Decizia penală nr. 157/2013. Abuz în serviciu contra intereselor publice
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.157/R/2013
Ședința publică din 5 februarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE | : L. | H. | ,judecător |
JUDECĂTORI | : I. | C. | M. |
: V. | V. | A. | |
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpata P. L., împotriva sentinței penale nr.115/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Jibou, inculpata fiind trimisă în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, asimilată infracțiunilor de corupție în formă continuată, prevăzută de art.
132din Legea 78/2000 raportat la dispozițiile art. 248 și 2481C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., fals intelectual în legătură directă cu infracțiunile de corupție în formă continuată prevăzută de dispozițiile art. 17 alin. 1 lit. c din Legea 78/2000 raportat la art.
289 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și uz de fals în legătură directă cu infracțiunile de corupție, prevăzută de art. 17 alin. 1 lit. c din Legea 78/2000 raportat la art. 291 C.pen., totul cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a C.pen..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata P. L. personal, asistată de av.Tudor Crihan în substituirea apărătorului ales, av.Balog Robert, din cadrul Baroului
S., cu delegație avocațială depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpata P. L. învederează instanței că a depus o cerere in vederea eșalonării prejudiciului dar nu s-a răspuns la această cerere.
Instanța, constată că s-a depus la dosar o intâmpinare de către partea civilă prin care solicită a se menține dispozițiile civile din hotărârea atacată, fără alte mențiuni refertioare la soluționarea acestei cereri.
Apărătorul inculpatei, raportat la disp art.385/6 al.3 C.pr.pen., solicită administrarea de noi probatorii, considerând că există o problemă raportat la modul în care a ințeles instanța de fond să soluționeze cererea inculpatei privitoare la aplic.art.320/1 C.pr.pen. Arată că la dosarul de fond nu s-a efectuat un referat de evaluare cum este uzual în asfel de cauze. Susține că acestea sunt importante pentru că art.320/1 al.4 C.pr.pen., arată că
"instanța de judecată soluționează latura penală atunci când din probele adminsitrate rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la condamnarea sa";. Probele există, au fost însușite de către inculaptă, vinovăția este clar dovedită însă fără referatul de evaluare nu se poate susține că există date suficiente cu privire la persoana inculpatei care să permită instanței să stabilească o pedeapsă. Dispozițiile art.385/6 C.pr.pen. permit instanței de recurs să procedeze la efectuarea acestui referat de evaluare mai ales datorită faptului că implicațiile sunt serioase iar pedeapsa aplicată inculpatei a fost într-un cuantum considerabil. O altă solicitare este aceea de comunicarea unei fișe de cazier judiciar.
Reprezentantul Parchetului, solicită admiterea cererii in probațiune în sensul efectuării unui referat de evaluare însă cu privire la fișa de cazier aceasta este la dosarul de urmărire penală și din care rezultă că inculpata nu are antecedente penale.
Instanța, in urma deliberării, respinge cererile formulate de către inculpată cu motivarea că proba cu referatul de evaluare este inutilă, iar fișa de cazier judiciar există la dosarul de urmărire penală.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatei, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să se procedeze la o reindividualizare a pedepselor aplicate inculpatei pentru infracțiunile pentru care aceasta a fost trimisă in judecată. Astfel, raportat la atitudinea sinceră pe care aceasta a avut-o și de cooperare cu organele judiciare, consideră că pedeapsa pentru infracțiunea de abuz in serviciu raportat la infracțiunea de corupție este prea mare și consideră că o pedeapsă de 3 ani pentru respectiva infracțiune era suficientă raportat la faptul că prin aplicarea art.320/1 C.pr.pen., limitele de pedeapsă au scăzut. Pentru celelalte două infracțiuni, consideră că pedeapsa este prea mare astfel că se putea da o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere pe un termen de incercare maxim. Solicită a se avea în vedere că prejudiciul este destul de mare, inculpata a achitat anumite datorii pe care le avea și și-a renovat și casa din banii obținuți din activitatea infracțională, astfel că nu are posibilitatea de a restitui acest prejudiciu. În măsura în care se va respinge recursul iar inculpata va executa pedeapsa în penitenciar, interesul său scade pentru recuperarea prejudiciului. Există anumite măsuri asigurătorii care s-au pus, respectiv pe o casă a inculpatei, pe un autoturism și un tractor, dar este vorba de o casă la țară, un autoturism Logan și un tractor, ori, toate aceste bunuri nu pot asigura părții civile prin executare silită, o îndestulare suficientă. În măsura in care se va aplica o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare mare iar în măsura în care inculpata nu achită cu rea credință obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, există posibilitatea certă ca această suspendare condiționată să fie revocată de către instanță și să se aplice pedeapsa în regim de detenție.
Reprezentantul Parchetului arată că într-adevăr inculpata a avut o poziție sinceră pe parcursul desfășurării procesului penal ceea ce permite punerea in disucție a unei reducere a pedepsei cât și schimbarea modalității de executare, insă, pe de altă parte este adevărat că activitatea infracțională a inculpatei este vastă, astfel că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, motiv pentru care solicită respingerea recursului. Cu obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpata P. L., având ultimul cuvânt, arată că nu a reușit să achite prejudiciul până în prezent însă acuma s-a angajat și dorește să recupereze prejudiciul doar că nu are posibiltatea decât eșalonat.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 115 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Jibou, în baza art. 132din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și art. 2481C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. si art. 3201C.proc.pen., a fost condamnată inculpata P. L. , fiica lui I. și Ana, născută la data de_ în Gârbou, jud. S., cetățean roman, studii superioare, fără antecedente penale, domiciliată în loc. C., nr. 151, com. Gârbou, jud. S., CNP 2., la pedeapsa :
5 (cinci) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în forma calificată asimilată infracțiunilor de corupție în formă continuată .
În baza art. 17 (1) lit. c din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 (1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. și art. 3201C.proc.pen. a fost condamnată inculpata P. L.
, la pedeapsa :
3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual în legătură cu infracțiunile de corupție .
