamentul. Existau insa cazuri în care din cadrul subunităților venea câte un singur reprezentant care aducea tabele pentru mai mulți angajați, care ridica articolele pentru toți aceștia, caz în care semna de primire el în numele tuturor.
În ce privește cele 16 avize de însoțire a mărfurilor referitoare la mărfuri în valoare totală de 871.489.356 lei întocmite pentru subunitățile Revizia de
Vagoane Sighet, Stația CFR C., Stația CFR Dej, Stația CFR Sighet, Revizia de Vagoane Oradea, Depoul Satu Mare și Revizia de Vagoane Satu Mare în privința cărora echipa de control CFG a stabilit că mărfurile consemnate în ele nu au fost trimise la acele subunități, inculpata a afirmat că le-a întocmit în luna septembrie 2004 din dispoziția șefului S. ui Aprovizionare Stuparu Doru pentru a trimite materialele acolo, dar că până la urmă nu a mai trimis la subunități nici marfa și nici avizele, deoarece între timp a început controlul CFG și nu a mai avut voie să elibereze marfă. Cât privește faptul că un număr de 6 avize din cele 16 le-a predat pentru a fi operate în contabilitate, ea a afirmat că aceasta o consideră o neglijență din partea sa, dar că la puțin timp după predarea lor spre contabilizare le-a stornat (anulat) cu alte avize pe care le-a trimis la contabilitate, iar referitor la modificările identificate pe unele exemplare ale avizelor nr. 8669628, nr. 8669636 și nr. 8669637, respectiv modificarea beneficiarului din Revizia Satu Mare în SELC Jibou, din luna septembrie în luna noiembrie și a cantităților de pe exemplarul de la cotor, față de cele de pe exemplarele 1 și 2, a susținut că nu își poate explica de ce a făcut acele modificări. În ce privește faptul că delegații trecuți pe cele 16 avize nu și-au recunoscut semnăturile de primire existente pe acte și numărul și seria actelor de identitate, a recunoscut că persoanele trecute ca delegați pe ele nu au venit să ridice marfa, iar datele privind seria și numărul actelor de identitate le-a luat de pe alte avize mai vechi fiind posibil să le fi încurcat unele cu altele.
Referitor la "tabelele ce reprezintă comandă" pentru uniforme în număr de
14 bucăți găsite de organele de control CFG necontabilizate inculpata a susținut că nu le-a contabilizat pentru că nu a avut timp deoarece în decurs de
3 ani s-au mutat în locații diferite și a omis să le contabilizeze. Cu privire la aceste tabele a afirmat că în exemplarul original ce trebuia contabilizat era trecut un anumit sortiment de echipament pe când în celelalte două exemplare alte sortimente, aceasta s-ar fi datorat faptului că în momentul în care angajatul venea cu tabelul-comandă pentru uniforme și solicita un anumit tip de articol, ea verifica pe calculator dacă angajatul avea dreptul în anul respectiv și la alte sortimente, iar dacă avea dreptul îi elibera și acele sortimente, scriind ea în tabel prețul lor. Cât privește faptul că unii angajați nu și-au recunoscut semnăturile de primire de pe tablourile în discuție, a menționat că a fost posibil ca acei angajați să nu-și fi ridicat personal materialele, ci să le fi ridicat alti colegi de-ai lor care au semnat ei tabelele.
Ulterior, a arătat ca lipsa în gestiune constata în urma controlului efectuat s-ar fi datorat faptului ca nu a predat la termen tabelele comanda ce veneau de la Statiile CFR datorita volumului mare de lucru iar cat privește avizele fictive de expeditie a mărfurilor întocmite pentru bunurile constatat lipsa, a explicat întocmirea lor prin aceea că ar fi fost sunată la telefon din stații să le trimită diferite materiale, dar că ulterior se renunța la marfă care rămânea astfel în magazie și a făcut stornare pe marfa respectivă (f. 374, 405-409 dosUP).
In ceea ce privesc tabelele comandă pentru uniforme, modificate și prezentate echipei de control CFG a doua oară pentru a-și justifica mărfurile constatate lipsă în gestiune, inculpata a arătat faptul că ei i s-a înmânat o fișă a postului doar începând cu data de_, că ea a fost gestionară la Magazia Centrală a RTFC împreună cu colega ei martora Moga Ana, care și ea a eliberat marfă din gestiunea ei și a semnat unele tabele comandă referitor la care s-a reținut că le-a falsificat, aspecte confirmate de martorii Cobaschi A. și C.
L., muncitori necalificați (f 453-454, 674-689 dosUP).
De asemenea cu prilejul confruntării sale cu martora MOGA ANA, inculpata a arătat ca atunci când ea nu era la serviciu colega sa Moga Ana elibera marfa în lipsa ei persoanelor ce se prezentau după marfă, întocmind și semnând
documentele în locul său, precum și că în perioada 1999-2001, nu ar fi existat o împărțire a gestiunilor pe repere între ea și colega ei, ci toate se aflau în același loc, a fost posibilă a implicare a acesteia din urmă în gestiunea ei, fără a preciza însă în ce ar fi constat acea implicare; de asemenea, a mai afirmat că a existat o situație în care 1-a suspicionat pe muncitorul necalificat C. L. că și-ar fi însușit bunuri din gestiunea ei, împrejurare pe care i-ar fi adus-o la cunoștință verbal șefului S. ui Aprovizionare Stupariu Doru; apoi că după controlul CFG din ianuarie 2005, respectiv pe perioada valorificării lui până în luna ianuarie 2005, ea a mai rămas să gestioneze mărfurile care intraseră în magazie până la data controlului, după care a intrat în concediu medical și a mai fost chemată la magazie în luna august 2005, să predea gestiunea altei persoane; în această din urmă perioadă, a mai susținut că a aflat ulterior că în lipsa ei și a colegei sale Moga Ana, șeful serviciului aprovizionare a intrat în magazie și a livrat niște lămpi din categoria obiectelor de inventar la magazia de piese de la depou, care apoi i-au fost returnate, întrucât fuseseră trimise fără acte de însoțire (f. 719-723 dosUP).
Verificând susținerile inculpatei prin prisma înscrisurilor depuse la dosar si a probelor testimoniale administrate instanța de fond a constatat ca argumentele invocate de catre inculpata nu sunt întemeiate, atitudinea acesteia cu privire la neregularitățile constatate de organele de control intern al R.T.F.C.
fiind în mare parte contradictorie, mergând de la recunoașterea inițială în mare parte a vinovăției sale în producerea lipsurilor în gestiune urmare a neîndeplinirii corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, respectiv a întocmirii de documente justificative cu date ce nu corespund realității, și până la negarea aproape în totalitate a participației și culpei sale la comiterea faptelor concomitent cu încercarea de a arunca vina pentru toate neregularitățile asupra conducerii regiei, a colegilor de la magazia centrală, a gospodarilor din stațiile CFR și a unor alți angajați din subunitățile aparținătoare la care se referă documentele de evidență primară și contabilă găsite cu probleme în timpul acțiunilor de control.
Astfel, motivele invocate de inculpata în susținerea cererii sale de achitare pentru infracțiunea de neglijență în serviciu constând în acelea ca :
la momentul la care și-a început activitatea la RTFC C. (1996-1997) nu s-a întocmit proces-verbal de predare-primire a gestiunii între ea și fosta gestionară;
nu i s-a înmânat de la începutul activității la RTFC o fișă a postului cu atribuții de gestionară, ci numai începând cu data de_ ;
în perioada 1999-2001 a avut gestiune comună împreună cu colega ei Moga Ana și că nu ar fi existat o împărțire a gestiunilor pe repere între cele două gestionare, iar aceasta din urmă elibera și ea marfă din gestiunea ei când lipsea de la magazie persoanelor ce se prezentau după marfă și a semnat și aceasta în locul ei unele tabele ce reprezintă comandă referitor la care s-a reținut că ea le-ar fi falsificat;
au mai avut acces și au eliberat marfă din magazie din gestiunea ei și muncitorii necalificați Cobaschi A. și C. L., care ar fi avut act de co- gestiune cu ea, iar pe acesta din urmă l-ar fi suspicionat că și-a însușit bunuri din gestiune, fapt pe care i 1-a adus la cunoștință verbal șefului ei direct Stuparu Doru;
șeful S. ui Aprovizionare Stupariu Doru ar fi livrat și el marfă din depozit în lipsa ei
sunt înlăturate în mod succesiv prin chiar afirmațiile si explicațiile date de inculpata pe parcursul operațiunii de control dar si celelalte probe administrate în cauza.
Cu privire la afirmația inculpatei potrivit căreia nu s-ar fi efectuat o predare-primire a gestiunii între fosta gestionară și ea, apărare invocată pentru prima data abia la finalul urmăririi penale în condițiile în care aceasta nu a invocat aceasta neregularitate nici în timpul controlului CFG și nici cu ocazia inventarierii de predare a gestiunii finalizată în luna august 2005, instanța de fond a constata ca în fata organelor de politie inculpata a afirmat contrariul, respectiv că la angajarea sa la depozit în anul 1994 a preluat gestiunea de la fostul gestionar după o inventariere de predare-primire, fără să fi existat lipsuri (f.7-14 dosUP).
Nici afirmația inculpatei potrivit căreia nu i s-ar fi stabilit atribuții de gestionară decât din anul 2001 nu a putut fi primită având în vedere că din documentele puse la dispoziție în acest sens de către RTFC C. - urmare însăși solicitării sale în apărare - rezultă că încă din data de_ i-a fost stabilită prin fișa postului funcția de șef depozit cu atribuții de gestiune a bunurilor din depozit (inclusiv a echipamentului de protecție de lucru, a uniformelor timp A ș.a.) similare cu cele din fișa postului din data de_ invocată (f.37-38, 687- 691, 704-708 dosUP).