În baza art. 17 (1) lit. c din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. si art. 3201C.proc.pen. și art. 33 lit. a C.pen., a fost condamnată inculpata P. L., la pedeapsa :
2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de uz de fals intelectual în legătură cu infracțiunile de corupție .
În baza art. 33 lit. a C.pen. raportat la art. 34 lit. b C.pen. s-au contopit pedepsele susmenționate și aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare .
Inculpata P. L. s-a dispus a executa pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani închisoare cu privare de libertate.
În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatei și drepturile accesorii prevăzute de art.
64 lit. a teza a II -a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei principale .
În baza art. 64 (1) lit. c C.pen. raportat la art. 2481C.pen. s-a interzis inculpatei P.
L. dreptul de a ocupa o funcție de consilier contabil pe o perioada de 5 ani. Această pedeapsă complementară s-a dispus să se execute conform art. 66 C.pen. .
În baza art.14 C.proc.pen. și art.346 C.proc.pen. s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă C. Gârbou - prin primar - și în consecință a fost obligată inculpata
P. L. să plătească părții civile suma de 6. lei cu titlu de despăgubiri civile la care se vor adăuga și penalitățile legale calculate până la data plății efective.
În baza art. 14 alin. 3 lit. a C.proc.pen. s-a dispus anularea înscrisurilor aflate la filele 21, 33, 38, 46, 59, 67, 72, 79, 87, 92, 110, 115, 120, 132, 140, 145, 153, 156, 167,
175, 181, 190, 196, 204, 211, 218, 227, 233, 243, 252, 258, 263, 272, 276, 281, 286, 291,
297, 306, 311, 316, 325, 330, 337 din volumul III din dosar; filele 6, 11, 19, 27, 31, 36, 41,
49, 54, 59, 67, 72, 78, 86, 91, 95, 103, 109, 113, 121, 128, 132, 140, 144, 148, 156, 161,
165, 170, 178, 182, 186, 194, 199, 203, 211, 216, 220, 231, 236, 240, 248, 255, 259, 267,
272, 276, 284, 289, 293, 301, 306, 310 din volumul IV din dosar; filele CEC pentru ridicarea de numerar de la Trezoreria Jibou aflate la filele 105 - 189 din volumul I; registrele de casa ale P. iei Gârbou aflate la filele 191 - 209 din volumul I din dosar.
S-a menținut măsurile asiguratorii luate în cursul urmăririi penale, respectiv: sechestru asigurator asupra autoturismului marca Dacia Logan cu număr de înmatriculare_, număr de identificare UU1LSOAAH36244516 și asupra unui tractor înregistrat la Primăria Gârbou cu numărul 002 conform ordonanței Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj din data de_ și sechestru asigurator asupra imobilului înscris în CF nr. 50063
(provenită din CF nr. 1023 C. ) conform încheierii OCPI S. nr. 2178/_ .
În baza art. 191 C.proc.pen. a fost obligată inculpata la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj din data de_, inculpata P. L. a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în forma calificată asimilată infracțiunilor de corupție în formă continuată prev. și ped. de art. 132din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și art. 2481C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., de fals intelectual în legătură cu infracțiunile de corupție prev. și ped. de art. 17 (1) lit. c din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 (1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. și uz de fals intelectual în legătură cu infracțiunile de corupție prev. și ped. de art. 17 (1) lit. c din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. .
S-a reținut prin actul de sesizare al procurorului că inculpata P. L., în calitate de consilier contabil al Primăriei G., in baza unei rezoluții infracționale unice, in perioada iunie 2008 - aprilie 2011, si-a încălcat cu știința atribuțiile de serviciu referitoare la întocmirea statelor de plata și situațiilor privind drepturile de natura salariala ale personalului si la întocmirea și depunerea la instituțiile abilitate a situațiilor privind achitarea drepturilor de natura salariala si a viramentelor legate de acestea, prin inserarea de date nereale in documentațiile întocmite pentru plata salariilor angajaților Primăriei G.
, urmate de însușirea de către inculpata a diferențelor de bani existente intre sumele ridicate din Trezoreria Jibou pentru plata salariilor si salariile platite efectiv angajaților
Primăriei G., încălcare ce a cauzat Primăriei G. un prejudiciu in cuantum de 5. lei si in același timp obținerea pentru inculpata a unui avantaj patrimonial in cuantum de 5. lei.
De asemenea, s-a reținut că inculpata P. L. în baza aceleiași rezoluții infracționale a întocmit un număr de 15 file din registrul de casa al Primăriei G., inserând in cuprinsul acestora date nereale, în scopul de a ascunde săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, iar ulterior inculpata a prezentat auditorilor publici externi din cadrul Camerei de Conturi S. un număr de 15 file din registrul de casa al Primăriei G., cunoscând faptul ca acestea conțin date nereale, în scopul de a ascunde săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.
Primăria G. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 6. lei, plus penalitățile legale, până la data plătii.
În cursul urmăririi penale, inculpata a recunoscut și a regretat faptele comise susținând că a avut nevoie de bani deoarece avea multe datorii, iar o parte din bani i-a cheltuit la renovarea casei.
La termenul de judecată din data de_, inculpata P. L., prezentă înaintea instanței, declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa în actul de sesizare al instanței și solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Analizând materialul probator administrat în cauză: proces verbal de constatare a infracțiunii, proces verbal de efectuare a percheziției domiciliare și fotografii judiciare, declarațiile martorilor, proces verbal de constatare întocmit de Camera de Conturi S. la data de_, înscrisuri ( vol. III, vol. IV și vol. V ), declarațiile inculpatei și cazierul inculpatei, instanța reține următoarea stare de fapt și de drept :
Soluționarea laturii penale a cauzei.
Din cuprinsul probelor administrate în faza de urmărire penală, rezultă că inculpata
P. L. a deținut funcția de consilier contabil in cadrul P. iei G. până la data de _
, data la care a demisionat .