Nu au putut fi luate în considerare susținerile inculpatei potrivit căreia în perioada 1999-2001 a existat o gestiune comuna asupra bunurilor din depozit a sa și a colegei sale Moga Ana, această problemă a existenței gestiunilor separate ale celor două gestionare fiind clarificată atât prin delimitarea în cadrul unor fișe ale posturilor distincte a categoriilor de bunuri din gestiunile lor diferite, aspect menționat de altfel în procesul-verbal de control CFG nr. 402/_ cât și prin existența de spații separate pentru depozitarea bunurilor din fiecare din cele două gestiuni (f.37-40, 52, 697-703, 704-708 dosUP). Din aceeași perspectiva instanța de fond a retinut că audiată fiind martora MOGA M. a arătat în mod expres ca în perioada 1995-2005 cât a lucrat la R.T.F.C. C. ca gestionară împreună cu inculpata au avut gestiuni separate, ei fiindu-i încredințate în gestiune obiectele cu regim special, materiale, rechizite, piese de schimb, combustibil, ambalaje, iar inculpata a avut în gestiune uniforme, obiecte de inventar și echipamentul de protecție și lucru. Martora a mai precizat că nu a avut niciodată gestiune comună cu inculpata și că spațiile în care s-au aflat bunurile din gestiunile lor au fost de asemenea separate, fără insa ca ea să poată avea acces singură la magazia acesteia; cu toate acestea a recunoscut că în perioada cât au lucrat împreună s-au ajutat una pe alta, că în situațiile în care inculpata pleca cu treburi la R. și lipsea motivat și trebuia să livreze cuiva bunuri, o ruga pe ea să predea bunurile persoanelor în cauză, pe care i le lăsa în bucătărioara de lângă biroul lor; de asemenea, a recunoscut că a mai ajutat-o pe inculpata să livreze bunuri și când se prezentau mai mulți beneficiari pentru ridicarea de mărfuri înainte cu puțin timp de plecarea trenurilor spre destinațiile lor, situații în care la rugămintea acesteia, ea a completat datele de identitate ale persoanelor în cauză pe tabelele comandă pentru uniforme (cazurile exemplificate ale numiților Solomie Cornel, Nichiti N., Spiridon M. ), iar inculpata M. S.
-A., datele privind reperele eliberate, codul reperelor și prețul lor, operațiuni pe care însă le-a făcut în prezența colegei sale.
Aceeași martora prin declarațiile sale a lămurit situația celor doi martori, muncitori necalificat Cobaschi A. și C. L., afirmând că aceștia erau subordonați ai inculpatei, aceasta fiind cea care îi dirija ce trebuiau să facă, aceștia fiind lăsați și singuri în magazie când mergeau să facă curățenie, să aranjeze mărfurile, să le mute sau transporte cu motostivuitoarele, în rest însoțindu-le pe ele când le solicitau aceasta, iar în privința numitului C. a afirmat că a avut o dată suspiciunea că el a luat bunuri din gestiunea colegei sale, aspect pe care 1-a adus la cunoștință acesteia, care i-a sesizat verbal acest
lucru șefului lor direct Stuparu Doru (f.714-723 dosUP dosUP). În susținerea acestui punct de vedere R.T.F.C. C. a comunicat organului de urmărire penala ca nu s-a emis nici o decizie de cogestiune la Magazia Centrală și că respectivii muncitori erau coordonați și se aflau în subordinea inculpatei care avea și răspunderea pentru modul cum aceștia își îndeplineau atribuțiile, conform celor stabilite prin fișa postului (f.39-40, 691-692 dosUP), aspecte pe care le-a confirmat și martorul COBASCHI A., cu ocazia audierii sale în cauză (f.709- 710 dosUP).
Cu toate ca martorul C. L. -V. nu a putut fi audiat nici în cursul urmăririi penale nici în cursul cercetării judecătorești întrucât nu a fost identificat la adresa cunoscuta cu privire la acesta s-a stabilit ca s-a aflat în subordinea inculpatei ca manipulant de mărfuri până în luna octombrie 2002, când i s-a aprobat transferul în altă parte, iar șeful S. ui Aprovizionare Stuparu Doru nu a confirmat că i-ar fi fost adus la cunoștință că acesta sau altcineva ar fi sustras bunuri din gestiunea inculpatei (f.692-696, 711-713 dosUP).
De altfel, potrivit reglementărilor în materie cu privire la gestionari (art.23 și urm. din Legea nr. 22/1996; art. 9-10 din HCM nr. 2230/1969) inculpata avea obligația ca în situațiile în care constata sustrageri de bunuri din gestiune, ori că cei cu care gestionează sau aflați în subordinea sa, dau dovadă de incorectitudine sau incapacitate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, să anunțe în scris în termen de 24 de ore conducătorul unității, ceea ce nu a făcut, potrivit chiar propriilor susțineri.
În cele ce urmează, instanța a apreciat ca justificările inculpatei privind producerea lipsei în gestiune din cauza volumului mare de lucru și a mutărilor frecvente ale magaziei de mărfuri dintr-un spațiu de depozitare în altul, fapt ce ar fi condus la rătăcirea mai multor tabele comandă cu uniforme și echipament de protecție și de lucru prin diferite cutii cu arhiva, nu sunt de natură să o exonereze de răspundere penală, comportamentul ei de a uita să trimită la timp documentele respective la contabilitate - pe care în timpul controlului CFG le-a
"găsit" după câteva zile de căutări - ci chiar dovedesc neglijența în exercitarea atribuțiilor stabilite prin fișa postului. Pe lângă aceasta, ea însăși a mai recunoscut că, deși cunoștea metodologiile de lucru privind eliberarea din magazie a uniformelor și echipamentelor de protecție și de lucru stabilite de conducerea unității precum și circuitul ulterior al documentelor de eliberare a bunurilor din magazie, nu le-a respectat, eliberând mărfuri oricând - fără fixarea unui orar precis în acest sens - și oricăror persoane, iar nu numai acelor anume însărcinate cu ridicarea lor din cadrul subunităților ori beneficiarilor direcți ai uniformelor. Ba mai mult, în cazul acestor din urmă bunuri, în privința cărora procedura de ridicare era ca atunci când potrivit scadențarului (a îndeplinirii termenului de ridicare) angajații R.T.F.C. erau îndreptățiți să ridice diferite articole de uniformă tip CFR, li se întocmeau la subunități "tabele ce reprezintă comandă" în trei exemplare pentru articolele respective, din care după eliberarea bunurilor, două din exemplarele originale completate de ea cu datele privind bunurile eliberate trebuiau trimise la contabilitate, iar al treilea înapoi la gospodarul din subunitatea respectivă, inculpata a încălcat și această procedură, odată prin aceea că a "uitat" să trimită în perioada imediată întocmirii lor mai multe astfel de tabele la serviciul C.I.S.T. (Contabilitate, Imobilizări, Stocuri și Terțiar), ceea ce a avut drept rezultat nescăderea bunurilor respective din gestiune, neîncasarea cotei (de 25-50 %) ce trebuia suportată de salariați din prețul lor, nemaicorespunderea datelor scadențarului de urmărire a uniformelor la care erau îndreptățiți angajații R.T.F.C; iar apoi, prin xerocopierea unor tabele comandă emise pentru bunuri eliberate în perioade anterioare și înscrierea de
către ea cu pixul peste cel cu indigo ca să pară originale a altor articole decât cele din tabelul original, pe care le-a prezentat pentru contabilitate, deși regula era de a fi trimise la contabilitate numai tabelele originale, operațiune pe care a motivat- o intr-un mod total necredibil, prin aceea că ar fi existat atunci o lipsă acută de astfel de imprimate, și că a folosit acest procedeu spre a-i ajuta pe angajații pentru care nu se găseau în magazie sortimentele de mărfuri dorite de ei, ori în mărimea potrivită, pentru a nu-i trimite înapoi la subunități după alte tabele comandă, fapt pentru care tabelele respective nu au fost acceptate ca acte justificative de către echipa de control CFG, împrejurări evidendiate si de martorele GROZA ANA si GROZA G. (f. 21-22, 411-413 dosUP).
Instanța de fond a înlăturat ca nefondate aparerile inculpatei privitoare la cauzele ce au determinat lipsa în gestiune în cazuri particulare, vinovatia în aceste situați aparținând alților angajați ai RTFC C., pentru unii din ei - care ar fi ridicat bunuri din magazie fără ca ulterior să recunoască aceasta - inculpata dând explicatii vagi si neverosimile fără precizarea datelor complete de identitate și a documentelor primare ce ar dovedi ridicarea mărfurilor (cazul așa-zisei doamne Adela de la Stația Satu-Mare - pct. 29, 33 din Nota explicativă), iar în privința altora, care nu au recunoscut ridicarea unor bunuri înscrise în documentele primare datând din anii anteriori pe care le-a prezentat doar cu ocazia controlului CFG, nu a putut sustine cu probe pertinente motivul pentru care acestia au negat ridicarea bunurilor înscrise în documentele prezentate. Așa este cazul bonului de consum nr. 323/_ în care a înscris livrarea a 30 bucăți veste avertizoare către Stația CFR Oradea pe care le-ar fi ridicat conductorul Gavrilaș Valeriu, fapt pe care acesta în nota explicativă l-a negat, afirmând că semnătura de primire de pe bon nu îi aparține si nu a ridicat acele bunuri, ceea ce se poate observa este faptul ca semnătura de pe bon și cea a conductorului de pe nota explicativă sunt total diferite, iar având în vedere că inculpata a prezentat bonul de consum ca document justificativ fără nota de intrare-recepție la Stația CFR Oradea abia în cursul activității de control CFG, aceste aspecte au îndreptățit echipa de control să nu-i ia în considerare acel document ca act justificativ al lipsei în gestiune (f.155-156, 597 dosUP). La fel inculpata a menționat că i-ar fi eliberat gestionarei de la Stația CFR Zalău două halate și două perechi de bocanci pentru care i-ar fi întocmit aviz de expediție, aspect pe care gospodarul stației P. F. l-a negat (f.17 dosUP), că tehnicianului cu aprovizionarea al Reviziei de Vagoane Oradea, Petruț V. i-ar fi eliberat un costum de iarnă și o cravată, bunuri pe care acesta a negat că le-ar fi ridicat (f.24 dosUP), ori că i-ar fi eliberat numitei R. F. 25 perechi mănuși pentru Stația CF Bistrița, operațiune pe care insa noua gestionară nu a recunoscut-o, în toate aceste cazuri inculpata neprezentând documente justificative care să probeze susținerile sale .