Inculpata a lucrat in cadrul Primăriei Gârbou începând cu anul 1996, îndeplinind inițial funcția de referent casier, iar apoi tot din anul 1996 îndeplinind funcția de contabil. Începând cu anul 2009, întrucât a absolvit cursurile unei facultăți, inculpata a fost încadrată în funcția de consilier contabil.
Conform fișei postului, inculpata avea următoarele atribuții de serviciu: organizează si coordonează acțiunea de elaborare a proiectului de buget al comunei, pentru a fi supus aprobării Consiliului Local; pregătește lucrările privind cheltuielile bugetului atat in faza de proiect cat si in forma definitiva; conduce evidenta veniturilor si cheltuielilor bugetare conform planului de conturi pentru instituției publice; întocmește bilanțul contabil si darea de seama; întocmește statele de plata și situațiile privind drepturile de natura salariala ale personalului; vizează pentru control financiar preventiv angajamentele bugetare angajate de către ordonatorul principal de credite cu încadrarea in prevederile bugetare ale acestora; întocmește si depune la instituțiile abilitate situațiile privind achitarea drepturilor de natura salariala si a viramentelor legate de acestea; întocmește rapoarte privind execuția bugetara; publicarea anunțurilor pe SEAP; realizează procedurile de achiziție publica; întocmește fisa de date de a achiziției publice, caietele de sarcini si rapoartele procedurilor; întocmește contractele de achiziție publica; îndeplinește atribuțiile secretarului comunei când acesta este în concediu; îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de primar.
În cadrul Primăriei G. exista un număr de sase categorii de angajati, cheltuielile aferente salariilor acestora fiind cuprinse in sase capitole bugetare distincte, respectiv capitolul bugetar 51- aparatul propriu al primăriei, capitolul bugetar 65 - personalul din învățământ, capitolul bugetar 66 - asistenți comunitari, capitolul bugetar 67 - biblioteca, capitolul bugetar 68 - asistenți personali, si capitolul bugetar 70- alte servicii publice .
În vederea plății salariilor angajaților, la nivelul Primăriei G. erau efectuate, lunar, mai multe operațiuni materializate în înscrisuri respectiv întocmirea pontajelor, pe baza
pontajelor întocmirea statelor de plata, pe baza statelor de plata întocmirea situațiilor recapitulative pentru fiecare capitol bugetar dintre cele indicate mai sus, întocmirea ordonanțărilor bugetare, completarea ordinelor de plata pentru efectuarea viramentelor la bugetul asigurărilor sociale si completarea filelor cec pentru ridicarea de numerar. Toate aceste înscrisuri erau întocmite de către inculpata P. L., așa cum rezulta din probatoriul administrat în cauza
Situațiile recapitulative, care așa cum am arătat mai sus, se întocmeau pentru fiecare capitol bugetar in parte, trebuiau sa cuprindă salariile brute, viramentele la bugetul asigurărilor sociale, eventualele rețineri și salariile nete, toate aceste date trebuind sa concorde cu statele de plata si cu statul de funcții. De asemenea, trebuia sa existe o concordanta intre sumele înscrise pe filele cec in vederea ridicării numerarului, restul de plata din statele de plata si restul de plata din situațiile recapitulative.
Apoi situațiile recapitulative, ordonanțările bugetare, ordinele de plata pentru efectuarea viramentelor la bugetul asigurărilor sociale si filele cec pentru ridicarea de numerar erau prezentate de către învinuita la Trezoreria Jibou care trebuia sa le verifice si sa le vizeze iar apoi in baza filelor cec vizate casieria trezoreriei trebuia sa elibereze numerar in vederea efectuării plății salariilor.
Deși persoana împuternicita sa ridice numerar din Trezoreria Jibou pentru Primăria
G. era martora Nechita Fraguta C., având calitatea de casier, datele de identitate ale acesteia fiind inserate in toate filele cec pentru ridicarea de numerar, in perioada iunie 2008- aprilie 2011 inculpata P. L. a fost cea care a ridicat efectiv numerarul aproape in fiecare luna .
Începând cu luna iunie 2008, pentru salariile aferente lunii mai 2008, inculpata P.
L. a început sa insereze în situațiile recapitulative, la rubrica salarii brute, sume mai mari decât cele reale (înscrise in statul de funcții și în statele de plata), astfel încât in mod evident si la rubrica rest de plata erau inserate sume mai mari decât cele prevăzute in statele de plata si achitate efectiv salariaților. Tot ca si o consecința a acestui fapt, si sumele inserate in filele cec pentru ridicarea de numerar erau mai mari decat cele plătite efectiv angajaților Primăriei G. . Diferența dintre sumele ridicate din trezorerie pentru plata salariilor si sumele plătite efectiv angajaților era însușita de către inculpată, aceasta situație repetându-se lunar in perioada iunie 2008-aprilie 2011. În mod evident, pentru a se încadra în limitele bugetare, inculpata insera încă din momentul întocmirii proiectului de buget pentru anul următor sume mai mari decât cele reale la capitolul cheltuieli de personal .
În mod practic, după ce inculpata ridica sumele de bani din trezorerie își însușea diferențele si preda martorei Nechita Fraguta C. (casier al Primăriei G. si gestionar de fapt si de drept a sumelor de bani in numerar) doar sumele necesare pentru plata salariilor conform statelor de plata. De asemenea, filele cec pentru ridicarea de numerar ramase la cotorul primăriei au rămas necompletate.
În modalitatea indicată mai sus, inculpata P. L. a însușit din bugetul comunei
G., în perioada iunie 2008-aprilie 2011, suma totala de 5. lei, în continuare urmând a prezenta sumele însușite lunar de către inculpata .
Astfel, în luna iunie 2008, inculpata și-a însușit suma de 10 423 lei din care 10 000 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 423 lei aferenta capitolului bugetar 68 .
În luna iulie 2008, inculpata și-a însușit suma de 10 001 lei, din care 10 001 lei aferenta capitolului bugetar 70 .