Aceeași este situația și cu cele 13 cazuri de tabele-comandă pentru uniforme prezentate de inculpata în timpul controlului CFG, în copie xerox după alte tabele anterioare, în care a înscris cu pastă alte sortimente de bunuri decât cele inițiale, pe care în cursul operațiunii de reconfirmare a lor de către beneficiari aceștia nu au recunoscut ridicarea articolelor menționate suplimentar; și în cazul articolelor de uniforme înscrise în respectivele tabele, inculpata încălcând metodologia de întocmire a documentelor justificative și a termenului de depunere a lor la contabilitate, astfel că în mod întemeiat în urma neconfirmării lor de către beneficiari, echipa de control CFG nu le-a luat în considerare pentru justificarea lipsei bunurilor de acea natură din gestiune (f.43, 55, 597-600 dosUP).
Din analiza materialului probator administrat rezultă că atât întocmirea celor 13 tabele-comandă menționate anterior cât și cele 14 tabele identificate la
BFC Dej și cele 5 tabele găsite la BFC Oradea, ce s-a reținut că au fost prezentate de inculpata pentru scădere la contabilitate a doua oară, au constituit modalități dovedite ale inculpatei de a-și justifica prin acte fictive lipsa în gestiune stabilită la controlul CFG din luna ianuarie 2005, astfel că în mod întemeiat nu i-au fost luate în considerare de către organele de control al R.T.F.C. C. .
Trebuie menționat faptul că aceste manopere de a-și masca (ascunde) lipsa în gestiune, inculpata le-a făcut după ce în timpul controlului de fond anual din luna septembrie 2004 a mai folosit un procedeu similar, constând în întocmirea celor 16 avize de însoțire a mărfurilor fictive.
Inculpata a mai învederat faptul că în cursul acțiunii de control CFG din luna ianuarie 2005 numărătoarea stocului de marfă s-a făcut pe total sortimente, iar nu pe tipuri de mărfuri și că în aceste condiții nu s-au efectuat compensări între plusurile și minusurile de mărfuri din aceeași categorie. Susținerile inculpatei nu sunt justificate, deoarece la data respectivă neavând aranjate mărfurile pe tipuri și coduri, ea însăși a fost de acord cu o astfel de procedură de inventariere, iar din documentele aferente procesului-verbal de control nr. 402/_ rezultă că echipa de control a întocmit propuneri de compensare pentru o listă întreagă de bunuri cu privire la care s-a aprobat scăderea lor din cadrul diferențelor constatate (f. 42-43, 142-143 dosUP).
Fata de probele administrate instanța de fond a apreciat în legătură cu lipsa în gestiune stabilită în urma controlului CFG din luna ianuarie 2005, că ea a fost produsă de inculpata din culpa și potrivit procesului-verbal de control nr. 402/_ are în cuprinsul său - în ordinea comiterii faptelor - două componente:
suma de 98..00 648 lei (9860 ron) reprezentând cota beneficiarilor pentru echipamentul de protecție și de lucru și uniformele acordate salariaților anterior anului 2002 (în perioada 1999-2001) sau a celora care la data controlului nu mai erau angajații RTFC C., cărora nu li s-a putut reține astfel de cotă din cauză că inculpata nu a predat la contabilitate în termen documentele de acordare a respectivelor echipamente sau uniforme, iar unitatea nu a mai putut recupera de la beneficiari sumele aferente acelei cote datorită împlinirii termenelor de prescripție, insa pentru fapta prin care inculpata a cauzat acest prejudiciu s-a constatat intervenit termenul de prescriptie speciala a raspunderii penale ,
diferența din cuantumul total de 334.462.329 lei rol (33.46 ron) al lipsei în gestiune, în sumă de 235.861.681 rol (23.586 ron) compusă din lipsa în gestiune la echipament de protecție și de lucru în sumă de 75.656.700 rol (7566 ron) și la uniforme în sumă de 160.204.981 rol (16.020 ron) stabilită pentru perioada verificată_ -_ menționată în procesul-verbal de control.
În ceea ce privesc apărările inculpatei cu privire la pretinsa sa nevinovăție referitoare la lipsa suplimentară în gestiune stabilită la inventarierea de predare- primire a gestiunii din perioada 14.06.-_ aceasta a învederat faptul că după controlul CFG din luna ianuarie 2005 ei i s-a stabilit să gestioneze doar mărfurile intrate în stoc în magazie înainte de control, iar pentru gestionarea acelora nou intrate a fost desemnată colega sa Moga Ana; apoi că în perioada ianuarie-mai 2005 ea nu a mai avut acces la magazie ci doar la evidența scriptică aflată în biroul situat în afara depozitului, aspect ce ar rezulta din aceea că nu există un proces-verbal de sigilare al depozitului, ci numai unul de desigilare din_ ceea înseamnă că în perioada care se reține că ar fi săvârșit o astfel de
infracțiune, depozitul era sigilat și lipsa în gestiune nu îi poate fi imputată pentru nici un fel de culpă; că pentru luna iunie 2005 nu i se poate reține nici o culpă deoarece începând cu_ i s-a desfăcut contractul de muncă; că pentru perioada ianuarie-mai 2005 nu se face vinovată de lipsa în gestiune, deoarece în
luna ianuarie s-a început o verificare completă a gestiunii sale, iar din data de 25 mai 2005 s-a aflat în concediu medical.
Instanța de fond a apreciat si aceste susțineri ca nefiind întemeiate si probate fiind contrazise de declarațiile martorei MOGA ANA cea care a relatat că după controlul CFG din luna ianuarie 2005 ea a fost desemnată să gestioneze doar mărfurile aparținând sortimentelor din gestiunea lui M. S. -A. nou intrate, inculpata rămânând să efectueze operațiunile de gestiune cu privire la bunurile ce intraseră anterior, împrejurare pe care de altfel însăși inculpata a recunoscut-o cu prilejul confruntării efectuate, iar pe de altă parte, din cuprinsul copiilor fișelor de pontaj transmise de partea vatamata rezultă că aceasta a fost prezentă la serviciu întreaga perioadă până în data de_, fiind pontată în concediu medical din data de_ până în data de_ (f.656-672, 714-723 dosUP).
Aceleași aspecte rezulta si din relațiile comunicate de către partea vatamata în cursul judecatii prin adresa nr. 805/2011, decizia privind desfacerea contractului de munca intervenind în data de_ (f.100-101 dos I) insa întrucât inculpata a avut concediu medical în perioada_ -_ contractul individual de munca i-a încetat doar la data încheierii perioadei de suspendare de drept a contractului de munca (f.99 dosI) aceasta fiind pontată la serviciu sau în concediu medical până la data de_ .
În ceea ce privește solicitarea inculpatei de achitare cu privire la infractiunea de fals intelectual constând în întocmirea cu date fictive a celor 16 avize de însoțire a mărfurilor, întrucât ea a întocmit avizele pentru situații reale în luna octombrie 2004, dar ulterior marfa nu a mai fost trimisă la unități, nici aceasta nu poate fi luată în considerare,fiind infirmată de ansamblul materialului probator. Astfel cum rezultă din procesul-verbal de control CFG nr. 402/_ și anexele sale, coroborat cu declarațiile martorelor MOGA ANA și BUGNAR ELVIRA inculpata a întocmit și prezentat avizele de însoțire sus-menționate după ce în cursul inventarierii de fond din luna septembrie 2004 a aflat că are lipsă în gestiune la mai multe repere din cadrul gestiunii sale, iar potrivit însăși susținerilor inculpatei din nota explicativă la pct. 3-19, nici o persoana nu i-a depus comanda din cadrul respectivelor subunități să le trimită mărfurile din avize. La fel au relatat și persoanele din cadrul subunităților în notele explicative sau în declarațiile date în cauză, cu excepția invocată de inculpata în privinta numitului P. Nuțu din cadrul Reviziei Sighetu Marmației, a cărui susținere din declarația de martor privind faptul că ar fi primit marfa din unul din avize și ar fi returnat-o ulterior este însă infirmată de nota de constatare întocmită în acest sens de către șeful de revizie adjunct Bud T. R. . De asemenea, nu este reală nici susținerea inculpatei din declarațiile date conform căreia ar fi primit dispoziție să livreze mărfurile din avize la acele subunități din partea șefului ei direct Stupariu Doru, acesta negand în mod categoric ca ar fi dat o asemenea dispoziție.
Nici solicitarea inculpatei de achitare cu privire la infracțiunea de uz de fals cu privire la avizele de însoțire a mărfurilor pe care nu le-a predat la contabilitate nu este întemeiată atâta timp cat probele administrate au relevat dincolo de orice îndoiala ca acestea au fost folosite de inculpata pentru a ascunde lipsa sa în gestiune, prin punerea lor la dispoziția membrilor echipei de la inventarierea de fond din luna septembrie 2004, care prin luarea lor în considerare ca acte justificative fără a cunoaște caracterul lor fictiv, nu au mai reținut lipsă în gestiune.
Din perspectiva art.62 Cod Procedură P. ă se retine că instanța este datoare ca în vederea aflării adevărului judiciar să lămurească cauza sub toate
aspectele pe bază de probe, probe ce nu au o valoare dinainte stabilita (art.63 alin.2 Cod Procedură P. ă).