În luna august 2008, inculpata si-a însușit suma de 18 644 lei din care 9926 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 9566 lei aferenta capitolului bugetar 70 (în aceasta luna exista si o diferența de 848 lei in minus pentru alte capitole bugetare) .
În luna septembrie 2008, inculpata și-a însușit suma de 20 000 lei din care 10 000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 5000 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 5000 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna octombrie 2008, inculpata și-a însușit suma de 10 411 lei din care 5000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 411 lei aferenta capitolului bugetar 68, si 5000 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna noiembrie 2008, inculpata si-a însușit suma de 16 124 lei din care 10 495 lei aferenta capitolului bugetar 51, 630 lei aferenta capitolului bugetar 68, si 4999 lei aferenta capitolului bugetar 70 .
În luna decembrie 2008, inculpata si-a însușit suma de 9806 lei din care 9806 lei aferenta capitolului bugetar 51 .
În luna ianuarie 2009, inculpata si-a însușit suma de 10 000 lei din care 7000 lei aferenta capitolului bugetar 51, si 3000 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna februarie 2009, inculpata si-a însușit suma de 15 321 lei din care 9949 lei aferenta capitolului bugetar 51, 2370 lei aferenta capitoului bugetar 65, si 3002 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna martie 2009, inculpata si-a însușit suma de 15 000 lei din care 9997 lei aferenta capitolului bugetar 51, si 3003 lei aferenta capitoului bugetar 70.
În luna aprilie 2009, inculpata si-a însușit suma de 15 000 lei din care 10 000 lei aferenta capitolului bugetar 51, si 5000 lei aferenta capitoului bugetar 70.
În luna mai 2009, inculpata si-a însușit suma de 24 935 lei din care 10 000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 10 000 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 4935 aferenta capitolului bugetar 70.
În luna iunie 2009, inculpata si-a însușit suma de 24 976 lei din care 5000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 9999 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 5000 lei aferenta capitolului bugetar 70 (in aceasta luna exista si o diferența de 23 lei in minus pentru alte capitole bugetare) .
În luna iulie 2009, inculpata si-a însușit suma de 25 000 lei din care 5000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 14 999 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 5001 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna august 2009, inculpata si-a însușit suma de 19 000 lei din care 4000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 14 999 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 1 leu aferenta
capitolului bugetar 70.
In luna septembrie 2009, inculpata si-a însușit suma de 25 579 lei din care 5000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 14 999 lei aferenta capitolului bugetar 65, 612 lei aferenta capitolului bugetar 66, si 4968 aferenta capitolului bugetar 70.
In luna octombrie 2009, inculpata si-a însușit suma de 24 632 lei din care 5001 lei aferenta capitolului bugetar 51, 15 000 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 4631 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna noiembrie 2009, inculpata si-a însușit suma de 24 001 lei din care 4000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 14 000 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 6001 aferenta capitolului bugetar 70.
În luna decembrie 2009, inculpata si-a însușit suma de 24 001 lei din care 4001 lei aferenta capitolului bugetar 51, 14 000 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 6000 aferenta capitolului bugetar 70.
În luna ianuarie 2010, inculpata si-a însușit suma de 10 016 lei din care 4356 lei aferenta capitolului bugetar 51, 2482 lei aferenta capitolului bugetar 65, 534 lei aferenta capitolului bugetar 68, si 2644 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna februarie 2010, inculpata si-a însușit suma de 13 000 lei din care 7090 lei
aferenta capitolului bugetar 51, 3000 lei aferenta capitolului bugetar 65, si
2910
lei
aferenta capitolului bugetar 70.
În luna martie 2010, inculpata si-a însușit suma de 12 600 lei din care
4600
lei
aferenta capitolului bugetar 51, 5090 lei aferenta capitolului bugetar 65, si
2910
lei
aferenta capitolului bugetar 70.
În luna aprilie 2010, inculpata si-a însușit suma de 13 999 lei din care
5000
lei
aferenta capitolului bugetar 51, 5999 lei aferenta capitolului bugetar 65, si
3000
lei
aferenta capitolului bugetar 70.
În luna mai 2010, inculpata si-a însușit suma de 11 101 lei din care 3000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 5001 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 3000 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna iunie 2010, inculpata si-a însușit suma de 17 998 lei din care 4999 lei aferenta capitolului bugetar 51, 7999 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 5000 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna iulie 2010, inculpata si-a însușit suma de 17 999 lei din care 5000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 8002 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 4997 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna august 2010, inculpata si-a însușit suma de 24 809 lei din care 5000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 5010 lei aferenta capitolului bugetar 65, 9800 lei aferenta capitolului bugetar 68, si 4999 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna septembrie 2010, inculpata si-a însușit suma de 20 000 lei din care 5000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 10 000 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 5000 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna octombrie 2010, inculpata si-a însușit suma de 22 000 lei din care 6000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 10 000 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 6000 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna noiembrie 2010, inculpata si-a însușit suma de 18 000 lei din care 5000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 10 000 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 3000 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna decembrie 2010, inculpata si-a însușit suma de 19 999 lei din care 6999 lei aferenta capitolului bugetar 51, 10 000 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 3000 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna ianuarie 2011, inculpata si-a însușit suma de 13 800 lei din care 7000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 2800 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 4000 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna februarie 2011, inculpata si-a însușit suma de 13 000 lei din care 7000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 2000 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 4000 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna martie 2011, inculpata si-a însușit suma de 18 000 lei din care 9000 lei aferenta capitolului bugetar 51, 4000 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 5000 lei aferenta capitolului bugetar 70.
În luna aprilie 2011, inculpata si-a însușit suma de 18.002 lei din care 9002 lei aferenta capitolului bugetar 51, 4000 lei aferenta capitolului bugetar 65, si 5000 lei aferenta capitolului bugetar 70.
Datorita faptului că in situațiile recapitulative întocmite lunar pe fiecare capitol bugetar inculpata insera sume nereale, s-a ajuns la situația in care contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale ale angajatorului si ale angajaților nu mai corespundeau cu contribuțiile pe care angajatorul si angajații trebuiau sa le plătească in mod normal . Astfel, in perioada iunie 2008-aprilie 2011, angajatorul Primăria G. a virat cu titlu de contribuții la bugetul asigurărilor sociale o suma mai mare cu 37.739 lei decât cea care trebuia virata cu acest titlu, iar pentru angajații Primăriei G. s-a virat la bugetul asigurărilor sociale o suma cu
32.072 lei mai mica decât cea care trebuia virata cu acest titlu. Insa aceasta suma de
32.072 lei nu a fost însușita separat de către inculpata, ea regăsindu-se in suma de 574.665 lei, sustrasa de către inculpata in perioada iunie 2008 - aprilie 2011.
În cursul lunii mai 2011, Camera de Conturi S. a anunțat efectuarea unui audit la Primăria G., audit ce viza activitatea anului 2010 si care urma sa inceapa la data de _
.
Întrucât in registrul de casa al Primăriei G., întocmit de catre martora Nechita Fraguta C., in zilele in care se ridica numerar din trezorerie pentru plata salariilor erau trecute sumele de bani pe care martora le primea de la inculpata pentru plata salariilor, in mod evident existau diferențe intre extrasele de cont din trezorerie, unde figurau sumele totale ridicate de catre inculpata, inclusiv cele sustrase, si registrele de casa .
Pentru a ascunde activitatea sa infracționala, la momentul anunțării controlului inculpata i-a cerut martorei Nechita Fraguta C. sa ii predea registrul de casa pentru a-l verifica . Dupa ce martora a predat registrul de casa, inculpata a întocmit in fals un număr de 15 file din registrul de casa astfel încât sumele inserate in registrul de casa sa concorde cu sumele ridicate din trezorerie, in zilele in care se efectuau plati de salarii .
Apoi inculpata a prezentat cele 15 file din registrul de casa falsificate auditorilor publici externi aparținând Camerei de Conturi S. in vederea efectuării controlului .
Dupa efectuarea controlului de catre Camera de Conturi S. si depistarea faptelor penale savarsite de catre inculpată, aceasta si-a dat demisia din functia de consilier contabil al P. iei G. incepand cu data de_ .
În baza autorizației de percheziție nr 5/J din data de_ emisa de catre Judecătoria Zalau la data de_, s-a procedat la efectuarea unei percheziții domiciliare la locuința inculpatei P. L., ocazie cu care s-a procedat la ridicarea mai multor înscrisuri din care rezulta modul in care inculpata a cheltuit o parte din banii sustrași (facturi pentru materiale de construcție, facturi pentru diverse bunuri, chitanțe de plata a unor rate bancare etc. ), bunuri ce urmează a fi restituite inculpatei.
Cu ocazia controlului efectuat de către Camera de Conturi S. au fost identificate faptele savarsite de catre inculpata P. L., iar în proces verbal de constatare întocmit de Camera de Conturi S. la data de_ (vol. II f.137-184 ) sunt prezentate constatarile si concluziile auditorilor publici externi, constatari si concluzii care se coroborează cu faptele reținute în sarcina inculpatei .
Din înscrisurile existente la dosarul cauzei (situații recapitulative, state de plata, file cec pentru retragerea de numerar, registre de casa, extrase de cont), rezulta modul in care inculpata P. L. a procedat la însușirea sumei de 574.665 lei de la Primăria G., precum și întinderea prejudiciului .
La activitatea infracțională a inculpatei au participat și invinuitele Dolean D. A. si Anton Lucica care conform fiselor postului aveau printre atributiile de serviciu si pe aceea de a exercita controlul asupra documentelor de plati prezentate de catre ordonatorii de credite, asigurand in mod deosebit verificarea încadrării platilor dispuse in limita creditelor bugetare aprobate in bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor publice: încadrarea cheltuielilor de capital in sumele aprobate pentru obiectivele de investiții cuprinse in listele de investiții aprobate in condițiile legii: încadrarea in disponibilitatile de credite bugetare deschise si repartizate sau in disponibilitatile de fonduri dupa caz.
Așa cum rezulta din probele administrate in cauza, in perioada iunie 2008 - aprilie 2011, cele doua invinuite au exercitat controlul si au vizat documentațiile depuse de catre
P. ia G. in vederea efectuarii platii salariilor.
In perioada susmentionata, invinuitele si-au incalcat, din culpa, indatorirea de serviciu mai sus aratata prin indeplinirea ei defectuoasa, aspect ce a constituit o circumstanta favorizanta a cauzarii de catre inculpata P. L. a unui prejudiciu in cuantum de 574.665 lei P. iei G. .
Astfel, învinuitele nu au observat faptul ca in situatiile recapitulative prezentate de catre inculpata P. L. salariile brute ale angajaților P. iei G. nu concorda cu statul de functii al acestei institutii, ca viramentele catre bugetul asigurarilor sociale nu concorda cu salariile brute (de exemplu situatia recapitulativa privind plata salariilor pe luna iunie 2010 capitol bugetar 65: total salarii brute 39.735 contributie angajator 20,8% CAS -13 790 lei in loc de 8265 lei - 39.735 x 20.8%=8265 lei: situatie recapitulativa privind plata salariilor pe luna august 2010 capitol bugetar 70: total salarii brute 10.204 lei contributie angajator 20,8% CAS-1083 lei in loc de 2122 lei - 10204x20,8% = 2122: situatie recapitulativa privind plata salariilor pe luna octombrie 2010 capitol bugetar 51 total salarii brute 18.005 lei contributie angajator 20,8% CAS - 1450 lei in loc de 3745 lei - 18005x20,8%= 3745 lei, situatie generalizata la toate felurile de contributii aferente salariilor) etc. desi printr-un control corect al documentatiilor trebuia si puteau sa observe aceste discrepante .
Apoi, invinuita Solonean A. Liana, conform fisei postului, avea printre atributiile de serviciu si pe aceea de a elibera sume in numerar pe baza actului de identitate pentru persoane fizice, iar pentru institutii publice pe baza delegatiei si a actului de identitate.