De asemenea inculpata se bucură de prezumtia de nevinovătie garantată de prevederile art.5/2 Cod Procedură P. ă, sarcina administrării probelor în procesul penal revenind organelor de urmărire penală si instantei de judecată. Totodată, inculpatei îi este recunoscut dreptul de a nu face nici o declaratie în fata organelor judiciare exercitându-și dreptul la tăcere, nefiind obligata să isi dovedească nevinovătia (art.66 alin.1 Cod procedură penală). Cu toate acestea, în cazul în care există probe de vinovătie inculpata are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.
Cu toate acestea, fată de ansamblul materialului probator administrat în cursul procesului penal instanța de fond a apreciat că prezumția de nevinovătie garantată de dispozițiile art.5/2 Cod Procedură P. ă și art.66 Cod Procedură P. ă de care se bucură inculpata a fost răsturnată, faptele și vinovăția acesteia rezultând dincolo de orice îndoială rezonabilă parțial din propriile declarații ale inculpatei M. SA date în cursul urmăririi penale după aducerea la cunoștința a invinuirii ("neglijenta mea consta în aceea ca nu am predat la timp în contabilitate o serie întreaga de documente, respectiv tabele ce prezintă comanda pentru uniforme si avize de însoțire a mărfii (…) de fapt în teritoriu, respectiv la aceste subunitati nu am trimis marfa înscrisa în cele 16 avize de însoțire a mărfii în luna septembrie 2004 si nu am trimis marfa înscrisa în ele f.8 dos.UP) coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești,înscrisurile comunicate de către partea vătămată si procesele-verbale de control.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpata M. SA solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să se dispună, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond întrucât au fost respinse cereri esențiale în probațiune, de natură să garanteze drepturile inculpatei și să influențeze dreptul la un proces echitabil și faptei i s-a dat o greșită încadrare juridică, inculpata-recurentă fiind condamnată pentru altă faptă decât cea pentru care a fost trimisă în judecată, fără ca noua încadrare
juridică să fie pusă în discuția părților.
În subsidiar, inculpata-recurentă a solicitat, în temeiul art. 334 C.pr.penală, schimbarea încadrării juridice din neglijență în serviciu în formă continuată, în neglijență în serviciu în formă simplă, prin înlăturarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal; să se dispună achitarea inculpatei în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a/d C.pr.penală pentru comiterea infracțiunilor de neglijență în serviciu prev. de art. 249 alin. 1 Cod penal, fals intelectual în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal și uz de fals în formă continuată prev. de art. 291 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și să se respingă acțiunea civilă formulată în cauză întrucât nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond a respins cererea de audiere a unor martori, în condițiile în care inculpata nu a recunoscut săvârșirea faptelor, impunându-se audierea tuturor martorilor prevăzuți în rechizitoriu sau propuși de inculpată; că instanța nu și-a motivat hotărârea, copiind practic rechizitoriul parchetului și că a procedat la schimbarea încadrării juridice, cu încălcarea art. 32 C.pr.penală care obligă instanța să pună în discuția părților o asemenea operațiune.
În ce privește condamnarea pentru forma continuată a infracțiunii de neglijență în serviciu s-a arătat că fiind o infracțiune de culpă, nu este posibilă forma continuată; că în cauză nu există faptele pentru care a fost condamnată
inculpata sau acestora le lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii și în aceste condiții nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
La termenul din 12 noiembrie 2013 s-a invocat în cauză excepția prescripției răspunderii penale a inculpatei pentru infracțiunile de neglijență în serviciu și fals intelectual, inculpata M. SA solicitând continuarea procesului penal.
Recursul inculpatei este fondat în ce privește greșita reținere a formei continuate a infracțiunii de neglijență în serviciu, cu privire la cuantumul despăgubirilor civile și în ce privește prescripția răspunderii penale.
În baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt, vinovăția inculpatei fiind stabilită în afara oricărui dubiu.
Astfel,în mod corect instanța de fond a reținut că inculpata în calitate de gestionar (funcționar public), ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase din culpă a îndatoririlor de serviciu, a cauzat, în perioada iulie 2004
- iunie 2005 o pagubă societății la care era angajată de 29.626 lei, întocmind apoi
16 avize de însoțire a mărfii cu date fictive pe care le-a prezentat echipei de inventariere, fiind luate în considerare ca documente justificative valide, cu consecința înlăturării lipsei din gestiune.
Or, aceste fapte există și întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de neglijență în serviciu prev. de art. 249 alin. 1 Cod penal, fals intelectual prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal și uz de fals prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal, ultimele cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Critica recurentei este întemeiată în ce privește greșita reținere a formei continuate prev. de art. 41 alin. 2 Cod penal pentru infracțiunea de neglijență în serviciu. Astfel, de esența infracțiunii continuate, sub aspectul laturii subiective, este existența unei rezoluții infracționale unice care trebuie să fie prealabilă începerii activității infracționale și să dureze tot timpul cât se desfășoară acest gen de activitate. Cum infracțiunea continuată se comite numai cu intenție, este evident că pentru infracțiunea de neglijență în serviciu, care este o infracțiune din culpă, este inaplicabilă această instituție.