Desi depunerile si ridicarile de numerar in Trezoreria Jibou trebuiau efectuate pentru P. ia G. de catre martora Nechita Fraguta C. (casier), ale carei date de identitate figureaza de altfel pe toate filele cec pentru ridicare de numerar, sumele de bani pentru plata salariilor au fost eliberate de catre invinuita Solonean A. Liana, cu unele exceptii, inculpata P. L., desi aceasta nu avea o delegatie eliberata de catre
P. ia G. in acest sens.
Astfel, invinuita Solonean A. Liana si-a incalcat cu stiinta atributiile de serviciu aspect ce a constituit o circumstanta favorizanta a cauzarii de catre inculpata P. L. a unui prejudiciu in cuantum de 574 665 lei P. iei G. .
Referitor la faptele retinute in sarcina invinuitelor Dolean D. A., Anton Lucica si Solonean A. Liana, organele de urmărire penală au constatat faptul ca datorita modului concret de savarsire ( volum mare de munca in zilele de plata a salariilor, relatii indelungate de munca si incredere cu inculpata P. L. etc. ) si avand in vedere persoana invinuitelor (nici una nu poseda antecedente penale, avand un comportament sincer in faza de urmarire penala), s-a apreciat că acestea nu prezinta gradul de pericol
social al unei infractiuni, iar aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ este suficienta pentru a duce la reeducare motiv pentru care in temeiul dispozitiilor art 10 lit b1C.proc.pen. în cauza s-a dispus scoaterea lor de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ .
Faptele inculpatei P. L., care in calitate de consilier contabil al P. iei G., in baza unei rezolutii infractionale unice, in perioada iunie 2008-aprilie 2011 si-a incalcat cu stiinta atributiile de serviciu referitoare la intocmirea statele de plata si situatiilor privind drepturile de natura salariala ale personalului si la intocmirea si depunerea la institutiile abilitate a situatiilor privind achitarea drepturilor de natura salariala si a viramentelor legate de acestea, prin inserarea de date nereale in documentatiile intocmite pentru plata salariilor angajatilor P. iei G. urmate de insusirea de catre inculpata a diferentelor de bani existente intre sumele ridicate din Trezoreria Jibou pentru plata salariilor si salariile platite efectiv angajatilor P. iei G., incalcare ce a cauzat P. iei G. un prejudiciu in cuantum de 574. 665 lei si in acelasi timp obtinerea pentru inculpata a unui avantaj patrimonial in cuantum de 574. 665 lei intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, asimilata infractiunilor de
coruptie, in forma continuata, prevazuta de dispozitiile art 132din Legea 78/2000 raportat la dispozitiile art 248 si 2481 din Codul penal cu aplicarea art 41 alin 2 C.pen..
Faptele inculpatei P. L. care în baza unei rezoluții infracționale unice a întocmit un număr de 15 file din registrul de casa al P. iei G., inserand in cuprinsul acestora date nereale, in scopul de a ascunde savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, asimilata infracțiunilor de coruptie in forma continuata intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de fals intelectual in legatura directa cu infractiunile de coruptie in forma continuata prevazuta de dispozitiile art. 17 alin 1 lit. c din Legea 78/2000 raportat la dispozitiile art 289 alin 1 C.pen. cu aplicarea art 41 alin 2 C.pen. .
Fapta inculpatei P. L. de a prezenta auditorilor publici externi din cadrul Camerei de Conturi S. un numar de 15 file din registrul de casa al P. iei G., cunoscand faptul ca acestea contin date nereale, in scopul de a ascunde savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, asimilata infractiunilor de coruptie in forma continuata a intrunit elementele consitutive ale infractiunii de uz de fals in legatura directa cu infractiunile de coruptie prevazuta de dispozitiile art 17 alin. 1 lit. c din Legea 78/2000 raportat la art. 291 C.pen. .
Deoarece inculpata P. L. a săvârșit infracțiunile susmenționate înainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele, in cauza sunt aplicabile si dispozițiile art. 33 lit. a C.pen. referitoare la concursul real de infracțiuni .
Referitor la caracterizarea inculpatei P. L., instanța reține că aceasta nu are antecedente penale iar în cursul procesului penal aceasta a avut o atitudine sincera recunoscând săvârșirea faptei, a fost cercetată și judecată în stare de libertate, fiind asistată de un apărător ales.
Referitor la latura subiectivă a faptelor, instanța a constatat, fără dubii, că desfășurarea activităților infracționale de către inculpată pe o perioadă mare de timp, de peste 2 ani, precum și încercarea de a ascunde comiterea faptelor, subliniază intenția directă a inculpatei în săvârșirea infracțiunilor, aceasta și-a dat seama de rezultatul faptelor sale (prejudicierea bugetului de stat în ani de criză economică, când colegilor li se reduceau salariile cu 25 %), a urmărit și acceptat consecințele faptelor sale, încălcându-și atribuțiile de serviciu, întocmind acte false pentru a obține foloase pecuniare necuvenite în interes personal .
Instanța a constatat că inculpata beneficiază de prevederile art. 3201C.proc.pen. privind reducerea cu o treime a limitelor pedepsei în cazul recunoașterii vinovăției.
Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C.pen. (dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală), instanța i-a aplicat inculpatei o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în forma calificată asimilată infracțiunilor de corupție în formă continuată, o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual în legătură cu infracțiunile de corupție și o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de uz de fals intelectual în legătură cu infracțiunile de corupție, iar în urma contopirii pedepselor susmenționate, conform art. 33 lit. a C.pen. raportat la art. 34 lit. b C.pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, pedeapsă ce se va executa cu privare de libertate.
Totodată, instanța a făcut aplicarea art. 71 C.pen. interzicând inculpatei și drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a teza a II -a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei principale .
Având în vedere gravitatea faptelor comise, prejudiciul foarte mare produs bugetului de stat (peste 6 miliarde lei vechi în 2 ani), precum și calitatea funcției sale ce i-a permis să comită aceste infracțiuni, văzând și prevederile art. 64 (1) lit. c C.pen. raportat la art. 2481C.pen., instanța a interzis inculpatei P. L. dreptul de a ocupa o funcție de consilier contabil pe o perioada de 5 ani. Această pedeapsă complementară s-a dispus a
se executa conform art. 66 C.pen. .
Soluționarea laturii civile a a cauzei .
În urma comiterii faptelor de către inculpata P. L., P. ia G. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 607.272 lei plus penalitatile legale pana la data platii.
Așa cum rezulta din chitanța seria SJ WMA nr 4111010, la data de_, inculpata a achitat P. iei G. suma de 500 lei din prejudiciul cauzat.
Inculpata a recunoscut faptele comise susținând că a avut nevoie de bani deoarece avea multe datorii, iar o parte din bani i-a cheltuit la renovarea casei.
Din cuprinsul probelor administrate în cauză, având în vedere starea de fapt sus descrisă, rezultă că prin faptele sale inculpata a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 6. lei, astfel că având în vedere prevederile art. 998 Cod civ. și prevederile OG nr. 92/2003, instanța a constatat îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în sarcina inculpatei (fapta ilicita, prejudiciu, vinovăție și legătură de cauzalitate ), sens în care s-a admis acțiunea civila formulata în cauză de către partea civila, iar inculpata P. L. a fost obligată să plătească părții civile suma de 6. lei cu titlu de despăgubiri civile la care se vor adăuga și penalitățile legale calculate până la data plății efective.
În cauza, în cursul urmăririi penale, prin ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj din data de_, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra bunurilor de orice natura si oriunde se vor găsi ce aparțin inculpatei P. L., pana la concurenta sumei de 574 665 lei. Așa cum rezulta din procesul verbal de aplicare a sechestrului asigurator din data de_, sechestrul asigurator a fost aplicat asupra unui autoturism marca Dacia Logan cu numărul de înmatriculare_ si număr de identificare UU1LSOAAH36244516, si asupra unui tractor înregistrat la Primăria G. cu numărul 002
, bunuri sechestrate ce au fost lăsate în custodia inculpatei pana la soluționarea cauzei.
Apoi, asa cum rezulta din încheierea nr. 2178 din_ a Oficiului de cadastru si
P. itate Imobiliara S. - Biroul de Cadastru si P. itate Imobiliara Zalau, asupra imobilului inscris in cartea funciara nr. 50063 (provenita din cartea funciara de pe hartie cu numărul 1023 C. ) s-a inscris sechestrul asigurator pana la concurenta sumei de 574 665 lei sub C 2 .
Pentru asigurarea recuperării prejudiciului de la inculpată, instanța a menținut aceste măsuri asiguratorii luate în cursul urmăririi penale.
Totodată, având în vedere actele întocmite în fals de către inculpată, precum și filele CEC și registrele de casă ținute și utilizate de inculpată în activitatea sa infracțională, în temeiul art. 14 alin. 3 lit. a C.proc.pen. instanța a dispus anularea înscrisurilor aflate la filele 21, 33, 38, 46, 59, 67, 72, 79, 87, 92, 110, 115, 120, 132, 140, 145, 153, 156, 167,
175, 181, 190, 196, 204, 211, 218, 227, 233, 243, 252, 258, 263, 272, 276, 281, 286, 291,
297, 306, 311, 316, 325, 330, 337 din volumul III din dosar; filele 6, 11, 19, 27, 31, 36, 41,
49, 54, 59, 67, 72, 78, 86, 91, 95, 103, 109, 113, 121, 128, 132, 140, 144, 148, 156, 161,
165, 170, 178, 182, 186, 194, 199, 203, 211, 216, 220, 231, 236, 240, 248, 255, 259, 267,
272, 276, 284, 289, 293, 301, 306, 310 din volumul IV din dosar; filele CEC pentru ridicarea de numerar de la Trezoreria Jibou aflate la filele 105 - 189 din volumul I; registrele de casa ale Primăriei Gârbou aflate la filele 191 - 209 din volumul I din dosar .
În temeiul art. 171 al. 3 C.proc.pen., asistenta juridica obligatorie a inculpatei în cursul judecății a fost asigurată prin apărător ales ( f. 17 ).
Văzând și prevederile art. 189 și art. 191 C.proc.pen., inculpata a fost obligată să suporte și cheltuielile judiciare avansate de stat apreciate la suma de 1500 lei, pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea și conservarea mijloacelor materiale de probă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpata P. L. , criticând solutia instantei de fond ca netemeinică si a solicitat casarea sentintei atacate si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună reducerea cuantumului pedepselor aplicate si stabilirea unei modalităti neprivative de libertate a executării pedepsei rezultante.
În motivarea recursului inculpata a invocat că a avut o atitudine sinceră, a cooperat cu organele judiciare. Totodată a invocat faptul că sanctiunile aplicate sunt prea severe sub aspectul cuantumului si a modalitătii de executare si că si-a exprimat disponobiltatea de a reucupera prejudiciul, scop care poate fi mai facil de atins dacă nu ar fi privată de libertate.
Analizând sentinta penala atacată în raport cu actele si lucrarile dosarului, cu motivele sustinute de recurentă, precum si din oficiu, potrivit art.385/6 alin.3 C.proc.pen., sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constata următoarele:
Instanta de fond a stabilit o situatie de fapt conforma probatoriului administrat în faza de urmarire penala, pe care l-a evaluat în mod just, inclusiv prin raportare la declaratiile inculpatei care a recunoscut-o întocmai, optând pentru desfasurarea judecatii potrivit procedurii simplificate, bazata pe recunoasterea vinovatiei, în conditiile reglementate de art. 320/1 C.proc.pen.