În ce privește latura civilă a cauzei, Curtea reține că instanța a fost sesizată pentru comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu doar pentru pagubele constatate prin procesele-verbale nr. 402/_ și nr. 301/_ prin care s-a constatat lipsuri în gestiune de 23.586 lei și respectiv 6.040 lei (în total 29.626 lei) constatându-se în cursul urmăririi penale că a intervenit prescripția răspunderii penale în ce privește lipsa din gestiune în sumă de 9.860 lei reprezentând cota beneficiarilor pentru echipamentul de protecție și de lucru și uniforme acordate salariaților în perioada 1999 - 2001.
Or, având în vedere limitele sesizării instanței și condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența faptei delictuale, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate dinte faptă și prejudiciu și a culpei inculpatei, este evident că inculpata poate fi obligată numai la prejudiciul cauzat prin fapta pentru care a fost trimisă în judecată, adică pentru suma de 29.626 lei.
Cererea de trimitere a cauzei spre rejudecare este nefondată, instanța de fond respectând toate drepturile procesuale ale inculpatei.
Astfel, în cauză s-au administrat un vast material probator care confirmă starea de fapt reținută în sarcina inculpatei și încadrarea juridică a faptelor, iar faptul că probele administrate confirmă starea de fapt din rechizitoriu parchetului nu înseamnă că hotărârea instanței este nemotivată.
În ce privește reținerea formei continuate pentru infracțiunea de neglijență în serviciu, aceasta apare mai degrabă ca o eroare materială a instanței, ce poate fi înlăturată cu prilejul judecării recursului și mai puțin ca o încălcare a
drepturilor procesuale ale inculpatei care se determine trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea rejudecării.
Hotărârea instanței de fond este nelegală, fiind supusă casării în ce privește prescripția răspunderii penale care a intervenit și în ce privește infracțiunile de neglijență în serviciu și uz de fals în formă continuată.
Astfel, potrivit art. 121 rap. la art. 124 Cod penal, în forma nemodificată (în cauză operând legea penală mai favorabilă potrivit art. 13 Cod penal) prescripția înlătură răspunderea penală, oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prev. de art. 122 Cpenal este depășit cu încă jumătate.
Or, având în vedere ultimul act material al infracțiunilor de neglijență în serviciu (iunie 2005) și uz de fals (noiembrie 2004) termenul de prescripție de 7 ani și 6 luni (5 ani plus încă jumătate) s-a împlinit în luna decembrie 2012 și respectiv mai 2012, astfel încât în cauză operează încetarea procesului penal, excepția prescripției răspunderii penale fiind întemeiată.
Așa fiind, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.penală, Curtea va admite recursul inculpatei, va casa în parte hotărârea atacată în latura penală și civilă, rejudecând în aceste limite, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. g C.proc.pen. se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei sub aspectul comiterii infracțiunilor de neglijență în serviciu prev.de art. 249 alin. 1 C.penal și uz de fals, prev.de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, ca urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale.
Întrucât prescripția răspunderii penale nu are nici un efect în ce privește drepturile părții civile, instanța de judecată fiind abilitată să soluționeze acțiunea civilă conform art. 346 C.pr.penală și având în vedere cele arătate mai sus, inculpata va fi obligată să plătească părții civile Societatea Națională de T. F. de C. S.A. B. ești prin R. de T. F. C. C. suma de 29.626 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Curtea va înlătura aplicarea art. 71, art. 63 alin. 1 lit. a teza a II-a Cod penal, art. 81 și următoarele Cod penal și art. 75 alin. 5 Cod penal, menținând restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Văzând și dispozițiile art. 192 pct. 3 C.pr.penală
PENTRU ACESTE M. IVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de inculpata M. SA împotriva sentinței penale nr.503/_ a Judecătoriei C. -N. pe care o casează în parte în latura penală și cu privire la soluționarea acțiunii civile.
Rejudecând în aceste limite, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. g C.proc.pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei și sub aspectul comiterii infracțiunilor de neglijență în serviciu prev.de art.249 alin.1 C.penal și uz de fals, prev.de art.291 cu aplic.art.41 alin.2 C.penal, ca urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale.
Înlătură din sentința penală atacată aplicarea art. 71, 64 al. 1 lit. a teza II C.pen., art. 81 și urm. Cpen. Și art. 71 al. 5 C.pen.
Obligă inculpata să plătească părții civile SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE T.
F. DE C. S.A. B. EȘTI prin R. DE T. F. C. C. suma de 29.626 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale recurate.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu ce se va avansa din FMJ.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
V. | V. A. | L. | H. | M. | Ș. |
GREFIER,
L. C.
Red.V.V.A./_ .
Dact.H.C./3 ex./_ . Jud.fond: T.L. P. -Pușcaș.
| ← Decizia penală nr. 188/2013. Neglijență în serviciu | Sentința penală nr. 9/2013. Purtare abuzivă → |
|---|