Astfel, s-a retinut în mod corect că in perioada iunie 2008-aprilie 2011, în calitate de consilier contabil al P. iei G., in baza unei rezolutii infractionale unice, inculpata si-a incalcat cu stiinta atributiile de serviciu referitoare la intocmirea statele de plata si situatiilor privind drepturile de natura salariala ale personalului si la intocmirea si depunerea la
institutiile abilitate a situatiilor privind achitarea drepturilor de natura salariala si a viramentelor legate de acestea, prin inserarea de date nereale in documentatiile intocmite pentru plata salariilor angajatilor P. iei G. urmate de insusirea de catre inculpata a diferentelor de bani existente intre sumele ridicate din Trezoreria Jibou pentru plata salariilor si salariile platite efectiv angajatilor P. iei G., incalcare ce a cauzat P. iei
G. un prejudiciu in cuantum de 574. 665 lei si in acelasi timp obtinerea pentru inculpata a unui avantaj patrimonial in cuantum de 574. 665 lei, iar pentru ascunderea acestor acte, tot în baza unei rezoluții infracționale unice, în aceeasi perioada inculpata a întocmit un număr de 15 file din registrul de casa al P. iei G., inserand in cuprinsul acestora date nereale, iar apoi, în acelasi scop, le-a prezentat auditorilor publici externi din cadrul Camerei de Conturi S., cunoscand faptul ca acestea contin date nereale.
Având în vedere situatia de fapt anterior mentionata (necontestata), instanta de fond a stabilit o încadrare juridica legala, în raport cu normele de incriminare incidente (infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificată, asimilată infractiunilor de coruptie, in forma continuata, prevazuta de dispozitiile art 132din Legea 78/2000 raportat la dispozitiile art 248 si 2481C.pen. cu aplicarea art 41 alin 2 C.pen., infractiunea de fals intelectual in legatura directa cu infractiunile de coruptie in forma continuata prevazuta de dispozitiile art. 17 alin 1 lit. c din Legea 78/2000 raportat la dispozitiile art 289 alin 1 C.pen. cu aplicarea art 41 alin 2 C.pen., infractiunea de uz de fals in legatura directa cu infractiunile de coruptie prevazuta de dispozitiile art 17 alin. 1 lit. c din Legea 78/2000 raportat la art. 291 C.pen.).
Referitor la pedepsele aplicate inculpatei, Curtea observă că potrivit art.72 din C.pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Verificând modul în care s-au individualizat sancțiunile penale aplicate inculpatei, Curtea constată că a fost corespunzător cuantificate, evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatei, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acesteia, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare.
În acest context, nu poate fi ignorat faptul că inculpata a înteles să se folosească de functia detinută pentru a-si procura mijloace materiale suplimentare, a cauzat un prejudiciu impresionant si care afectează considerabil situatia financiară a unei întregi comunităti, a comis actele pe parcursul unei perioade de timp îndelungate si, desi procedurile judiciare au fost demarate de mult timp, nu s-a preocupat să recupereze măcar partial prejudiciul.
Curtea consideră că aspectele invocate de inculpată au fost avute în vedere în procesul de individualizare, ceea ce a condus la stabilirea sancțiunii la minimul special prevăzut de lege, acordându-se suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunilor comise, condițiilor concrete în care s-au produs, având în vedere că inculpata nu a mai comis fapte similare, dar și totalității urmărilor faptelor din perspectiva atingerii aduse bugetului comunitătii.
Raționamentul instanței de fond care a condus la nereținerea de circumstanțe atenuante este justificat.
Aplicarea dispozițiilor art. 74 C.pen. este atributul exclusiv al instanței de judecată, care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanțele comiterii faptei și să aibă în vedere și consecintele acesteia. Totodată, recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă
decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.
Astfel, "conduita bună";, în sensul art. 74 alin. 1lit. a C.pen., presupune, între altele, absența antecedentelor penale (conditie care desi este îndeplinită nu este suficientă din perspectiva modului si mijloacelor de operare); "stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită";, în sensul art. 74 alin. (1) lit.
b) C. pen., nu se regăsește în prezenta cauză deoarece recuperarea prejudiciului nu s-a realizat.
Totodată, circumstanța atenuantă judiciară prevăzută în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. - constând în "atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților"; - nu se reduce la recunoașterea săvârșirii infracțiunilor, pe fondul existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea faptelor, recunoaștere căreia instanța i-a acordat eficiență juridică în ceea ce-l priveste pe inculpat prin
reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, conform art. 3201alin. (7) C. proc. pen. (I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 2974 din 8 septembrie 2011).
Curtea observă că în ceea ce privește pedeapsa accesorie deși în art.71 alin.2 din C.pen. s-a impus interzicerea automată a drepturilor prevăzute în art.64 lit.a)-c), în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. Totusi, prin Decizia nr.74/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, obligatorie conform art.414 ind.2 alin.2 teza a II-a din C.pr.pen., dispozițiile art.71 din C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a)-c) din C.pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin.3 din C.pen. Recursul în interesul legii pronunțat de către instanța supremă în materie este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c.Marii Britanii.
Ca atare, în prezenta cauză, Curtea reține că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatei duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit.a) C.pen. si a dreptului de a ocupa functii implicând exercitiul autoritătii de stat prev. de art. 64 lit. b C.pen., toate acestea presupunând responsabilitate civică, încrederea publică si probitate morala, motive pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei aplicate inculpatei.
În final, Curtea consideră că numai prin privare de libertate se poate asigura atât exemplaritatea, cât și finalitatea sanctiunii, respectiv prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C.pen., dar si funcțiile de constrângere și de reeducare și că se va contribui la conștientizarea consecințelor faptelor, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatei.
Pentru aceste motive Curtea concluzionează că pedepsele stabilite de către instanța de fond sunt juste și proporționale, astfel că în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, iar soluția atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temneinică.
Potrivit art. 189 C.proc.pen. se va obliga recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inc. P. L. împotriva sentinței penale nr. 115 din 21 septembrie 2012 a Judecătoriei Jibou.
Obligă pe recurentă să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 5 februarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. H. I. C. M. V. V. A.
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_
Jud.fond. A. F.
| ← Decizia penală nr. 868/2013. Abuz în serviciu | Decizia penală nr. 482/2013. Abuz în serviciu contra... → |
|---|
